3,820 matches
-
informațională. Dând glas preocupărilor generale privind destrămarea ordinii sociale produse de progresul tehnologic, modificarea normelor comportamentale, rupturii de "încredere" care a dus, nu în ultimul rând, la delincvență și dezintegrarea familiei, Fukuyama pune punctul pe i-ul (i-urile) actualei dezordini sociale: "în societățile în care indivizii se bucură de mai multă libertate de alegere decât în orice altă perioadă istorică, oamenii detestă și mai mult puținele obligații pe care le mai au. Pentru astfel de societăți, pericolul constă în faptul
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
mai merită să fie discutate sau analizate. Modelele raționaliste apără unele forme și construcții pentru presupusa lor raționalitate, economie - după cum condamnă altele pentru lipsa de logică sau eficiență. De obicei sînt idealizări ale comunicării scrise, artificializate, refuzînd redundanța, ambiguitatea și dezordinea oralității. în secolul al XVIII-lea, de exemplu, franceza putea fi prezentată ca o limbă "superioară" și rațională, pentru caracteristica sa de a menține o ordine a frazei stabilă, în succesiunea logică subiect - verb - obiect (netulburată de impresii și de
"Pleonasmul legiuit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14495_a_15820]
-
și Gabriel Pintilei. Forma de sondare și de dezinhibare a conștientului și subconștientului se face, aproape tot timpul, cu ajutorul unei camere de filmat, martor al trăirilor celor doi. Pe un ecran este proiectată această imagine-confesiune a eului interior, zbuciumat, în dezordine cu traseul propriu și cu lumea din jur. Proiecția acestui film realizat la vedere nu devine un drum paralel, în sine, în spectacol, ci un alt tip de limbaj, foarte actual, care poate vorbi despre ființă, ca rezultat al unui
Undeva, în adîncul apelor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14604_a_15929]
-
constitui un simplu capriciu de ordin artistic (sau indignarea de cele mai multe ori "din pur pîrțag" pe care o invocă Șerban Cioculescu), este, dimpotrivă, una cu totul complexă, legată de un anume temperament (un datum structural) al scriitorului și alimentată de "dezordinea" unei lumi pe care o sondează (în linia caragialismului "simț enorm și văz monstruos"), atent și iscoditor, sub toate aspectele sale". O revoltă posedînd un substrat metafizic, însă cu o turnură estetizată, precum o formă de manifestare diferențială, prin magia
Pamfletul arghezian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14596_a_15921]
-
precum și relația de caldă și discretă intimitate intelectuală cu Zeletin. Poate că ar fi fost preferabil ca volumul să fie mai mult dedicat unor evocări pur și simplu liniare. El se prezintă, în forma sa de acum, într-o anume dezordine a priorităților, cele analitic-teoretice devansându-le adesea destul de brutal pe cele subordonate epicii afectului. Mi-au plăcut mai mult amintirile în condiția lor pură, decât considerațiile cu ambiții mai abstracte. Oricum ar sta lucrurile, amintirea rămâne resortul care însuflețește ideile
Vremurile autorilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14646_a_15971]
-
Magdalena Boiangiu Cortina de la începutul spectacolului se ridică lent, foarte lent, dezvăluind dezordinea unui culcuș transpirat și mirosind a păcat, dominat de aspirația spre înalt a unui șantier cu scândurile sale solid încleiate. Pe vremea când a fost scrisă piesa, subiectul nu avea o mare importanță, îl știa toată lumea și cine nu-l
Un vechi fapt divers by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14044_a_15369]
-
transformă peste noapte în cel mai autentic Colonel, înregimentat al trupelor NATO. Spitalul devine și el o adevărată bază militară, iar toți pacienții îmbracă uniforma elegantă a soldaților, lepădînd țoalele murdare și rupte, ca și năravurile de pînă atunci. În locul dezordinii inimaginabile și a haosului se introduc ordinea și disciplina cazone, în cel mai perfect spirit al armatei nord-atlantice. Colonelul preia conducerea și puterea. Nu se lasă pînă nu pune în aplicare și planul cel mai important, adică descinderea tuturor la
Eu sînt un pescăruș! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14067_a_15392]
-
lasă descoperit doar dintr-o singură privire. Florin Niculiu Chiar dacă la prima vedere pare o simplă subspecie a peisajului, o abreviere domestică a dezlănțuirilor naturii, Grădina a făcut în pictura noastră contemporană o spectaculoasă carieră. Opusă acromatismului urban și aparentei dezordini a vieții cotidiene, ea a fost așezată în orizontul unei lumi inocente și investită cu nebănuite puteri spirituale. Invocată ca spectacol multicolor, ca revărsare de seve în- tr-o infinită configurație celulară (Ion Gheorghiu), reprezentată ca spațiu al jubilației și al
Amneziile posterității (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14119_a_15444]
-
