KorAP: Find »[drukola/base=dialectal & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 ...27 >

668 matches

Corola-blog/BlogPost/381186_a_382515

popular - “țigăneasca” este uneori considerată ca aparținând unui subgrup indian sau chiar a treia ramură indo- iraniană că singura limba. Cu toate ca limbă rromilor are originea în sanskrită și alte limbi din nordul Indiei, ea s-a fragmentat în multiple varietăți dialectale îmbogățita de termeni persani, armenieni, grecești, slavi, românești, etc. De câteva decenii, rădăcinile anglo-saxone au impregnat vocabularul modern, tehnic și științific. Varietățile rromilor din Europa de Est au conservat gramatică indiană, ca fond lexical de origine sanscrita. În același timp, varietățile lingvistice

RROMII SI LIMBA LOR de MIRON IOAN în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 by http://confluente.ro/miron_ioan_1468492151.html [Corola-blog/BlogPost/381186_a_382515]
Corola-blog/BlogPost/367477_a_368806

pe acestea două pentru a arăta că limba romilor conține o hartă invizibilă a migrației strămoșilor lor... Când un țigan căldărar se căsătorește cu o ursăriță Un prieten de suflet, căldărar de neam, s-a căsătorit cu o ursăriță. Diferențele dialectale dintre cei doi romi provoacă suferințe uneori amuzante în viața cuplului. O dată așteptam cu ei autobuzul, și nea Gheorghiță Ciobotaru îmi spune enervat, știind că mă pasionează istoria limbii țigănești: -Uite nevasta mea nu pierde autobuzul (hasarel), ea-l fugărește

O MICĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1476431833.html [Corola-blog/BlogPost/367477_a_368806]
Corola-blog/BlogPost/345315_a_346644

docent, profesor emerit. Ocupă funcția de decan al Facultății de Litere din Iași, timp de 19 ani și vreme îndelungată este șeful Catedrei de limba română. Are un palmares impresionant în domeniul științific, dovedit prin numeroasele lucrări rezultate în urma anchetelor dialectale pe care le-a efectuat pe teren, prin studiile de istorie și limbă literară asupra cărora s-a aplecat cu o pasiune rar întâlnită, prin sutele de conferințe și prelegeri susținute în fața unui larg auditoriu din întreaga țară și de peste

GAVRIL ISTRATE-UN INTELECTUAL AL ŢINUTULUI NĂSĂUDEAN LA 99 DE ANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 by http://confluente.ro/Gavril_istrate_un_intelectual_al_florin_tene_1363615358.html [Corola-blog/BlogPost/345315_a_346644]
Limba română, 1976, precum și primul volum din ,,Opere'', de Timotei Cipariu, 1987. A scris postfața unei ediții din ,,Istoria pentru începutul românilor în Dacia'', de Petru Maior.. A adus contribuții importante în studierea limbii române literare și a inițiat cercetările dialectale în Moldova și pe meleagurile Bistriței și Năsăudului. Numele lui Gavril Istrate a fost și este prezent în aproape toate periodicele noastre literare, de la ,,Iașul literar'', și ,,Convorbiri literare'', la ,,Contemporanul'' și ,,Luceafărul'', la ,,România literară'' din București, ca și

GAVRIL ISTRATE-UN INTELECTUAL AL ŢINUTULUI NĂSĂUDEAN LA 99 DE ANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 by http://confluente.ro/Gavril_istrate_un_intelectual_al_florin_tene_1363615358.html [Corola-blog/BlogPost/345315_a_346644]
Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009

repeziciunea cu care adoptă toate neologismele de ultimă oră o fac tot atât de modernă, tot atât de bogată în termeni internaționali pe cât este engleza, limba cea mai vorbită pe glob înzilele noastre. Dar, mai presus de toate acestea, lipsită aproape complet de barierele dialectale ale surorilor ei neolatine și chiar ale englezei, limba română păstrează de veacuri o unitate și exactitate lexicală uluitoare, cimentată de vicisitudinile istoriei, însușire cu care nici oaltă limbă nu se poate mândri întotdeauna”. Aforismele din această carte nu pot

AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1493971216.html [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
Corola-blog/BlogPost/343913_a_345242

diverse neînțelegeri la ora actuală în lumea romilor. Toate aceste diferențe nu au fost studiate din pc. de vedere al genezei lor indiene. Noi, după 25 de ani de cercetare a 300 de idiomuri indiene, am stabilit că aceste forme dialectale rome specifice fiecărui grup rom, sunt rezultatul locuirii în India rurală a strămoșilor acestor romi europeni din ziua de astăzi. Strămoșii noștrii au preluat din migrațiile lor în interiorul Indiei influența și culorile diverselor dialecte indiene cu care au intrat în

