403 matches
-
țin de o altă sferă a umanului. Nu e cea a cotidianului, nu e cea a binelui și a răului așa cum ne e familiară opoziția, nici măcar a vieții și a morții. Războiul e o sumă de tragedii individuale. E totodată dezumanizare: soldații care siluiesc copile de 12 ani, după care le ciopîrțesc corpul și îi dau foc rîzînd, nu sînt oameni. Nimic nu-i poate reabilita, și poate mai grav, nimic nu-i poate pedepsi. Dar corolarul acestei dezumanizări este și
Războiul din Bosnia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16165_a_17490]
-
E totodată dezumanizare: soldații care siluiesc copile de 12 ani, după care le ciopîrțesc corpul și îi dau foc rîzînd, nu sînt oameni. Nimic nu-i poate reabilita, și poate mai grav, nimic nu-i poate pedepsi. Dar corolarul acestei dezumanizări este și o profundă individualizare a făpturii umane. Nimeni nu poate ști ce-i trece prin cap unei victime, ce simte în timp ce e ucisă sau siluită. Soluțiile, cînd există, sînt personale, ele aparțin individului și nu pot fi judecate sau
Războiul din Bosnia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16165_a_17490]
-
fie iubită. Individul nu mai avea nici-o răspundere, totul era dictat de statul socialist. Pentru cine accepta robotizarea existența decurgea liniștit. Oamenii au fost concentrați în cazărmi ușor de supravegheat, mijloacele de transport în comun au fost intențioant dezorganizate spre dezumanizare, planuri amănunțite stabileau cu exactitate producțiile industriale și agricole, spre a-i scuti pe oamenii muncii de orice efort intelectual, dezbaterile reale erau interzise, toate intervențiile se rezumau la formule prestabilite, fără nici-un conținut. Fraza "noi muncim, nu gândim" zbierată
Când lenea ajunge să fie iubită by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16223_a_17548]
-
Catrinel Popa Apariția la Editura Humanitas a celebrului eseu al lui Ortega y Gasset, Dezumanizarea artei, alături de alte cîteva articole și studii de estetică ale autorului, nu poate să treacă neobservată. Chiar dacă astăzi, în epoca permisivității și a performativității, cînd granițele dintre diversele discipline se efasează, iar studiile culturale se află în plină ofensivă, lectura
Ortega y Gasset și estetica modernității by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16275_a_17600]
-
de domeniul anecdoticului, transformă eseurile lui Ortega y Gasset în demonstrații pasionante la capătul cărora lucrurile se înfățișează într-o lumină inedită, o nouă perspectivă se deschide, ca într-un exercițiu de prestidigitație. Prezente in nuce, în eseul din 1925 (Dezumanizarea artei), toate aceste particularități de stil și metodă, conferă argumentației, excelent conduse, acel charm aparte ce ține de catifelarea vocii, de opțiunea pentru sensul real, viu al lucrurilor, dezmorțind articulațiile rigide ale conceptelor mumificate din istoria esteticii. Era și firesc
Ortega y Gasset și estetica modernității by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16275_a_17600]
-
ale conceptelor mumificate din istoria esteticii. Era și firesc, pentru că Ortega încearcă aici să traducă în termeni filozofici postulatele unei estetici noi, ale celei moderniste, care abia își preciza termenii în primele decenii ale secolului al XX- lea. Procesul de "dezumanizare" a artei este teoretizat pornind de la receptarea acesteia de către publicul larg; ținînd cont de punctul de vedere sociologic, Ortega y Gasset constată că arta nouă este prin excelență "antipopulară": "(... ) o operă oarecare zămislită de ea produce automat în public un
Ortega y Gasset și estetica modernității by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16275_a_17600]
-
