33 matches
-
aflase. Ioanide se duse la cimitir și merse drept la blestematul cavou, cu frica de a nu da undeva de mormântul Pichii, a cărui vedere n-o putea încă suporta. De departe cavoul era neschimbat și în zăpadă avea o diafanitate remarcabilă. Îngerul, de mână cu madam Hagienuș, arăta drumul paradisului. Sabia era numai puțin crestată într-un colț de un glonte. Ușa cavoului era întredeschisă și Ioanide observă și în metalul ei câteva găuri de gloanțe. Înăuntru nu se vedea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de nimeni când mi se aduce mâncarea. Sunt sigur, vai, că acest dispozitiv se va inventa mai târziu și într-o epocă în care se va găsi imediat un mijloc de a repera invizibilul, niște raze bunăoară anulând efectul de diafanitate. Azi am avut puțină febră și n-am mâncat, refuzând totodată de a merge afară. A venit doctorul închisorii, care, după ce m-a pipăit pe obraz cu palma, mi-a luat temperatura cu termometrul. Aveam 39 de grade. Atunci m-
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ț Așa, pământul legat de cer prin țevile marilor vegetații se acoperă de strălucire sau umbră”. Asemenea exemple sunt numeroase în toate textele și ele indică o apropiere importantă de poetica suprarealistă, trimițând, de pildă, spre universul de imponderabilitate și diafanități al unui Paul Eluard, dar având în față și modelul teoretic conturat de un André Breton despre „suprarealitate”, ca spațiu în care realul și imaginarul, înaltul și adâncul, trecutul și viitorul încetează să mai fie percepute contradictoriu. Tot către propozițiile
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
prin mase sau cantități, ci doar prin transparențe și duhul locului. Acest spirit al locului traversează deopotrivă acuarelele din spațiul autohton cît, mai ales, pe acelea din orizontul britanic sau din Normandia. Puritatea aerului de la țărmul mării permite artistului surprinderea diafanității și a infinitelor nuanțe cromatice rezultate din jocul fantast al luminii cu infinitele molecule de apă salină călătoare prin aer. Miracolul se produce în momentul în care ochiul intră în jocul acestui dans ideal și reține pe retină și culoarea
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
noiembrie 1963 în „Iașul Literar” cu Catrene de Omar Khayyam, despre care criticul Dimitrie Costea aprecia: „George Popa, poet de o remarcabilă sensibilitate metafizică, cultivă o poezie a emoției intelectuale. Calitățile definitorii ale aces tei poez ii sunt subtilitatea, delicatețea, diafanitatea... O poezie a esențelor, o celebrare a comuniunii dintre om și cosmos... Îngemănarea gândirii și sensibilității, orizontul filozofic, viziunile cosmice, căutarea absolutului sunt caracteristicile liricii lui George Popa”. Lista creațiilor sale este foarte lungă dar noi ne vom limita a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
transpare nu prin sine, ci prin filtrul luminii care îl pune în evidență. Nu e non-manifestatul absolut, nevăzutul inaccesibil; ceea ce începe să semnifice se arată - ca începutul însuși al semnificării - doar în posibilitatea întrupării sale luminoase, a iradierii sale diafane. Diafanitate care deschide imaginii "un câmp de interactivitate (o "interfață", s-ar spune în zilele noastre) care posedă, în afara calităților de strălucire a diafanului (captare a luminii, transluciditate sau claritas, receptacol și transmițător de luciditas), calități specifice de reactiv sensibil comparabil
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Stuart Merill, Remy de Gourmont, Francis Jammes, André Gide. El a frecventat pe Macedonski și a fost izbit de nevroza snobă din cenaclul acestuia, intoxicat de crizanteme în putrefacție și rigid de lux decrepit, cvasi-funerar. În primul rând Petică glorifică diafanitatea florilor, fragranța cărnurilor vegetale: Parfum din flori pălite și uitate, Poemă tăinuită-ntr-o petală, Te stingi în dureroasa-ți voluptate În seara singuratecă și pală, Parfum din flori pălite și uitate... fecioarele cu incarnat de crin ale lui Botticelli
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sânge,/ Îți mai cârpește o palmă”. Halucinantă concretețe: „Când tocmai am Împlinit treizeci de ani/ aveam În spate o zestre frumușică de morți/ și Între patru pereți mă Împiedicam zilnic/ de un geamantan cu prieteni plecați”. Iluziile au acea specifică diafanitate otrăvită a macabrului inevitabil: „Apoi Îți scoteai singură câte un ochi și Îl puneai alături./ Pentru zilele În care poate-poate cărăbuși,/ dihanii azurii și litanii vor țâșni din creierul tău/ și se vor pierde spre asfințit printre alte vise noroioase
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]