41 matches
-
largă, puternic ascendentă, plină cu bolovăni imenși. Galeria se transformă în Sala de Mese, orizontală, plină cu numeroase scurgeri parietale, stalctite, stalacmite, gururi...Totul e de o culoare roșu-maroniu depresantă. Din această sală se poate continua pe Galeria Jenel, o diaclaza înaltă de până la 22 m. Se poate înainta pe podeaua întreruptă pe alocuri de gururi de un alb ireal înconjurate de negrul funebru al stâncii sau pe terase de eroziune superioare printre ciorchini de clusterite, coralite, coloane, draperi... Culorile sunt
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
superior folosind spațiul de sub tavan plin de scurgeri parietale ce oferă suficente prize pentru cățărare. Galeria de dupa lac e largă și ușor descendentă. Pe podea apar straturi de nămol, semn că se apropie un alt lac. Lacul Lung, cantonat în fundul diaclazei pe care s-a fornat galeria, duce după câteva meandre la baza unui perete aproape vertical care trebuie cățărat. Cu fiecare metru urcat, nămolul dispare și culoarea din jur trece de la brun la maro deschis, roșu, galben și apoi alb
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
pe coardă 8 m în sala a cărei podea e înclinată dinspre dreapta spre stânga, partea de jos duce la Styx, un lac îngust și lung, partial explorat. În partea superioară a sălii, printre coloane se poate ajunge într-o diaclaza adâncă în fundul căreia se zărește iaraș Stixul. Peșteră este unul din marile goluri subterane ale țării, depășește 5 km lungime, are 4 mari lacuri subterane, galerii și formațiuni extraordinare. Potențialul locului este însă foarte mare. Lungimea rețelei e aprecită de
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
de metri de ieșirea apei la zi în Izbucul Poliței. este una dintre cele mai interesante peșteri din Munții Apuseni prin variația aspectelor pe care le prezintă și prin geneză să complexă. Ea prezintă toate tipurile de galerii (de presiune, diaclaze cu nivele și terase, cu oglinzi de fricțiune), iar denivelările pun în mod clar în evidență etapele de formare. Aven foarte dificil, se recomandă echipelor cu multă experiență. Sunt necesare costume impermeabile, cizme, cască, mai multe surse de lumină, corzi
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
fier. 1982 - Este schimbată poartă de către Polaris Blaj ocazie cu care Viorel Roru Ludusan descoperă și explorează cea mai frumoasă galerie a peșterii ("Galeria Polaris"). Se recartează întreaga peșteră. Pojarul Poliței este o peșteră fosilă formată din galerii (dezvoltate pe diaclaze) și din câteva săli, aparținând unui sistem de drenaj independent. Gură reprezintă un aven de prăbușire format secundar. Intrarea are o formă triunghiulara de 2,5 m lățime și 2 m înălțime. O verticală de 3 m duce într-un
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
Aici se urcă o diferență de nivel de 10 metri pe un planșeu calcitic ce formează podeaua culoarului înălțat. Acesta este bogat concreționat cu coloane, stalagmite, draperii albe de montmilch întărit, cu pereții incrustați cu cristale fibe-rosii, cu clustete și diaclaze cu cristalictite perlate. Este un fel de rezumat a tot ce vom întâlni mai departe în peștera. Culoarul acesta este înălțat față de podeaua de rocă a peșterii căci imediat dincolo de el planșeul care l-a constituit este prăbușit, făcând loc
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
tobogan abrupt, puternic concreționat. Urcând pe numeroasele formațiuni existente ajungem într-o galerie situată la circa 20 m mai sus față de galeria cu prăpastie și care reprezintă de fapt prelungirea normală a acesteia la un nivel superior, formate pe aceeasi diaclaza. Înaintând spre nord urcăm pe lângă o frumoasă placă albă de concrețiuni, spre partea cea mai bogat ornamentata a peșterii, cu nenumărate stalactite și stalagmite perlate, cu o placă „furnir" translucida. Galeria se termină cu o porțiune descendentă cu montmilch, . Ultima
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
intrări, suspendate cu 20 m și, respectiv, 23 m deasupra albiei Văii Luncilor. După unirea acestora se desfășoară un cavernament destul de spațios (120 m X 5—10 m X 12—15 m), lipsit de formațiuni stalagmitice, dezvoltat în lungul unei diaclaze foarte evidente. Curând după joncțiunea celor două intrări se găsește o treaptă pozitivă, formată dintr-o crustă stalagmitică, peste care se revarsă apele, la viituri, din perete în perete. După 120 m de la intrare, galeria lasă impresia că se termină
Peștera Moanei () [Corola-website/Science/320773_a_322102]
-