recunoaștem că nu se putea o intuiție mai exactă a elitismului care e nedespărțit de arta modernistă încă de la începuturile ei! Analizînd, din această perspectivă, noul stil și încercînd să-i sintetizeze principalele tendințe, eseistul distinge, pe lîngă aplecarea către dezumanizare, pe aceea pentru joc și gratuitate, gustul pentru ironie și aspirația către o realizare scrupuloasă. La acestea se adaugă constatarea că pentru artiștii tineri arta este un lucru fără nici un fel de transcendență. Exemplele sînt extrase din cele mai variate
Ortega y Gasset și estetica modernității by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16275_a_17600]
-
cel empiric; ca să nu mai vorbim de similitudinea dintre transcendența goală (Friedrich) și absența transcendenței pe care o remarcă autorul eseurilor de estetică. Deși nu de o importanță teoretică la fel de mare și nici cu o "carieră" ulterioară la fel de copleșitoare ca Dezumanizarea artei, și celelalte eseuri de estetică ale lui Ortega y Gasset oferă o lectură pasionantă, mai ales cu cît aici devine mai transparentă vocația scriitorului de a așeza totul (chiar și teoria ), sub semnul spectacolului și al voluptății, pe scurt
Ortega y Gasset și estetica modernității by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16275_a_17600]
-
celeilalte confruntă pathos-ul materialist al sudului cu cel transcedental al nordului. Și ce altă concluzie ar fi fost mai nimerită pentru un volum de articole și studii de estetică, decît eseul intitulat Adevărul nu e simplu? José Ortega y Gasset - Dezumanizarea artei și alte eseuri de estetică, Traducere din spaniolă, prefață și note de Sorin Mărculescu, Editura Humanitas, București, 2000, 227 de pag., preț neprecizat.
Ortega y Gasset și estetica modernității by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16275_a_17600]
-
lungul acestei lungi incursiuni printre aspectele diverse ale existenței noastre într-o realitate tot mai artificială ca un "ambalaj ambalat/ într-un alt ambalaj" (Emballage en bal(l)ade), tehnologizată și comercializată dincolo de orice limite morale până la o (pre)vizibilă dezumanizare: Cu toții vom fi conectați, din timp, la un ștecher/ ca orice aparat electric din dotare, -/ de asta n-o să scape nici un șmecher/ fiecare având să murim prin deconectare" (Micul ecraniu). Volumul se încheie cu o Bibliografie facultativă autentică, decupaje din
Foarță și ziarele by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16330_a_17655]
-
a ales de astă dată un roman contemporan al lui Sandor Tar: Avem o singură viață. Pe un ton sarcastic sînt relatate pasiuni stupide, înecate în alcool și prostie, tot atîtea drame ale neputinței sexuale sau emoționale, configurînd o jalnică dezumanizare într-un mediu sordid, undeva într-o localitate rurală. Destrămarea unei familii sfîșiate de neîncredere, dezamăgire și ură atinge culmi deopotrivă tragice și derizorii, eroii călcînd în șanțuri ori ridicîndu-se la ceruri... Într-o aparent secundară apariție grea de semnificații
Senzor II: Szeged by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16492_a_17817]
-
făptură umană, și implicit și a celui de persoană, după Frankfurt, este voința. Consecințele unei astfel de modificări de abordare sînt extrem de importante. Unii vor susține că o teorie a conceptului de ființa umană elaborată astăzi, într-o epocă a "dezumanizării" produse de tehnologie dar și de propriul nostru scepticism nu poate fi altfel decît de o suavă inactualitate. În spațiul pe care îl am la dispoziție încerc să demonstrez de ce o viziune ca a lui Frankfurt e vitală mai cu
Cine sîntem cu adevărat by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16582_a_17907]
-
imensă și dureroasă nevoie de o explicație mai largă, mai flexibilă, mai completă, mai coerentă a ceea ce sîntem noi, ființele omenești: cine sîntem și care este sensul vieții? în centrul preocupărilor umanității stă lupta pe care o duce omul împotriva dezumanizării, pentru stăpînirea deplină a sufletului propriu".1) Dar Saul Bellow nu este un antropolog cultural rece, conectat la un intelectualism sec, rarefiat. Eticheta lipită lui Bellow trebuie să cuprindă neapărat și extraordinara sa calitate de umorist. în volumul O istorie