ȘCOALA TRADIȚIONALĂ INDO-ROMANI VIDYALAYA (IRV) de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477050041.html [Corola-blog/BlogPost/343913_a_345242]
ales-o pe cea cu -dem. Surpriza domnului Courthiade va fi când va vedea că în India se folosesc aceleași pronunții ca și la romii din Europa, ceea ce duce la concluzia că romii au venit din India cu toate pronunțiile dialectale pentru aceleași declinări și conjugări. Cu alte cuvinte în India se spune și -diom, dar și -dem, neputând alege care este mai corectă dintre cele două pronunții. Pentru că în India au fost luate niște hotărâri despre care romii nu știu

ȘCOALA TRADIȚIONALĂ INDO-ROMANI VIDYALAYA (IRV) de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477050041.html [Corola-blog/BlogPost/343913_a_345242]
cu titlul de doctor la catedra de romani, ne face cinste, dar nu ne satisface, pt. că nu poate un om să învețe o limbă perfect în 4 ani. Ori, noi avem nevoie de cercetători nativi, care să cunoască forme dialectale învățate în familie, forme dialectale care de cele mai multe ori sunt restrânse doar la un neam, sau doar la o familie. Vorbim despre cuvinte și obiceiuri indiene rare pe care le cunosc doar vorbitorii, și care nu sunt cunoscute la catedra

ȘCOALA TRADIȚIONALĂ INDO-ROMANI VIDYALAYA (IRV) de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477050041.html [Corola-blog/BlogPost/343913_a_345242]
catedra de romani, ne face cinste, dar nu ne satisface, pt. că nu poate un om să învețe o limbă perfect în 4 ani. Ori, noi avem nevoie de cercetători nativi, care să cunoască forme dialectale învățate în familie, forme dialectale care de cele mai multe ori sunt restrânse doar la un neam, sau doar la o familie. Vorbim despre cuvinte și obiceiuri indiene rare pe care le cunosc doar vorbitorii, și care nu sunt cunoscute la catedra de limba romani a Universității

ȘCOALA TRADIȚIONALĂ INDO-ROMANI VIDYALAYA (IRV) de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477050041.html [Corola-blog/BlogPost/343913_a_345242]
Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846

fiind apropiat de hindusa modernă. Dar aceasta este doar o capcană a glotocronologiei. În care noi nu vom persista. În limbile indiene," s" și "h" sunt interschimbabile, fapt binecunoscut domnului Yaron Matras(1). Observăm că sanscritul "asmi" este sursa variantei dialectale rome "sim" și "hium", iar hindusul "hum", este sursa țigănescului "hom". Bineînțeles că hindusul "hom" este mai vechi de 1000 de ani, și o pot și DEMONstra, într-un alt articol. Recomand lecturarea articolului domnului Matras, "S/H alternation in

POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479255186.html [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
Corola-blog/BlogPost/349078_a_350407

Banaterra se află aproape de punctul în care își va înceta activitatea. Proiectul Banaticus (www.banaticus) Banaticus este un portal dedicat graiului bănățean și a fost lansat oficial pe 28 ianuarie 2011, cu prilejul lansării la Radio Timișoara a „Antologiei literaturii dialectale bănățene Gură satului la Radio Timișoara“. Inițiator și webmaster este Dusan Baiski, proiectul fiind dezvoltat de Asociația Proiectul Rastko România. Din echipa fac deocamdată parte: conf. dr. Ioan-Viorel Boldureanu, Aurel Turcuș, Adriahn Gerhard și Sergiu Boian (România), Ionel Stoiț și

PROIECTUL BANATERRA – ENCICLOPEDIA BANATULUI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Proiectul_banaterra_enciclopedia_banatului.html [Corola-blog/BlogPost/349078_a_350407]
Corola-blog/BlogPost/341063_a_342392

dar nu i-a umblat decât la nuanță nu la miez, la aspect, nu la structură. Moldoveanca bucovineancă Ștefania Rareș cântă, într-o multitudine de motive poetice și pe o gamă largă de unde ritmice, într-un timbru inconfundabil, cu particularitățile dialectale care dau superbitate pieselor sale folclorice și de aceea, în fiecare cântec, Ștefania Rareș este Ștefania Rareș! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Ștefania Rareș, folclorul pur de la lăutar și plugar / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN

ŞTEFANIA RAREŞ, FOLCLORUL PUR DE LA LĂUTAR ŞI PLUGAR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412063965.html [Corola-blog/BlogPost/341063_a_342392]
Corola-blog/BlogPost/383893_a_385222

jigăreau blana pe scoarța copacilor urmărite de doi orbi ce le curgea sângele prin fibra lemnului cioplită de ciclopi, pisicile erau întinse la soare, iar orbii se desfătau cu ronțăitul oaselor și a putrefacției celor plecați în neîntoarcere, vocea mea dialectală sărea peste văgăunile timpului și se arunca la gâtul morții, „futu-i mama ei de viață”, și în același timp izbea de turla bisericii întregul sat pentru ai descompune, descompunerea. Referință Bibliografică: astă seară cu tine / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare

ASTĂ SEARĂ CU TINE de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1470865133.html [Corola-blog/BlogPost/383893_a_385222]
Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763

identifică cu tot ceea ce are mai sfânt, dragostea de mamă, dragostea de neam și țară, obiceiul strămoșesc, portul din străbuni lăsat, ocupațiile, tradițiile legate fie momentele de trecere din viața omului, fie de sărbătorile religioase, hora și cântecul popular. „Scriitorul dialectal scrie artistic, ca un scriitor adevărat, dar ce îl diferențiază de sriitori este limbajul. El încearcă să confirme valoarea sensibilă a cuvântului dialectal în registrul limbii scrise.“ 1 „Cât trăim pe-acest pământ, / Până morții îi dăm vamă, / Lucru-n

SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1480747034.html [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
legate fie momentele de trecere din viața omului, fie de sărbătorile religioase, hora și cântecul popular. „Scriitorul dialectal scrie artistic, ca un scriitor adevărat, dar ce îl diferențiază de sriitori este limbajul. El încearcă să confirme valoarea sensibilă a cuvântului dialectal în registrul limbii scrise.“ 1 „Cât trăim pe-acest pământ, / Până morții îi dăm vamă, / Lucru-n Lume nu-i mai sfânt, / Ca șî dragostea dă mamă.“ mărturisește scriitorul Ionel Iacob-Bencei în poezia „Crez“. Crezul omului din popor este liniștea

SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1480747034.html [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
casă. Descoperind viața de la sat cu tradițiile și obiceiurile ei, prortul și graiul strămoșesc și nu doar descopernid-o, ci simțind-o în ființa noastră ne înțelpțim, aflăm frumusețea, sfințenia obârșiei noastre. Note: 1 Ion Căliman, Ion Ghera, Georgeta Popa, Poezia Dialectală în context actual, Editura Nagard, Lugoj, 2010, pag. 31 2 Idem, Ibidem, pag. 62 3 http://www.traditii.ro Bibliografie: 1 Căliman, Ion, Ghera, Ion, Popa, Georgeta Poezia Dialectală în context actual, Editura Nagard, Lugoj, 2010. 2 Turcuș, Aurel, Poezie

SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1480747034.html [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
obârșiei noastre. Note: 1 Ion Căliman, Ion Ghera, Georgeta Popa, Poezia Dialectală în context actual, Editura Nagard, Lugoj, 2010, pag. 31 2 Idem, Ibidem, pag. 62 3 http://www.traditii.ro Bibliografie: 1 Căliman, Ion, Ghera, Ion, Popa, Georgeta Poezia Dialectală în context actual, Editura Nagard, Lugoj, 2010. 2 Turcuș, Aurel, Poezie în grai bănățean, volumul 1, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 2009. 3. http://www.traditii.ro Referință Bibliografică: Satul cu tradițiile și obiceiurile lui desprinse din poeziile în grai bănățean

SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1480747034.html [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
Corola-website/Law/235361_a_236690

conținutului disciplinei de examen, formând comportamente raportate la valori; Însușirea teoriei și a metodologiei studierii personalității copilului; Utilizarea obiectivelor învățământului contemporan. C. TEMATICĂ ȘTIINȚIFICĂ PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI 1. LIMBA RROMANI a) Limba rromani comună și teoria straturilor dialectale de evoluție istorică ... ● Limba rromani comună. Teoria celor trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică. Dialectele rrome din spațiul geografic românesc și relația lor cu cele trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică: Stratul I (dialectul rromilor "ursari", "spoitori" și

EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/235361_a_236690]
și a metodologiei studierii personalității copilului; Utilizarea obiectivelor învățământului contemporan. C. TEMATICĂ ȘTIINȚIFICĂ PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI 1. LIMBA RROMANI a) Limba rromani comună și teoria straturilor dialectale de evoluție istorică ... ● Limba rromani comună. Teoria celor trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică. Dialectele rrome din spațiul geografic românesc și relația lor cu cele trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică: Stratul I (dialectul rromilor "ursari", "spoitori" și "carpatici"), Stratul II - III (dialectul rromilor "căldărari"). b) Fonetică și fonologie

EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/235361_a_236690]
RROMANI 1. LIMBA RROMANI a) Limba rromani comună și teoria straturilor dialectale de evoluție istorică ... ● Limba rromani comună. Teoria celor trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică. Dialectele rrome din spațiul geografic românesc și relația lor cu cele trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică: Stratul I (dialectul rromilor "ursari", "spoitori" și "carpatici"), Stratul II - III (dialectul rromilor "căldărari"). b) Fonetică și fonologie ... ● Sistemul vocalic și consonantic al limbii rromani; ● Trecerea lui v în semiconsoana w și efectele sale; ● Trecerea grupurilor

EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/235361_a_236690]
disciplinei de examen, formând comportamente raportate la valori; Însușirea teoriei și a metodologiei studierii personalității copilului; Utilizarea obiectivelor învățământului contemporan. C. TEMATICĂ ȘTIINȚIFICĂ PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI MATERNĂ 1. LIMBA RROMANI MATERNĂ a) Limba rromani comună și teoria straturilor dialectale de evoluție istorică ... ● Limba rromani comună. Teoria celor trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică. Dialectele rrome din spațiul geografic românesc și relația lor cu cele trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică: Stratul I (dialectul rromilor "ursari", "spoitori" și

EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/235361_a_236690]
a metodologiei studierii personalității copilului; Utilizarea obiectivelor învățământului contemporan. C. TEMATICĂ ȘTIINȚIFICĂ PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI MATERNĂ 1. LIMBA RROMANI MATERNĂ a) Limba rromani comună și teoria straturilor dialectale de evoluție istorică ... ● Limba rromani comună. Teoria celor trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică. Dialectele rrome din spațiul geografic românesc și relația lor cu cele trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică: Stratul I (dialectul rromilor "ursari", "spoitori" și "carpatici"), Stratul II - III (dialectul rromilor "căldărari"). Analizarea unui text dialectal

EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/235361_a_236690]
1. LIMBA RROMANI MATERNĂ a) Limba rromani comună și teoria straturilor dialectale de evoluție istorică ... ● Limba rromani comună. Teoria celor trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică. Dialectele rrome din spațiul geografic românesc și relația lor cu cele trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică: Stratul I (dialectul rromilor "ursari", "spoitori" și "carpatici"), Stratul II - III (dialectul rromilor "căldărari"). Analizarea unui text dialectal rrom (căldărăresc, spoitoresc, ursăresc, carpatic - din România - sau a unui text dialectal provenit dintr-un alt spațiu geografic

EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/235361_a_236690]
dialectale rrome de evoluție istorică. Dialectele rrome din spațiul geografic românesc și relația lor cu cele trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică: Stratul I (dialectul rromilor "ursari", "spoitori" și "carpatici"), Stratul II - III (dialectul rromilor "căldărari"). Analizarea unui text dialectal rrom (căldărăresc, spoitoresc, ursăresc, carpatic - din România - sau a unui text dialectal provenit dintr-un alt spațiu geografic) din perspectiva caracteristicilor fonetice, lexicale, morfologice și sintactice. b) Fonetică și fonologie ... ● Sistemul vocalic și consonantic al limbii rromani. Transformări (accidente, alterări

EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/235361_a_236690]
relația lor cu cele trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică: Stratul I (dialectul rromilor "ursari", "spoitori" și "carpatici"), Stratul II - III (dialectul rromilor "căldărari"). Analizarea unui text dialectal rrom (căldărăresc, spoitoresc, ursăresc, carpatic - din România - sau a unui text dialectal provenit dintr-un alt spațiu geografic) din perspectiva caracteristicilor fonetice, lexicale, morfologice și sintactice. b) Fonetică și fonologie ... ● Sistemul vocalic și consonantic al limbii rromani. Transformări (accidente, alterări) fonetice: afereza, anaptixa (epenteza), apocopa, asimilarea, asurzirea (afonizarea), contragerea, dobândirea atipică a

EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/235361_a_236690]