122 matches
-
printre ceilalți copii lopătari! Scoicile acestea le-am îngropat mai târziu la capătul Someșului, nădăjduind că le va găsi cineva. * Intoxicați cu Hotel California facem gălăgie, trezim toți vecinii ascunși în cămări. Hărmălaia noastră e epidermică. Suntem carnivori, cu ochi dezolați de cunoaștere. Era ziua morților când am zburat cu avionul peste ape, iar eu întotdeauna de ziua cea plină de lumânări mi-aduc aminte cum era să mă fac călugăriță. Crezusem odinioară că mănăstirea e un antrenament pentru poezie iar
California (pe Someș) by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/2798_a_4123]
-
Iorga. Și atunci, pe niște oameni, care n-au citit nimic din lucrările mele trebuie să-i convingi altfel. Sprijinul acesta însă îmi lipsește. D[omnul] dr. Angelescu 4 este foarte amabil, promite, dar nu intervine energic. Și aceasta mă dezolează. Îmi spune: „du-te de vorbește cu toți!” Ce ironie! Cu cine? Cu oameni care nu mă cunosc și care în mare parte au lucrat contra aspirațiunilor neamului nostru? Altceva este când ministrul le vorbește. De el, au nevoie, de
Oreste Tafrali și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3605_a_4930]
-
serios, are "o dorință năprasnică de a fi sincer, cât mai sincer". Rezultatul e divorțul cu lumea, eliberarea de filistinismul mulțimii, după constatarea că în conștiință "se zbat dorințe, idei, neputințe" (p. 169). Stările extreme se succed alternativ. O dată e dezolat: "tristețea mă roade furioasă, că-mi vine să crăp" (p. 169). Altă dată se află la polul opus: "Un tânăr la vârsta mea are altceva de gândit. He, splendidă viață! O dragoste nedeslușită mă consumă pentru ceva care e miezul
Psihologismul halucinatoriu by Ion Simuț () [Corola-journal/Memoirs/10494_a_11819]
-
la maternitate la scumpa sa soțioară. Își sărută pe buze iubita și pe frunte micuța făptură ce dormea la pieptul mamei sale. - Dragul meu, zise deodată prințesa Margareta întristându-se, am uitat de blestem... În acel moment, bărbatul se prăbuși dezolat pe un scaun. Își cuprinse fața între palme și de disperare lacrimile îi invadară ochii. - Doamne, cum am putut uita!... Prințesa cu degetele răsfirate îi mângâie părul consolându-l: - Liniștește-te, dragul meu! Domnul va fi de partea noastră. - Alerg
XV. SUB SEMNUL BLESTEMULUI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382324_a_383653]
-
două-trei vârste, cu ochelari și chelie, Îmi zâmbea cu aerul cel mai firesc din lume. I-aș fi pus cu plăcere computerul de pe birou În cap. - Dacă ăsta e singurul lucru pe care Îl regretați În ceea ce mă privește, sunt dezolat, am mormăit bățos, omițând să răspund la salut. - Vă Înțeleg nemulțumirea și nervozitatea, dar Încercați să Înțelegeți că situațiile deosebit de grave nu se pot soluționa Întotdeauna cu mijloace dintre cele mai ortodoxe. - De când și pentru ce reprezintă răpirea o soluție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
va mai rămâne din el decât o carcasă sonoră, care nu mai are nici o legătură cu propriul conținut, gratuită, inutilă și, nu În ultimul rând, comică. Pierderea sensului generează râsul. Nu știu care e mecanismul, Însă rezultatul acesta este, fără excepție. Eram dezolat, am renunțat de o sută de ori și iar am luat-o de la capăt. Periodic, Îmi verificam progresele - vorba vine, mai degrabă lipsa progreselor - și mă enervam tot mai tare pe reportofon, de parcă el era vinovat. Ajunsesem să-l urăsc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
