3,808 matches
-
1137, coloana 2, rândul 14 de jos UPERCUT 4) ? -Da, scrie - și ? -Domnule, acesta e unul dintre cuvintele românești care, se citește în engleză, ca și Rugbi, citit de către unii ragbi și/sau regbi, sau Fotbal, pronunțat de aceiași în dialectul anglo-francez futbol... -Vezi, îmi zice zeflemitor, că de te află Academia, rămân fără un prieten și aș regreta, zău... 1)Este vorba despre Mariana Anghel; celeilalte interprete, cu tot regretul, nu i-am reținut numele. Îmi cer scuze; 2)Formă
Alte file de jurnal estival by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12614_a_13939]
-
său interminabil de invective, deslănțuit oricând și fără nici un fel de motiv precis. Interesant e că și unul și celălalt, și Rabelais ca și Celine au fost medici practicând printre săraci. Rabelais a folosit limba vulgară a epocii sale, îndeosebi dialectul local poitdevin. Amintirea lui Villon nu era departe. Trăinicia literaturii autorului lui Gargantua, Pantagruel, Panurge, se bazează întîi pe cultura epocii făurită de practicarea, pe lîngă medicină, a dreptului confruntat cu practica zilnică, suculentă, concretă, naturală, de unde delirul, de unde amestecul
Fraza lui Rabelais (1) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12831_a_14156]
-
în hîrtii pe care era scris: Am sosit aici cu drag să vă ascult" sau "Am fost trimisă ca s-o mîngîi pe doamna."ť "Porția" lui Mihai Gălățanu este un brevet de invenție. El a creat "româna-cu-prostii". Este un dialect în care își scrie versurile, orgolios, cu multă gălăgie făcută în jurul eternelor ipocrizii și locuri comune, de-o brutalitate uneori redundantă. Impresia de asocieri involuntare, care "curg" fără poticniri, este una construită, dar nu întotdeauna suficient de bine ținută sub
Frîna de mînă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12259_a_13584]
-
Udine, și-a adunat în volumul Latino, romeno e romanzo. Studi lingustici (Dacia, 2003) o serie de studii lingvistice apărute în ultimii 15 ani, unite tematic de preocuparea de a descrie specificul romanității românești, prin raportare la celelalte limbi și dialecte romanice, dar și la contextul balcanic. Fiind adresată unui public mai restrîns, de specialiști, cartea păstrează articolele în limba și în forma în care au fost publicate inițial, în diferite reviste și volume colective: unele în română, altele în italiană
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]
-
atestările în faze mai vechi ale altor limbi romanice - și mai ales modelul din italiană (uovo-uova "ou-ouă", braccio-braccia "braț-brațe"), similar cu româna pînă și în ceea ce privește acordul adjectivului determinant, masculin la singular, feminin la plural. În plus, sînt aduse exemple din dialectele italiene (de pildă, de plurale în -ora, chiar și extinse la feminine, ca în rom. treburi). În treacăt fie zis, la lista concordanțelor cu italiana ar merita adăugat pronumele feminin cu sens neutru, deopotrivă prezent în registrul popular-colocvial al celor
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]
-
de exemplu), sau pentru compusele nehotărîte cu "a vrea". Teresa Ferro arată că fenomene pentru care s-a invocat cel mai adesea influența slavă sau comunitatea balcanică au atestări și echivalențe în latina tîrzie și urme chiar în limbile și dialectele romanice actuale. În alt studiu, autoarea discută și modelul onomastic tradițional românesc - Ion al lui Gheorghe - în aceeași perspectivă a romanisticii: tiparul, diferit de cel al limbilor slave, existent în greacă, poate și în substratul dac, este explicat și prin
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]
-
reținut și observațiile despre politica ocupării Daciei și despre romanizare în funcție de interesele precise ale momentului (criza financiară, intenția de exploatare masivă a aurului pentru a devaloriza monedele de aur, în favoarea celor de argint), ca și reexaminarea concordanțelor dintre română și dialectele din Sudul Italiei: pornind de la lucrările lui Iorgu Iordan, dar utilizînd cercetări dialectale ulterioare și corectînd ceea ce e mai curînd rodul unor coincidențe. Cu seriozitate, stil limpede și convingător, rigoare și prudență științifică, preocupare pentru metodă, dar cultivînd și plăcerea
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]
-
Thailanda decât în Mindanao, nu sunt în stare să citesc ce scrie pe autobuze ca destinație în grafia Thai. Mi se pare de nepătruns alfabetul cu 74 de semne, dată fiind și slaba mea acuitate vizuală. Pe de altă parte, dialectele vietnamez și filipinez sunt bine romanizate, așa că e puțin probabil să mă trezesc într-un autobuz cu o destinație greșită. LV. Descrii Anglia și China ca două universuri diferite care se ciocnesc, creând un sentiment de pitoresc și terifiant în
Timothy Mo – "Umorul dezumflă prefăcătoria" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/12341_a_13666]
-