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
imensă și dureroasă nevoie de o explicație mai largă, mai flexibilă, mai completă, mai coerentă a ceea ce sîntem noi, ființele omenești: cine sîntem și care este sensul vieții? în centrul preocupărilor umanității stă lupta pe care o duce omul împotriva dezumanizării, pentru stăpînirea deplină a sufletului propriu".1) Dar Saul Bellow nu este un antropolog cultural rece, conectat la un intelectualism sec, rarefiat. Eticheta lipită lui Bellow trebuie să cuprindă neapărat și extraordinara sa calitate de umorist. în volumul O istorie
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
sociale și politice care ating paroxismul, persistă elemente din vechea filozofie a țăranului, despre împletirea dintre viață și moarte, despre atotputernicul destin, dar și despre propensiunea spre bine a firii omului. Și exact această mentalitate salvează lumea satului de totala dezumanizare și desvrăjire, ființa umană nu rămîne total dominată de instinctul animalic, funcționează încă instinctul moral, spiritul poate să călătorească compensatoriu, să se salveze în imaginar. Pledoaria pentru „nevoia de minuni” a lui Mo Yan este de mai multe ori explicită
Mo Yan, poetica romanului lung by Florentina Vișan () [Corola-journal/Journalistic/2739_a_4064]
-
luna, deși nu la fel de pasiv. Din punct de vedere teologic, răul nu poate fi cuantificat. Cu toate acestea, consider ca adevărat faptul că o fărădelege poate fi mai gravă ca alta, și poate că cea mai gravă dintre toate este dezumanizarea, uciderea sufletului - e ca și cum am spune capacitatea de a alege între faptele bune și cele rele. Impune-i unui individ să fie bun și numai bun și îi vei ucide sufletul, probabil, de dragul stabilității sociale. Ceea ce parabola mea și a
Marmelada mecanică by Anthony Burgess () [Corola-journal/Journalistic/2585_a_3910]
-
mi-o mărturiseam la începutul acestor însemnări exasperate, m-a mai părăsit. Poate, îmi zic, nu e totul pierdut. Poate merită totuși să mai scriem despre. Poate se va deștepta realmente românul și va găsi calea de a salva de la dezumanizarea consumistă generațiile care se ridică azi. Dar afla-se-vor urechi de auzit măcar în al doisprezecelea ceas?
Să scriem despre by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8485_a_9810]
-
Al.Paleologu, cît împotriva civilizației pe care Dumnezeu o dorește făurită și dezvoltată de oameni în conformitate cu aspirațiile lor cele mai înalte. Departe de-a reprezenta un indiciu de emancipare, necredința crasă nu e decît o dovadă de îngustime vinovată, de dezumanizare: "Ateismul agresiv a rămas al barbarilor (comuniștii de pretutindeni, jacobinii francezi din linia Combes, Viviani și ejusdem farinae), dar intelectualii subțiri și cultivați (subliniez că aceste ultime trei cuvinte, plus conjuncția, nu au nici cea mai firavă intenție ironică) sunt
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
Ioan Petru Culianu - Psihanodia (Ed. Polirom, 16,99 lei); Julian Barnes - Pedantul în bucătărie (Ed. Nemira, 14,99 lei); Kurt Vonnegut - Barbă Albastră (Ed. Polirom, 22,90 lei); Dan C. Mihăilescu - Literatura română în postceaușism, vol. II - Proza: prezentul ca dezumanizare (Ed. Polirom, 26,90 lei); Dan Mizrahy - Așa a fost... (Ed. Hasefer, 38,15 lei); Ian McEwan - Câinii negri (Ed. Polirom, 19,50 lei); Isaac Bashives-Singer - Urmașii (Ed. Hasefer, 20,71 lei); Alexandru Zub - Clio sub semnul interogației: idei, sugestii
Agenda2006-06-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284734_a_286063]
-