la tăcere. Iar acum, deja la adăpostul pereților fortificați ai firmei providențial, s.a., cu tavanul și podeaua, îl fulgera fără milă, Nici măcar nu ți-a trecut prin cap, idiotule, că ar putea exista microfoane instalate în lift, Domnule comisar, sunt dezolat, într-adevăr nu m-am gândit, bâigui sărmanul, Mâine nu ieși de aici, rămâi să păzești sediul și folosește timpul ca să scrii de cinci sute de ori Sunt un idiot, Domnule comisar, vă rog, Lasă, nu face caz, știu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
Cuvinte scrise-n discul lunii pline. Încarcerat în matele uitări Vapor pierdut în orizontul fad Pe punte-s eu privind în zări Din vele anii mi se scad. Pe așternut de clipe martelate Aștept însingurate viduri Abis de file albe dezolate De stoluri aruncate peste ziduri. Și e pustiu în amfiteatrul șters O tragedie antică suspina La urmă doar un singur vers, Se-asterne-ncet a bronzului patina O! Tempora! Referință Bibliografica: O! Tempora! / Mihai Condur : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 939
O! TEMPORA! de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364289_a_365618]
-
nu mai rămâne nimic în urmă! Întocmai trece prin oameni viața! Pe unii îi urcă la extaze, îi sărută cu liliac de noroc, și-i umple cu bogăție omenească, pe alții îi izbește de pământ, le irosește floarea norocului, îi dezolează, îi moare, îi uită, îi duce-n neant nefericiți, ca și cum n-ar fi fost niciodată! Viața și moartea sunt sore, nu contraziceri, dar când ultima îi ia locul primei, pretimpuriu și dramatic, sunt dușmance. Ziua în care pierdem pe cineva
ANA BARBU SUFLET LUPTAT DE CRUZIMILE BOLII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362984_a_364313]
-
Acasa > Manuscris > Umoristic > DOREL SCHOR - SCHIȚE UMORISTICE (97) -CLUBURI EXCLUSIVE Autor: Dorel Schor Publicat în: Ediția nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului - Sunt dezolat, îi spun cu tristețe domnului Ghezuntertoit. În ultima vreme, deși am avut referințe foarte serioase și speranțe mari, mi s-au respins cererile de admitere în câteva cluburi absolut exclusive. Crezi că n-a fost suficientă protecția de care mă
SCHIŢE UMORISTICE (97) –CLUBURI EXCLUSIVE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366988_a_368317]
-
Nu-i de mirare, este de părere amicul meu. Ei sunt foarte severi... - Am încercat la Clubul mincinoșilor. Dacă nu ești politician, instalator, comentator, responzabil cu salariile, avocat, antreprenor sau măcar ipohondru, nici măcar nu stau de vorbă cu tine. Sunt dezolat! Domnul Ghezuntertoit încearcă să mă îmbărbăteze prietenește: - Nu dezarma... Cazul dumitale e apă de ploaie în comparație cu cel al domnului... sau mai bine să nu dăm nume reale, să-l numim domnul A. Domnul A a solicitat în urmă cu doi
SCHIŢE UMORISTICE (97) –CLUBURI EXCLUSIVE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366988_a_368317]
-
despre ce este vorba... Vor să mă verifice dacă sunt sincer? Uf! Ce Dumnezeu, mă bănuiesc iar de treaba aia nasoală tot pe mine? Trebuie să povestesc iar, n‑am încotro... Cu ce să‑ncep?” se‑ntreba Gabriel, uitându‑se dezolat la cei trei care‑l priveau atât de atent, în timp ce se ridicau de pe scaune, încât îl descurajau și‑l făceau să creadă că‑i citesc toate gândurile ce‑l măcinau, descurajându‑l. Nu a mai avut timp să‑și depene
CHEMAREA DESTINULUI (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364582_a_365911]
-
să ți le-ascult, Și, noblețea unui suflet mult prea încercat, Plânsul sacadat, ce de iubire nu poate fi secat, Și, imposibil că de durerea continuă descărcat, Compătimitor sunt, chiar mult decât prosternat, Doresc din inimă să mângâi, dar sunt dezolat... Ți-admir suferințele ce ți-au trecut prin trup, Zgomotele durerilor involuntar ți le ascult, Spectator nevolnic supus de-al meu destin, Mereu să am imaginea vie al acelui tău chin, Dar cum nu pot fi trist când inima-mi