Mallarmé. Conceptele ambivalenței sale sînt ordinea și aorgicul. Dacă ordinea e cea a creației dumnezeiești, aorgicul este lumea increatului, lumea haotică, inumană, ce a precedat ordonarea prin lumina Logosului. Claudel e sedus pînă la un punct de "farmecul monstruos" al dezordinii primordiale: "Orgiasticul în care se complace privirea poetului cuprins de beția divină, e sete după aorgicul nocturn". Însă cu precădere el se vădește a fi un om al ordinei instaurate prin mijlocirea verbului creator: " Ideea ordinii, esențială în poetica lui
Pornind de la literatura franceză(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14280_a_15605]
-
grotescă și subumană. Desprins, însă, de fondul său tragic, acest spectacol are o anumită putere de fascinație, chiar dacă ea se manifestă în registrul de jos, în acela al instinctelor. Există în el o forță a gregarității și o vocație a dezordinii care exercită o irepresibilă seducție. Văzută de la distanță și suspendînd pentru o clipă orice criteriu moral, această acțiune colectivă are și o expresivitate spontană. Ea reușește să dea trăirilor coordonate noi. Transformă tensiunea în oroare, și privirea în halucinație. La
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
a transfera către scenă specificitățile discursului filmic. Ajutat de scenograful Kolio Karamfilov, Zholdak nu lasă neexploatată nici măcar un singur colțișor al spațiului scenic, îl propulsează cu actori ce îndeplinesc acțiuni dintre cele mai variate și mai niciodată inutile. Instituirea unei "dezordini organizate", a cărei receptare și decodare e de natură să nu-i lase nici un moment de odihnă spectatorului e, cred, unul dintre țelurile directorului de scenă. n Hamlet. Dreams, o mulțime mișcătoare și fremătătoare, figuri de o excepțională plasticitate, într-
Andryi Zholdak sau dinamitarea convențiilor by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/15093_a_16418]
-
proiect; el nu/ se lasă peste terase ca un lințoliu; nu atîrnă/ peste vîrfuri de brad ca o ceață; nu se/ zdrențuiește peste acoperișuri precum amurgurile" (ibidem). Prin adîncirea acestui tablou de-o înverșunare a asociațiilor fără frîu, de-o dezordine superlativă, provocatoare, e atins un soi de baroc al apocalipticului. "Răul de Nord" bîntuie precum o patologie metafizică, precum o maculare a ființei ce răsfrînge macularea cosmică, dobîndind înfățișările unor fantezii ale însăși organicului dereglat. Versurile se umplu de dejecțiile
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
și leit-motive ale discursului său teoretic. Raportul heraclitean dintre Unu și Multiplu se manifestă ca reflecție asupra marginii și a centrului (circumferință și centru la Nicolaus Cusanus), circumscriind discuția privind limbajul muzical local și global, istoric și transistoric, ordinea și dezordinea. Totodată, în planul țesăturii muzicale, Unu devine la Niculescu (prin continuarea ideilor enesciene) unisonul, apoi - prin cizelare - obiectul sonor punctual (fie el sunet, ca în Unisonos și Ison II sau acord, ca în Ison I). Multiplicitatea, pe de altă parte
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]
-
ilustrațiilor lui Mihai Zgondoiu se amestecă într-un soi de gest avangardist cu destulă substanță și putere de influență posibilă: cyberpoezia, imaterializarea imaginilor, nu sub imperiul metaforei abstractizante, ci al neantului cibernetic, amurgul sentimentelor și apocalipsa colorată țipător a noii dezordini amoroase. Dan Mircea Cipariu, Virusul romantic, 2001, f. preț
Viruși romantici și cibernetici by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15237_a_16562]
-
oroare față de sex? Mi-am pus adeseori întrebarea. Fără îndoială, din diverse rațiuni: teologice, istorice, morale și chiar sociale. Într-o societate organizată și ierarhizată, sexul, care nu cunoaște bariere și legi, poate deveni în orice clipă un factor de dezordine și un adevărat pericol. Fără îndoială că, din această pricină, unii prelați și Sfântul Toma d'Aquino s-au dovedit a fi extrem de severi în privința acestui subiect tulbure și amenințător: carnea. Sfântul Toma mergea până acolo încât considera că actul
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
intensitate și mister ce fac narațiunea aproape senzațională, captivantă. Cine este, de fapt, Shimamoto? Ni se sugerează că a devenit spioană și că trebuie să-și păstreze un mister „profesional”. Pe de altă parte ea este Cealaltă, amanta, factorul de dezordine din existența onorabilă și calculată a lui Hajime. La sud de graniță, la vest de soare e o poveste de dragoste aproape banală prin scenariul ei exterior, ce are loc într-un Tokyo cu o civilizație înaltă și rafinament al
Imposibile iubiri by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13413_a_14738]
-
televizor, îl întreabă pe fiu-mi-o în vârstă de patru anișori: - Hai, spune lu’ tanti, ce vrei să te faci când ești mare? - Alexandru Athanasiu, aud ca prin comă răspunsul. Privesc la jucăriile aruncate prin toată casa într-o dezordine deplină și-mi spun că are toate șansele. Morala: îl sun la telefon pe prietenul Haralampy să-mi dea un bilet de internare la Cernica până îmi rezolvă el problema cu un dogar din Apuseni...
