64,386 matches
-
omului și față de lege. Concluzii Democrațiile occidentale au dezvoltat strategii de securitate pragmatice, bazate pe experiența exercițiului democratic, pe ființarea unor instituții experimentate și pe cunoașterea profundă a intereselor naționale de protejat. Statele central-europene beneficiază de avantajul geografic, dar pot dezvolta sisteme de securitate naționale viabile, bazate pe documente programatice ale securității cu un grad ridicat de ancorare la realitățile mediului de securitate. Statele est-europene se prezintă cu sisteme de securitate care au nevoie de o elasticitate deosebită în adaptarea la
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
al Consiliului Europei, afirmă că Moldova se află pe marginea prăpastiei și riscă să devină următoarea criză de securitate în Europa, cu consecințe potențiale departe de frontierele ei. În ultimii șase ani a fost făcut prea puțin pentru a se dezvolta economia și instituțiile țării. Corupția rămîne endemic și statul este în continuare în mâinile oligarhilor... Mulți privesc încă spre Bruxelles pentru răspuns, în timp ce alții cred că prosperitatea este legată de Uniunea Economică Euroasiatică, condusă de Rusia. Ceea ce unește cele două
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
mod inexplicabil pentru mine, există încă un fel de fascinație pe care Rusia o emană". Perspectiva integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană este pusă, așadar, în oglindă, cu atitudinea rezervată a UE și a relației "nefirești" de bune pe care europenii ar dezvolta-o cu Federația Rusă : "(...) desigur, e o țară enormă și uneori occidentalii nu pun piciorul în prag așa cum ar trebui. Ei ar trebui să încerce să aducă Basarabia înapoi în Europa". Teza Regelui cu privire la apartenența istorică, geografică și politica a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
protecția mediului; cercetarea, inovarea și competitivitatea în domeniu. Prin dezvoltarea unei Piețe Interne în domeniul energiei, vom valorifica mai eficient resursele de energie din țările noastre, vom economisi mai mult, vom diversifica sursele și rutele de aprovizionare cu energie și, dezvoltând infrastructură, vom avea o mai bună conectare între statele membre ale Uniunii. Astfel, costurile pentru cetățenii UE vor scădea odată cu dependența de presiunile politice de pe piața energiei. România este interesată de perspectivă efectuării unor exporturi de energie electrică către Șerbia
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
mare ușurință situația în care se află astăzi producția industrială din România: comenzile industriale sunt direct legate de cererea și evoluțiile sectoarelor industriale din statele din care provin investițiile străine; incapacitatea industriei care beneficiază de participație străină de a se dezvolta pe orizontală; productivitate scăzută; transfer tehnologic redus; o dezvoltare modestă a capitalului autohton. Mai mult, nu ar trebui să se uite prea ușor experiență/lecția anilor 2008-2010, atunci când, din cauza unei structuri slab calitative a investițiilor străine prezente în România, relocarea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Căiuți se citea Indépendence Belge, Débats, Figaro, La Liberté, Gaulois, La Revue des Deux Mondes, La Revue de Paris, L'Illustration, Neue Freie Presse, Illustrated London News etc. însă relevanță și obiectivitatea informației se judecă adesea conform "imaginației idilice"13 dezvoltate de acești cititori decalați de... întârzierea curierului 14. Lexic, instituții și modele teoretice englezești: o schiță Știrile externe se bucură de o reală difuziune abia în momentul în care oratorii parlamentari aleg să devină ei înșiși îndrumătorii "profesioniști" ai opiniei
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în Discursuri parlamentare din epoca Unirii. 22 septembrie 1857-14 decembrie 1861, Ediție de Vladimir Gh. Diculescu, studiu introductiv de V. Rata, Editura Științifică, București, 1959, pp. 230-308. 17 N. Fleva, Regim autocratic. Politică centralizatoare a guvernului conservator Lascăr Catargiu. Interpelare dezvoltată în ședințele din 22 și 23 februarie a Adunării Deputaților, București, Tipografia "Voința Națională", 1893, p. 57. 18 Nicolae Blaremberg, Discursul din Ședința Camerei Deputaților din 25 noiembrie 1876, în România și rezbelul actual sau guvernanții și guvernații, traducție din
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Diplomația României. Titulescu și Marea Britanie, Moldova, Iași, 1991 (ed. a II-a 2010). ELIADE, Pompiliu, Influența franceză asupra spiritului public în România: originile, Institutul Cultural Român, București, 2006. FLEVA, N., Regim autocratic. Politică centralizatoare a guvernului conservator Lascăr Catargiu. Interpelare dezvoltată în ședințele din 22 și 23 februarie a Adunării Deputaților, București, Tipografia "Voința Națională", 1893. FOTIUS Matthieu, L' influence française sur leș grands orateurs politiques roumains de la seconde moitié de 19-eme siècle (1857-1900), f.e., București. FUNDERBURK, David Britton, Politica