GRAŢIA CERULUI! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366457_a_367786]
-
și să înfrunte și ziua asta, care nu promitea prea mult. - Nu ați greșit, mă numesc Rosana și vă rog să nu luați în seamă proasta mea dispoziție! Detest să mă trezesc cu necunoscuți în cameră! - Înțeleg perfect și sunt dezolat că ți-am stricat ziua! Defect profesional, se scuză el insinuant. Eu sunt medicul care se ocupă de secția în care ai fost internată aseară și trebuie să răspunzi la câteva întrebări de rutină, pentru a putea să completez fișa
AMNEZIE de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369628_a_370957]
-
doamnă care merita să fie nevasta lui, fusese la recepție. De altfel, se poate verifica după semnătura de pe chitanță. - Domnule, mi s-a adresat individul, s-a întâmplat ceva regretabil. Camera 21 e ocupată! E dată încă de ieri. Sunt dezolat. O să vă înapoiem suma plătită până la ultimul penny. Cunoștințele mele de engleză sunt limitate, mai ales când mă enervez. Așa că am apelat urgent la nevastă-mea: - Spune-i individului că nu mă interesează dacă el a dat camera noastră sau
SCHIŢE UMORISTICE (83) –CAMERA REZERVATĂ LA LONDRA de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353411_a_354740]
-
în loc și-un jumbo jet! - V-am spus io, că n-au pus bine pioleții?! - Ei, lasă, a intervenit și-un arhitect, că contrafișele erau de-un “FI” ceva cam mic ... - Acum, ce să le ceri? E marfă chinezească! - Sunt dezolat, dar trebuie să vă corectez din nou: maeștrii nu erau chinezi, ci coreeni! - Bro, apare treaz și jamaicanu’, a fost pe-aici un teatru NO?! - No, zice un ardelean, nu cred, da’ știu că-l bem pe-un moldovean...Hai
Vrăjitorul din OZN sau cum a dispărut din senin un cort plin cu coreeni din Vama Veche () [Corola-blog/BlogPost/338443_a_339772]
-
despre ce este vorba... Vor să mă verifice dacă sunt sincer? Uf! Ce, Dumnezeu, mă bănuiesc iar de treaba aia nasoală, tot pe mine? Trebuie să povestesc iar, n-am încotro... Cu ce să-ncep?" se-ntreba Gabriel, uitându-se dezolat la cei trei care-l priveau atât de atent, în timp ce se ridicau de pe scaune, încât îl descurajau și-l făceau să creadă că-i citesc toate gândurile ce-l măcinau, descurajându-l. Nu a mai avut timp, de moment, să
EPISODUL 6, CAP. II, ALERTĂ GENERALĂ, CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343359_a_344688]
-
iubi pe altcineva,/ în nevoia de a fi cu mine,/ în nefericire!// Încearcă să mă simți/ în sângele înfierbântat/ De ora pașnică a nopții.// Încearcă să mă vezi oriunde,/ În gingășia unei hașuri,/ În tandrețea unui contrast clarobscur,/ printre chiparoșii dezolați din cimitire,/ Sau printre frunze.// Încearcă să mă recompui/ Din bucăți de trecut și/ Actualizează-mă!// Nu vreau să pornesc în derivă/ Pe drumuri pierdute deja/ În priviri invizibile.// Încearcă..." (Încearcă). E detectabilă și substanța unui paseism completudinar. Câteodată, peisajul
OCTAVIAN MIHALCEA DESPRE CRISTIANA MARIA PURDESCU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380633_a_381962]
-
lac de sudoare, copilul își îndeplini misiunea cu brio! Așteptă o vorbă de laudă ceva, dar mama era prea ocupată, așa că ieși din nou în zăpada ispititoare și își stăpâni cu greu impulsul de a răspunde chemării săniuței ce zăcea dezolată pe pârtia dinspre drum, de unde se auzeau chiote și râsete voioase. Lasă că văd ei când Moșul le va umple ghetuțele cu cenușă și cărbuni! Atunci să vedem cine va râde mai bine!" Răsplata fu pe măsura așteptărilor în dimineața
