3,903 matches
-
succint, iar pe altele, pe larg, pe parcursul a două sau trei numere ale revistei noastre. Distincțiile și decorațiile acordate de președintele țării, domnul Ion Iliescu, unui număr de douăzeci și șase de dansatori, coregrafi și pedagogi, din țară și din diaspora românească, au constituit un eveniment unic, la noi, dar și în lume. Dacă Ministerul Culturii și Cultelor a ignorat sistematic breasla coregrafică, președinția a premiat mai întâi patru balerini, artiști emeriți, pe Irinel Liciu (în absență), Gheorghe Cotovelea, Alexa Mezincescu
Evenimente din lumea dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/15051_a_16376]
-
Din noua generație face parte și Vladimir Makanin al cărui roman intitulat Underground sau Un erou al timpului nostru a stîrnit aprecierile unanime ale criticii. Se conturează o tendință nabokoviană și în scrierile unor autori care au transformat emigrația în diasporă. Între aceștia figurează Vladimir Kraminer, al cărui ultim roman tradus în germană - Propria mea carte a junglei - a urcat în aceste ultime săptămîni în Germania pe lista succeselor de librărie unde se află și Ludmila Ulițkaia, cu romanul intitulat Minciunile
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
acțiunile mari de promovare a culturii și spiritualității românești peste hotare nu sunt realizate de instituții abilitate ale statului român sau de diplomați de profesie, ci de o serie de intelectuali de marcă, de origine română, reprezentanții comunității române din diaspora. Între cei mai harnici și mai plini de har sunt, În opinia noastră, Lucian HETCO din Germania, Ioan MICLĂU și George ROCA din Australia, Alexandru CETĂȚEANU, Ligya DIACONESCU și George FILIP din Canada și, În mod deosebit, părintele prof. univ.
Adevărații ambasadori ai culturii Românești. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_331]
-
portretul făcut de Steriadi ,,Academicianului A. Toma" a fost dat uitării odată cu poetul. l În Via}a româneasc|, număr dublu, aprilie-mai, dl Iulian Boldea are inspirata idee de a grupa trei articole despre cărți ale unor importanți autori români din diasporă (Monica Lovinescu, Virgil Ierunca și I. Negoițescu). Scandal cu tulnic la prefectură Cu cîteva luni în urmă presa din întreaga lume vuia anunțînd arestarea unei bande de români care pusese la cale răpirea Victoriei Beckham. De fapt era vorba de
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13832_a_15157]
-
anii de după război sînt false (în sensul că nu reflectă realitatea, că ocultează autori, opere, teme din motive politice, că structurile, pozițiile și aprecierile sînt impuse de factori exteriori literaturii) și că literatura scrisă în limba română "în exil", "în diaspora" etc., adică dincolo de granițele țării deci și în Basarabia, în Bucovina și în Israel, nu numai în țările de refugiu, precum Franța, Germania sau Statele Unite face parte integrantă din literatura română și participă cu drepturi depline la constituirea noilor ierarhii
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
a noului canon, care trebuie reformulat. Nu știu unde sînt astăzi discuțiile privind reformularea canonului literar, dacă putem vorbi de unul sau mai multe și care sînt perspectivele unei "revizuiri" generale a valorilor, dar despre relațiile literaturii interzise înainte (din exil, din diaspora etc.) cu mediul ei natural, cu cititorii și critica de acasă, se poate vorbi cu mai multă siguranță și cu o minimă satisfacție. Într-adevăr, recuperarea materială a celor mai multe opere apărute în exil este astăzi un fapt împlinit, la care
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
Georges Tzipoia (câteva considerații despre Expoziția doctorului Georges Dumitresco) Textul care urmează a fost publicat de către pictorul Georges Tzipoia în revista comunității românești din Geneva, Căminul românesc. Problemele pe care domnia sa le aduce în discuție nu privesc doar diaspora românească, ci și - sau, mai ales! - România însăși, înțeleasă ca partener real și ca prezență simbolică într-o Europă din ce în ce mai puțin concesivă în fața retoricilor obosite și a propagandismului abia camuflat. Că prezența noastră culturală în lume este o problemă complexă
Falși ambasadori by Georges Tzipoia () [Corola-journal/Journalistic/13938_a_15263]
-
alte Românii literare. Pentru că nu mai știm cui se adresează: autorii își scriu unii altora și se citesc între ei". Noroc că Flori Stănescu are la dispoziție Jurnalul Literar și e citită de milioane de români din țară și din diasporă! în ce privește supărarea pe româniile literare, suntem nedumeriți de afirmația cu bocancii autoritari azvîrliți de vedete cu ifose: noi știm că poți fi călcat în picioare (cu sau fără bocanci); de azvîrlit, se zvîrle cu copitele, ceea ce, oricîte pretenții aristocratice ar
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10402_a_11727]
-