de la uleiul de ricin la omucideri), emigrația economică, dar și politică, războaiele, evoluția instrucției, a instituției matrimoniale, schimbarea mentalității, contradictoriul '68, agresivitatea stilului modern de viață, plaga pedofiliei, a drogurilor, a răpirilor de persoane pe mapamond, distrugerea speciilor protejate, parabola dialectului (prezent în vorbirea directă a unor personaje, pentru care avem, în anexă, un mic vocabular), dictatura regizorilor în lumea teatrală etc., etc. Dar povestea Zairei (multiplicată prin poveștile întretăiate ale antecesorilor și descendenților, pe de o parte, iar, pe de
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]
-
pildă, Zürichul devine, rând pe rând, un Purgatoriu (la mijloc de Cluj și Geneva), un Erewhon distopic sau Babel lingvistic, prilej de speculații ingenioase pe marginea latinei ca limbă adamică pentru brava noastră "geantă" ("suntem, mai suntem încă, vorbitorii unor dialecte ale latinei, ale latinei ce n-a murit de tot...") sau a limbii române ca "lingua franca a underground-ului blocului socialist". Așadar, nu moravurile autohtone sau "matricea stilistică" locală, ci inteligența malițioasă și disponibilitatea fabulatorie ale Ioanei Bot susțin esteticește
Alisa în țara literaturii by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11757_a_13082]
-
unice"; trăsăturile dialectale din operele unor scriitori importanți din trecut au fost puse sub semnul "popularului" și rezolvate prin glosare. E drept că nici nu s-a dezvoltat la noi, cu mici excepții, o literatură dialectală. În stereotipurile mentalității populare, dialectele sînt marcate social și fac obiectul unor acte de respingere și devalorizare; "accentul moldovenesc", de exemplu, este adesea ironizat de vorbitori din afara zonei sale de utilizare. Or, fenomenul actual modifică simțitor datele problemei: se creează cu intenție forme populare de
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
29 în miniatură, că n-am putut distinge clar, și câteva viraje spectaculos-înspăimântătoare, s-a prăbușit în picaj direct în micul nostru ecran. Imaginile tv s-au pus în mișcare și ceremonia acordării diplomelor a continuat în timp ce insecta spunea în dialect chirilic: -Se acordă aceste diplome celor care de-a lungul a 175 de ani și-au adus contribuția publicistică la "creșterea limbii românești ș-a patriei cinstire"... -Adică, cum? s-a auzit glasul chițăit al lui Haralampy de sub masa unde
FIERUL DE CĂLCAT ȘI DIPLOMA PENTRU PUBLICISTICĂ by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12918_a_14243]
-
există, desigur, o problemă în privința anumitor opere, mă gândesc, de pildă, la Sadoveanu, care pierde foarte mult în traducere datorită limbajului moldovenesc pe care îl folosește întrucât cititorul englez sau american nu are cum să aprecieze valoarea și frumusețea acestui dialect. Un alt exemplu este cazul romanului Baltagul: dacă nu știi câte ceva despre viața pastorală a ciobanilor moldoveni, nu ai cum să înțelegi rolul Vitoriei Lipan și al oamenilor cu care personajul vine în contact în căutarea soțului ei. Dar această
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
acolo unde se păstrează vie memoria romanilor prin naștere sau prin adopțiune ce au jalonat cultura italiană. Doar un străin venit pentru prima dată în oraș ar putea fi surprins de numeroasele reeditări ale poeților și prozatorilor care au cultivat dialectul, de faptul că va găsi cu greu bilete la filmele lui Fellini sau de amestecul bizar de capete încărunțite și băscuțe multicolore care umplea, mai zilele trecute, sala de la Museo di Roma in Trastevere, la o serie de conferințe dedicate
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
Independentă. Așa cum le place să-și spună singuri, În vinele lor curge sânge de Malay (filipinezii de bază), chinezi, spanioli, americani și arabi. Limba lor este filipineza și engleza, cu alte 10 limbi, printre care predomină spaniola, și 87 de dialecte. Religia majoritară este Romano-Catolica, urmată de protestanți (vechi și noi), musulmani și budiști. Moneda națională este peso (Php.) filipinez, 1$ USA = 44 Ph. INTAMUROS este cetatea orașului, sau „Old Town”, Înconjurată de ziduri de apărare fortificate, din piatră, late până la
MANILA - PHILIPINE. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Pompiliu Mania () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1545]
-
dicționar aromân complet: la această oră lucrarea are deja 1200 pagini, ceea ce pentru o limbă pe care o consider aproape moartă este mult. În loc să-l facă apropiat românilor, lucrarea Îl depărtează de de cei care văd aromâna drept doar un dialect. În vederea sa ‘științifică’, aromâna este o limbă aparte, nu una coruptă de o populație română răzleață, ci una vorbită de frați ai românilor. În mintea mea, un efort atât de substanțial merita o cauză mai bună... Aceasta ne-o va
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
din rândul elitelor intelectuale ale României care au fost marginalizați sau aruncați în lagărele și închisorile cu regim de exterminare din țara noastră. Înzestrat cu un deosebit talent literar și oratoric, cu pasiune de gazetar și de cercetător al istoriei dialectului și tradițiilor macedo-romanilor, el a fost și a rămas pentru cei care l-au cunoscut și apreciat, un reper emblematic al verticalității și demnității umane. Poet, gazetar, cercetător istoric și economist, Zaharia Până s-a născut la data de 21august