Visuri telefilice by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13499_a_14824]
-
în a se crede diferit de ceea ce este. Văzînd lucrurile de-andoaselea, ele îi apar adesea sub o lumină mai adevărată... acest punct de vedere central deplasat alterează toate perspectivele, contururile virtuțiiți și viciului își pierd rigoarea, amestecîndu-se, dînd sentimentul unei dezordini în care e implicată o ordine nouă, iar relativitatea imediată este sufletul filosofic al umorului”. O atare „ordine nouă” îl specifică pe poetul nostru care, spre deosebire de bufonul pur, negativist, nihilist prin renghiurile cu iz de ticăloșie pe care le joacă
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
de frumoasă e femeia care a născut un orb). Ion Mircea e un poet intens care confruntă două stări-limită ale artei d-sale, transcendența care e supraverbală, riscînd a „amuți” textul dizolvat în trăirea extatică, și aventura destructurării sensibile, a „dezordinii” care poartă numele de avangardă, riscînd a sufoca textul cu un exces de materialități în debandadă. Neutralizîndu-se reciproc, cele două primejdii sînt constrînse a se manifesta ca surse energetice ale creației.
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
alt comportament artistic și să recîștige privitorul pentru exercițiul contemplației pure. Despre monumente și eroi (I) Este bine cunoscut faptul, și asta nu de azi, de ieri, că arta noastră monumentală este stăpînită de un sindrom căruia, dacă îi spunem dezordine, n-am spus nimic. Cele mai grele deșertăciuni, cele mai naive utopii, cele mai lacome chimire, cele mai rafinate lingușeli, cele mai deșănțate avînturi propagandistice și cele mai crispate dorințe de putere se întîlnesc - și se consolidează reciproc - aici. Nu
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13535_a_14860]
-
Marcel Iancu și care oferă cele mai multe surprize este arhitectura. Dacă desenul există ca realitate difuză în întregul operei sale, iar pictura traversează nenumărate ipostaze, beneficiind din plin de experiențele cubismului și ale constructivismului, uneori chiar pînă la pragul unei anumite dezordini, arhitectura îi pune la dispoziție spațiul cel mai generos. Pentru că spre deosebire de grafică și de pictură, care sînt oarecum cunoscute în pofida unei circulații total insuficiente, arhitectura sa este încă aproape ignorată, mai puțin, evident, în cercurile de specialitate. Acolo unde el
Destine europene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13577_a_14902]
-
lui Horia Bernea) este și acum, după zece ani, la fel de profitabilă. Și, totuși, ce făcea cu adevărat Andrei Pleșu la Tescani în lunile premergătoare revoluției? Cam ceea ce făceam fiecare dintre noi. O spune chiar Andrei Pleșu în cartea Transformări, inerții, dezordini. 22 de luni după 22 decembrie 1989 (Editura Polirom, Iași, 2002): „Eram la Tescani, ascultam ore întregi Europa Liberă. Mi-aduc aminte că urmăream buletinele de știri, sperînd de fiecare dată că voi auzi ceva nou. De fapt, emisiunea se
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
de-a treia consecință a fost una artistică, în cel mai adevărat înțeles al cuvîntului, și ea este, poate, singura formă de activitate care a răzbunat subtil, dar cu mari șanse de durată și cu o enormă putere de convingere, dezordinile gîndirii de tip comunist și aventura periculoasă, economic, dar și simbolic, a jocului cu focul, adică a relației nefirești cu forțele combustive. Nașterea, dacă nu cumva avortul, marilor combinate siderurgice a dezvoltat o artă specifică a metalului, despre care nu
Mic dicționar de vacanță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13601_a_14926]
-
și lumină, între încredere și dezabuzare. Mihai Percă nu pictează pentru a crea spații ficționale ca alternativă la un real frustrant, ci încearcă să demonstreze, fără nici un fel de pisălogeală didacticistă, că orizontul creației nu este o victorie definitivă asupra dezordinii constitutive a propriei noastre ființe, ci intervalul enorm dintre existență și neant. O lume ingenuă, una în care copilăria speciei și cea individuală se amestecă insesizabil și se sprijină reciproc, pulsează în construcțiile aproape acromatice ale lui Percă și reușește
Imagini ale interregnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13777_a_15102]
-
lui, un fel de trăsură-dric care se transformă - formidabilă idee - în sicriu, apoi în mormînt, în finalul montării. E dublul concret al lui Oblomov, prelungirea lui de aici și de dincolo. Obișnuindu-te cu semiîntunericul din odaie, privind atent, descoperi dezordinea din încăpere și începi să o intuiești pe cea din interiorul lui Oblomov. Adevărată, palpabilă, existențală. Undeva, cățărat într-un pat, tușește Zahar-ul lui Sebastian Papaiani. Ilia Ilici îl strigă. Zahar nu sare. Sau sare, dar în legea lui
Dulce-amar ca Zahar by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13801_a_15126]