POVESTE DE IARNA de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374342_a_375671]
-
și ei, civilizației bizantine, iar, mai tîrziu, au fost supuși jugului otoman. Cel mai adesea, cultul specificului național trimite la conștiința și la amintirea destinului colectiv transnațional. Obsesia istoriei răspunde unei necesități de sens pentru prezent. Românii de astăzi sînt dezolați, simt gustul amar al neputinței. Întrebarea "Ce să facem?" fără posibilitatea de a putea întreprinde ceva se repetă imediat după fiecare criză, război ori revoluție ale căror inițiative și soluții scapă unei mici puteri. Acțiunea externă nu este decît o
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ar spune, tema secțiunii de față nu permite − și ca atare asta rămâne − decât o teorie, prin câteva puncte verificată experimental) cât mai multe cazuri particulare înseamnă a-i verifica și certifica (doar) plauzibilitatea. Din acest motiv, am fi fost dezolat dacă n’am fi găsit un loc pentru acele entități aparținând segmentului spiritual al Universului cunoscute sub numele generic de zâne sau spirite ale naturii. Zânele, ondinele, sylfidele, gnomii și alte astfel de entități sunt de natură eterică și astrală
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
și moare pe cruce, când Simon din Cirene își dă ultima suflare în locul celui crezut mort pentru a răscumpăra păcatele oamenilor, Isus rânjește liniștit spre cerul regăsit în timp ce clona lui metafizică urca spre locul răstignirii... Sau cum poate fi cineva dezolat de apologetica creștină! Vasilide este inițiatorul unei erezii numită docetism. Pentru adepții acestei opțiuni - care justifică strania prezență a lui Simon din Cirene lângă Răstignit - Isus s-a născut, a murit și a înviat numai în aparență. îVasilide afirmă că
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
mari) este marea cutremurare în fața fenomenului femeiesc. Este în Moromeții un episod de neuitat, când, plecat împreună cu Bălosu să vândă porumbul pe un preț mai bun și ajungând la munte, Moromete nu rezistă ochilor albaștri și luminoși ai unei mocance, dezolată de prețul prea mare pe care-l cereau: „Ptiu, lovite-ar moartea, cu ochii tăi! a exclamat Moromete furios. Apoi a strigat: Bălosule, oprește! Hai să dăm porumbul că nu e rost!” (Moromeții, ed. VII, 1964, EPL.) Cele mai delicate
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
de etică. Claritatea, însuflețirea, erudiția și patosul definesc un intelectual pentru care „ideile sunt valori în numele cărora se bucură sau suferă, pentru care îți poți risca existența, pentru care și-a pus viața drept gaj”, iar „degradarea lor pragmatică îl dezolează, îl doare” (Marta Petreu). „Martor fidel al timpului său” și „neobosit truditor” (Eugen Simion), profesorul „are tristețea energică și sănătoasă”, „generozitatea stângii luminate și cultura aristocratică a dreptei inteligente” (Radu Cosașu). Fertil în sugestii, deschis spre probleme acute și controversate
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
alocuri, bunăoară în proza Moartea vie a Eleonorei (1930), imagini stranii pot fi lesne considerate drept versuri de dragoste și, dispuse ca poezie, oricând ar rezista testului critic: „Violetă desfacere și dureroasă de păuni în gâtlejul ocheanului ascuns în gesturile dezolate în pâlnia de cenușă picură minutul amar de frunze, când pădurea se suflecă în anotimp ca un flux spre naufragiul verii, ca o bestie înaintea fricii”. R. a prefațat mai multe cataloage de expoziții (printre care cel al retrospectivei M.H.
ROLL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]