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
în anul 1935 și cedarea Cadrilaterului în anul 1940, Zaharia Până se mută la București alături de celalti membri ai familiei sale, continundu-si studiile în Capitala țării. Dotat cu o desebita sensibilitate artistică și talent literar, publică în anul 1941 în dialect aroman poezia intiulata “Cadrilater” în Revistă “Armatolii” condusă de Constantin Papanace și Ionel Zeana. El debutase încă de la vârsta de 14 ani în Revistă Liceului din Silistra cu poezia intitulată “Vijelie”. Simpatizant al mișcării naționaliste care cuprinsese țară în epoca
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
lui morală la înălțimea căreia nu au putut ajunge, l-au denigrat. El a trecut însă cu zâmbetul pe buze peste toate aceste vicisitudini cărora nu le-a dat importantă. Personalitate complexă, Zahu Până a întreprins temeinice studii istorico-lingvistice cu privire la dialectul vorbit de populația de origine română cunoscută sub numele de aromani din rândul caroa își trăgea obârșia. Bine documentat, el a combătut cu argumente științifice care reflectau realitatea obiectivă, afirmațiile unor conaționali care considerau această populație drept o naționalitate cu
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
afirmațiile unor conaționali care considerau această populație drept o naționalitate cu identitate proprie, o minoritate etnică și au cerut ca în Parlamentul Romanei să li se rezerve locuri cum au și alte minorități naționale. Într-un studiu intituat “LIMBA SAU DIALECT”, Zahu Până face următoarea mențiune: “Toate studiile lingvistice atestate de Academia Românași însușite de forurile lingvistice internationaleau stabilit că vorbirea aromanilor, sau macedo-romanilor, este un dialect al limbii române, al doilea ca importanță , după dialectul daco-roman, pe structura căruia s-
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
rezerve locuri cum au și alte minorități naționale. Într-un studiu intituat “LIMBA SAU DIALECT”, Zahu Până face următoarea mențiune: “Toate studiile lingvistice atestate de Academia Românași însușite de forurile lingvistice internationaleau stabilit că vorbirea aromanilor, sau macedo-romanilor, este un dialect al limbii române, al doilea ca importanță , după dialectul daco-roman, pe structura căruia s-a format limba română, înaintea dialectelor meglenoroman și istroroman.” Cunoscător al istoriei moderne a României, în articolul intitulat “CADRILATER”, el răspunde celor care consideră acest teritoriu
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
un studiu intituat “LIMBA SAU DIALECT”, Zahu Până face următoarea mențiune: “Toate studiile lingvistice atestate de Academia Românași însușite de forurile lingvistice internationaleau stabilit că vorbirea aromanilor, sau macedo-romanilor, este un dialect al limbii române, al doilea ca importanță , după dialectul daco-roman, pe structura căruia s-a format limba română, înaintea dialectelor meglenoroman și istroroman.” Cunoscător al istoriei moderne a României, în articolul intitulat “CADRILATER”, el răspunde celor care consideră acest teritoriu o anexiune obținută în anul 1913, menționând precizările istoricului
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
Toate studiile lingvistice atestate de Academia Românași însușite de forurile lingvistice internationaleau stabilit că vorbirea aromanilor, sau macedo-romanilor, este un dialect al limbii române, al doilea ca importanță , după dialectul daco-roman, pe structura căruia s-a format limba română, înaintea dialectelor meglenoroman și istroroman.” Cunoscător al istoriei moderne a României, în articolul intitulat “CADRILATER”, el răspunde celor care consideră acest teritoriu o anexiune obținută în anul 1913, menționând precizările istoricului Vasile Pârvan în acest sens: “Cu mult înainte ca Dacii din
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
Metisajul diferitelor culturi și societăți existente în Al- Andalus se remarcă nu numai la nivel muzical, ci și la nivel lingvistic. În cadrul aceleiași suite de tip nouba, se obișnuia ca fiecare piesă să fie cântată într-o altă limbă sau dialect. Mai mult, în cadrul aceleiași piese se putea cânta în araba vulgară, latină, dialect roman sau ebraică. Ultimul reprezentant de seamă al artei muzicale arabe de pe teritoriul spaniol a fost Abu Al-Hassan Ibn Al-Hasib de Murcia, ce a dezvoltat și impus
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
la nivel muzical, ci și la nivel lingvistic. În cadrul aceleiași suite de tip nouba, se obișnuia ca fiecare piesă să fie cântată într-o altă limbă sau dialect. Mai mult, în cadrul aceleiași piese se putea cânta în araba vulgară, latină, dialect roman sau ebraică. Ultimul reprezentant de seamă al artei muzicale arabe de pe teritoriul spaniol a fost Abu Al-Hassan Ibn Al-Hasib de Murcia, ce a dezvoltat și impus forma și structura definitivă a suitelor de tip nouba. Toate suitele nouba provenite
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]