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în planul gândirii, în sensul de gandire de sine; negativitatea este utilizată aici nu în sensul social, public, al termenului, individul fiind negativitate în raport cu societatea, o abstracție goală care subzista izolat, neavând șansă de a își depăși condiția decât în măsura în care dezvoltă conștiința civică și se implică voluntar în activitățile societății civile, echivalând scopurile sale personale cu scopurile instituționale ale statului și invers, statul având ca scop bunăstarea individuală numai ca parte a bunăstării generale 49 -, ci în sensul de reflectare de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
o primă fază, pentru sine56. "Pentru realizarea să, conceptul nu are nevoie de niciun impuls exterior.Natura proprie a lui, închizând în sine contradicția simplității și a diferenței, și fiind de aceea fără odihnă, mâna conceptul să se realizeze, să dezvolte diferența ce se află în el însuși numai în mod ideal - adica în formă contradictorie a lipsei de diferența - într-o diferența reală; și prin această suprimare a simplității sale, depășită că o lipsă și o unilateralitate, să se desăvârșească
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
el doar o conținea la început"57. Celebra dialectica stăpân-sclav, dialectica însemnând pentru Hegel, așa cum urmează să vedem, o succesiune de momente contradictorii care nu au sens și realitate neapărat în prezent, cât mai degrabă în viitor, ca posibilitate realizată, dezvoltată de acesta în Fenomenologia Spiritului și constând în nevoia de recunoaștere a fiecărei ființe umane, nevoie care nu se poate împlini decât în societate prin eliberarea atât a stăpânului, a cărui recunoaștere oferită de către sclav nu era una a egalului
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
fie recunoscut că egal, si astfel că liber, de către stăpânul său - primește, în "Principiile filozofiei dreptului", o nouă interpretare. Aici, susține Hegel, existanța sclavului nu este una "pe masura conceptului sau"58. Extinzând această constatare, fiecare om, în măsura în care nu își dezvoltă și nu se lasă dezvoltat de către propriul său concept este, din acest punct de vedere, mai mult sau mai putin sclav, supus mai degrabă necesității decât libertății. Destinul individului este conceptul sau, universalitatea să subiectivă, așa cum destinul realului este, mai
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
astfel că liber, de către stăpânul său - primește, în "Principiile filozofiei dreptului", o nouă interpretare. Aici, susține Hegel, existanța sclavului nu este una "pe masura conceptului sau"58. Extinzând această constatare, fiecare om, în măsura în care nu își dezvoltă și nu se lasă dezvoltat de către propriul său concept este, din acest punct de vedere, mai mult sau mai putin sclav, supus mai degrabă necesității decât libertății. Destinul individului este conceptul sau, universalitatea să subiectivă, așa cum destinul realului este, mai întâi, conceptul spiritului, spiritul ființând
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de natură, de planeta pe care trăiește și nu poate susține un model de civilizație opus naturii, bazat exclusiv pe cultul tehnologizării și al artificialului. Reîntoarcerea omului către natură, conștientizarea să că ființă făcând parte integrantă din ecosfera, ceea ce ii dezvolta o calitate juridică și etică specifică, de ființă responsabilă direct pentru calitatea vieții sale și pentru viața de pe planetă, pentru calitatea mediului înconjurător și pentru păstrarea și transmiterea unui mediu sănătos, curat și ne-modificat ireversibil sau grav, catre generațiile
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pentru gestionarea stresului negativ excesiv apărut asupra ființelor umane ca urmare a acestor confruntări ne-convenționale (războaiele meteorologice, războaiele economice)24 pentru controlul resurselor planetei (apă, resurse strategice, petrol, aur, metale rare, pământ arabil etc.). Stresul negativ excesiv se poate dezvolta atât datorită izbucnirii unor crize alimentare sau de apă potabilă (la nivel regional, internațional sau local), afectând nu doar indivizii în sine, ci și comunități sau popoare întregi, dar poate apărea și în condițiile folosirii armelor meteorologice de influențare artificială
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
colectivităților, dar și asupra planetei că ecosfera aflată într-un echilibru dinamic fragil. De aceea, în sec. XXI, pentru a da un conținut concret conceptului de "dezvoltare durabilă" și dreptului omului la a fi la adăpost de stres, se pot dezvolta forme instituționale (comisii, organizații, grupuri de lucru comune) de reglementare și gestionare la nivel național, regional și internațional, a stresului negativ excesiv, apărut ca efect al folosirii armelor neconvenționale (tehnologii din cadrul războaielor meteorologice). Aceasta reprezintă, în opinia noastră, o reală
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