a scris pagini briante...). O regresie, la urma urmei, de mult presimțită. Contrar unor opinii pioase, acest sfîrșit oribil este totuși - într-adevăr - unul pe măsura lui Cioran și se înscrie perfect în logica internă a destinului său. Dincolo de atrocitatea dezumanizării progresive prin ștergerea completă a identității, el pare a confirma, cu asupra de măsură, dorințele și intuițiile cioraniene dintotdeauna: o retragere treptată în neființă din calea confruntării lucide - inimaginabile și insuportabile - cu moartea a celui ce a încercat, toată viața
Paleontologie cioraniană by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3903_a_5228]
-
pentru a supraviețui și este încarcerat. Éamonn compune balada pentru fratele închis ce devine repede o legendă a foametei și nedreptății. Partea a doua cuprinde confesiunea lui Michael dintr-o colonie penitenciară tasmaniană. O metaficțiune cu numeroase evenimente ce subliniază dezumanizarea și revelațiile condiției umane în general. Radu Paraschivescu arată o predilecție către personajele negative și istoriile grotești. În prima parte, Sir Henry Basingstoke-Templeton, împreună cu administratorii săi de la calea ferată - Douglas Pennyman, Bernard Trickshaw, Malcolm Potteridge - sunt simboluri ale manipulării politice
Fotbal și literatură sau Cum a câștigat Liverpool CL by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3921_a_5246]
-
un umor blajin, trist, pe pajiște, în fața Casei Poporului, toate aceste episoade fac parte dintr-o mizanscenă existențială care depășește cadrul comicului. Cercetate cu un ochi atent, personajele relevă mai mult decât o fațetă, reductibilă la grotesc ca formă de dezumanizare. Tudor Giurgiu a păstrat intactă umanitatea personajelor sale, ceea ce este amuzant are codicilul unui accent tragic. Francezii au venit să lichideze o industrie falimentară, cazul prezentat de Giurgiu este parte din realitatea unei tranziții dureroase, cu oameni de prisos mințiți
După melci by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4295_a_5620]
-
competitivitate pe piața internațională; structuri politice depășite, osificate, energii sociale blocate; deteriorarea accentuată a valorilor morale și spirituale prin îngenuncherea și manipularea cultelor religioase, distrugerea spiritului de familie, a simțului de răspundere în viața particulară, cât și în cea socială, dezumanizarea muncii cinstite, responsabile și creatoare, devenită exclusiv mijlocul de câștigare a unei bucăți de pâine prin supunere totală față de ordinele, cel mai adesea incompetente, „primite” de sus; instituționalizarea unei „economii paralele” cu tot cortegiul aferent: furt organizat, omniprezența corupției și
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
reala ei dimensiune. Calitatea umană, care a atins cândva nivele de geniu și care a caracterizat, cu mult timp în urmă, societatea românească, s-a degradat în zilele noastre, prin formele sale de manifestare, până la cele mai abjecte cote de dezumanizare. Mitocănia, prostia, vulgaritatea derivată din acestea la care, evident, nu putea să lipsească trufia, sunt printre cele câteva așa-zise și trâmbițate “valori” pe care suntem obligați să le înfruntăm zi de zi, ceas de ceas, pe stradă, la serviciu
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
de premisa greșită privind natura umană: omul era văzut ca o ființă motivată eminamente economic și extrinsec (după principiul „morcovul și bățul”), o ființă orientată spre câștig. Astfel, în goana după productivitate pentru a spori câștigurile s-a ajuns la dezumanizarea muncii, la omul „robotizat” care făcea mereu aceeași operație simplă, ca o rotiță impersonală dintr-un mecanism complex. Aceasta îl determina să-și piardă motivația și să demisioneze, fluctuația de personal fiind uriașă la fabricile care aplicau astfel de forme
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]