alb). Cheile Corundului se întind in partea de sud-vest a Muntelui de sare Praid. Aici apa a străpuns sarea și canionul format este din stânci de sare și creste de sare ce asociază fenomene de carst salin cu doline, polje, diaclaze, pâlnii de dizolvare și lapiezuri ce asociază existența unor izvoare cu ape sărate. Din canion prin potecile laterale, se pot vizita câteva doline mai mari semiînchise cu vegetație și microclimat specific, care sunt străjuite de stânci și pereți de sare
Muntele de sare Praid () [Corola-website/Science/325460_a_326789]
-
vizita câteva doline mai mari semiînchise cu vegetație și microclimat specific, care sunt străjuite de stânci și pereți de sare ce prezintă o frumusețe exotică cu totul aparte. Carstul salin are o evoluție rapidă, din forme de exocarst (lapiezuri, doline, diaclaze) se ajunge într-un timp scurt la endocarst (ponoare, hornuri, diaclaze de adâncime, mici peșteri, avene). Aceste fenomene influențează în sens negativ zona minelor vechi și zăcământul de sare aflat în proces de exploatare. Pârâul Corund curgea inițial dinspre satul
Muntele de sare Praid () [Corola-website/Science/325460_a_326789]
-
care sunt străjuite de stânci și pereți de sare ce prezintă o frumusețe exotică cu totul aparte. Carstul salin are o evoluție rapidă, din forme de exocarst (lapiezuri, doline, diaclaze) se ajunge într-un timp scurt la endocarst (ponoare, hornuri, diaclaze de adâncime, mici peșteri, avene). Aceste fenomene influențează în sens negativ zona minelor vechi și zăcământul de sare aflat în proces de exploatare. Pârâul Corund curgea inițial dinspre satul Ocna de Jos pe lângă drumul actual, dar după prăbușirea unui aliniament
Muntele de sare Praid () [Corola-website/Science/325460_a_326789]
-
ca rezultat formarea unor rupturi de panta (cele șapte cascade) ce se succed pe talveg (înălțimi de 2,5 - 15 m) și au la bază marmite. Evoluția văii s-a produs pe traseul complex al unei rețele de falii și diaclaze, ce au deschis condiții pentru apariția unor tuburi de presiune din care se păstreaza marmitele laterale etajate pe versanți, de vârstă cuaternară .
Canionul Șapte Scări () [Corola-website/Science/323245_a_324574]
-
în prima parte. Cu cât se înaintează pe galeria principală, cu atât formațiunile concreționare devin mai dese și mai frumoase. Cavitatea s-a dezvoltat în roca calcaroasă barremian - aptiană, rocă ce prezintă straturi puternic înclinate, pe alocuri străpunse de numeroase diaclaze. Speleotemele sunt prezente încă de la intrare, fiind foarte abundente în întreaga peșteră, excepție făcând ultimi 35m ce constau în scurgeri parietale și de planșeu, anemolite,valuri, stalactite și goururi. Depozitele de umplutură sunt semnalate în planșeul peșterii, blocurile de calcar
Peștera Racoviță () [Corola-website/Science/325818_a_327147]
-
bijuterie sau un obiect de artă confecționate dintr-o piatră prețioasă sau semiprețioasa. Experții clasifică gemele în funcție de compoziția chimică, sistemul de cristalizare și mediul în care s-au format. Gemele sunt caracterizate de indicele de refracție, dispersia luminii, duritate, clivaj, diaclaza și luciu. Muzeul de Mineralogie al Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca are, printre alte colecții, o colecția de geme - aproximativ 230 geme, majoritatea prelucrate și o colecție de geme din România - aproximativ 3.500 de eșantioane, marea majoritate prelucrate. Deși gema
Gemă () [Corola-website/Science/326051_a_327380]
-
punct de vedere al direcției generale de dezvoltare, rețeaua speologică este orizontată pe plan vertical și are două direcții preferențiale în plan orizontal (20-50° NE și 290-310° NV) determinate de factorul tectonic - poziția rețelei tridimensionale a litoclazelor, respectiv fisurilor și diaclazelor care afectează stratul carstificabil. este protejată prin „Legea Nr. 1538-13” din 25 iunie 1998 privind fondul ariilor protejate de stat. În imediata apropiere a peșterii își desfășoară activitatea extractivă compania germană Knauf.
Peștera Emil Racoviță () [Corola-website/Science/328363_a_329692]
-
În apropiere pe "Șaua Glodului" se găsește "Peștera Tunel", care traversează stânca pentru a ieși în rezervația "Cheile Șugăului". Dezvoltarea sălii s-a făcut de-a lungul unui plan tectonic înclinat spre est al "Masivului Munticelu", în care exista o diaclază înclinată tot spre est cu 30-40° ce a fost intersectată de o fractură principală orientată de la nord la sud. Sala a apărut pe fondul dizolvării produse la zona de intersecție a respectivelor accidente tectonice. Ulterior prăbușirile de blocuri, au condus
Peștera Munticelu () [Corola-website/Science/327571_a_328900]