transfrontalier, asupra societății globale, datorită folosirii tehnologiilor militare neconvenționale, în cadrul unor tipuri de războaie și conflicte care, nici ele nu au primit o reglementare juridică internațională (precum războaiele meteorologice). Probleme care interesează direct conceptul (și politicile naționale, regionale și internaționale dezvoltate din acestă) de "dezvoltare durabilă", precum efectele exploziei demografice din anumite regiuni ale globului și presiunea realizată de acest fenomen asupra distribuției și împărțirii echitabile a resurselor planetei (de unde se nasc raporturile economice și sociale inegale dintre Nord și Sud
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
fundamentale umane la nivel global, etic și echitabil pentru toți, a unui mediu în care natura să fie respectată și păstrată curată și sănătoasă, si transmisă astfel generațiilor viitoare. Drepturile de solidaritate (din generația a III-a) sunt cele care dezvoltă o dimensiune colectivă globală și strategic-vizionară, adică una pe termen lung, care depășește momentul prezent de protecție juridică și care construiește un tip de protecție juridică în viitor și pentru viitor. Această protecție juridică specifică nu este una clar adresată
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
nivel maxim de evoluție al dreptului internațional contemporan, actualmente încă centrat pe concepția westphaliană a lumii) și un subiect juridic distinct pentru generațiile a V-a și a V-a de drepturi ale omului, așa cum vor trebui acestea să se dezvolte în secolului XXI, sub impactul avansului tehnologic, științific și deci, și al sferelor social-juridice. Prin urmare, cănd întâlnim în Preambulele diverselor documente internaționale în materia drepturilor omului referiri la "făurirea unei lumi libere de teroare și mizerie, de ne-demnitate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
îmbunătățire considerabilă a materiei drepturilor omului, ca sfera de cuprindere). Or, revenind la dreptul omului din viitor de a fi la adăpost de stres (dar și la dreptul generațiilor viitoare în acest sens -întrucât se poate avea în vedere și dezvolta juridic, un conținut juridic corespunzător), considerăm că situațiile de stres negativ excesiv incidente în viitor, cu rădăcini în situația globală contemporană, cărora statele lumii secolului XXI ar trebui să le ofere o gestionare adecvată prin politicile și măsurile lor, ar
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
parte, vol. I, Instrumente universale, IRDO; București, 2002. 29 Irina Moroianu Zlătescu, Human rights..., op. cît, p. 64. 30 Marie-Claude Smouts, op. cît., pp. 128-129. 31 A se vedea și conceptele de "food power" sau "food diplomacy", folosite de țările dezvoltate în relațiile și negocierile cu țările în curs de dezvoltare sau confruntate cu probleme legate de alimentarea populațiilor lor, concepte care nu prezintă o dimensiune etică, echitabilă ci introduc dimensiunea forței într-o chestiune sensibilă, precum posibilitatea reală a statelor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și urmărea pașilor ultimului profet"10. Islamizarea generației a doua Sociologul britanic Ronald Dore a descris apariția unui fenomen de "indigenizare a generației a doua", referindu-se la descendenții primei generații modernizatoare (post-independență) din toate culturile non-occidentale care s-au dezvoltat sub o puternică influență europeană 11 (de exemplu, în fostele colonii). La prima generație de intelectuali avusese loc un proces de modernizare prin occidentalizare ("părinții" fuseseră educați adesea în universități străine, studiaseră în limbi occidentale și asimilaseră puternic valorile și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
amplificat și încurajat pe fondul unui fenomen global de resurgența a Islamului, având în vedere că acesta proclama superioritatea absolută a oricărui "drept credincios" și mai ales a unui "martir" față de "necredincioși", si ajutat de comunicațiile prin Internet să se dezvolte în rețele și grupări structurate. Așadar, putem identifica un fenomen de indigenizare cu anumite particularități, în fapt unul de "islamizare a generației a doua" de imigranți și refugiați. Cercetările efectuate de Pew Research Center 15 au arătat că aceasta aparentă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
studiu cuprinzător, constând într-o serie de sondaje efectuate de Gallup, între 2001 și 2007, în 35 de țări majoritar musulmane sau cu minorități musulmane foarte mari, a arătat că nu se confirmă ipoteza mult vehiculată că radicalismul s-ar dezvolta din insatisfacție economică. 65% dintre cei clasificați că radicali aveau venituri peste medie, proveneau inclusiv din rândul persoanelor cu nivel înalt de educație și din clasa superioară, iar rata de ocupare și standardul de viață nu erau deloc mai scăzute
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și întâmplat, dar, dincolo de acest lucru, lucrarea atrage atenția asupra unui risc pe termen lung, determinat de un fenomen de "islamizare a celei de-a două generații" de imigranți, o formă a "indigenizării generației a doua"37 descrise de Dore, dezvoltată de data aceasta în Occident. "Islamizarea generației a doua" a ajuns deja să-și arate roadele, într-un context internațional dificil și pe fondul "renașterii islamice", radicalizarea musulmanilor europeni și a celor din țările majoritar musulmane fiind două fenomene care
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]