muzica românească contemporană. Cu ani în urmă i-am cântat Sept minutes autour de moi pentru ansamblu cameral și Distance zero pentru clarinet și percuție: rafinament trimbral, suflu componistic, o anume spiritualizare a discursului (în sens francez, firește). Cu siguranță, diaspora românească a avut și are creatori originali, necăzuți din mantaua cuiva. Ce n-a avut a fost un dialog componistic purtat între personalități distincte, posibile fragmente ale aceluiași deziderat. Costin Miereanu ar fi putut însemna un început al acestui dialog
La Paris printre muzicieni (1) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10441_a_11766]
-
afla, o poartă cu sine ca un viciu sau poate ca un substitut al împlinirii prin achiziționarea visului unui lucru atunci când nu dispune de mijloacele necesare dobândirii lucrului visat. Să râvnești la un început de horă a compozitorilor români din diaspora: asta aș fi vrut să-i destăinuiesc lui Costin Miereanu. Din păcate nu ne-am (re)văzut decât preț de nici două ceasuri. Născut în 1957, Damien Charron aparține generației pestrițe, post-seriale, pentru care cuvântul de ordine este diversitatea ori
La Paris printre muzicieni (1) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10441_a_11766]
-
memoria, obsesia - de atîtea ori exprimată - ca realitatea aceasta caducă a exilului să nu se lase înghițită de uitare". Microfonul Europei libere a devenit "calea regală" de acces a Monicăi Lovinescu către semenii d-sale, din țară ca și din diaspora, depășind durerea "traumei" ce părea/pare "nevindecabilă". Nu fără o amară decepție a suspendării intempestive a emisiunilor ce le împărtășea cu Virgil Ierunca și nu fără extrem de dureroasa constatare că, în vreme ce "păcatele de dreapta" au parte frecvent de exagerare, "păcatele
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
de afiș care au încins atmosferă la „majoratul” festivalului Callatis Fest 2015 din Portul Turistic Mangalia, ce a sărbătorit între 11 și 16 august, 18 ani de la înființare, printr-un super show de 6 seri: Callatis Comedy, Callatis New Stars & Diaspora Talent Show, Dor de Callatis, Gala Premiilor de excelență Callatis, Triluri de zestre și Fusion Arts Day. Începând de marți, 11 august și până duminică, 16 august, binecunoscută scenă plutitoare a găzduit artiști în plină ascensiune dar și nume deja
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94294_a_95586]
-
la Mangalia. A doua seară a festivalului a reunit în prima parte „Callatis New Stars”, câștigători ai unor concursuri muzicale: Baroq (Alex Baroq), câștigătorul „Sibiu Jazz Festival” la 16 ani, Kate, Gio, Dominique, Alyanna, Adoră. În partea a doua la „Diaspora Talent Show” au concertat români talentați de peste hotare, acoperind o vastă arie geografică: Olanda (Olly De Quartz) , Germania (Manfred, Dragon de Transylvania), Suedia ( Richy B), Turcia ( Gâzi Demirel), Irlanda (Dragoș Bădoi), Italia(Olga Bălan). “Miss Mangalia” ne-a încântat prin
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94294_a_95586]
-
nici Biserica nu a încurajat acest demers. Existența sociologilor religiei sau a institutelor de profil afiliate uneia sau alteia dintre Biserici este un loc comun în Occident. La noi, nu, în ciuda bogăției peisajului religios din România, amplificat cu românii din diaspora (SUA, Europa) sau cei din jurul României (Republica Moldova, Serbia, Ucraina etc.). O expertiză sociologică, fie și afiliată, nu i-ar fi stricat deloc Bisericii și ar fi ajutat-o să își ghidoneze acțiunea, să decripteze cât mai just profilul, nevoile și
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
România Actualități, Șapte Seri, calendar evenimente.ro, orasulm.eu, The Epoch Times România, TV City, Bucharest Herald, 121.ro, romaniapozitiva.ro, onlinegallery.ro, autentici.ro, oriens.ro, viajoa.ro, desprespa.ro, RNMR, Cocor Media Channel, Clubul Presei Transatlantice, Radio Pro Diaspora, ED4LEAD, Asociația Muzeelor în aer liber din România.
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94326_a_95618]
-
politicile culturale și bisericești ale statului român. Și abordează apoi chestiuni spinoase de actualitate, precum finanțarea cultelor, rolul Bisericii Ortodoxe, revizuirea Constituției, problema retrocedării proprietăților greco-catolice confiscate de statul comunist în anul 1948 și trecute în proprietatea Bisericii Ortodoxe, a diasporei sau a finanțării Catedralei Mântuirii Neamului. În acest context, explică faptul că Președintele Ion Iliescu „este prin definiție un om de stat, care are calitatea principală necesară politicienilor chemați să gestioneze o societate democratică”. „Ion Iliescu a avut abilitatea și
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
personal țineți în mod deosebit? - Dacă este să vă vorbesc de o chestiune practică, de multe ori neglijată, dar la care eu personal țin foarte mult, aș vrea să evoc aici situația comunităților românești de peste hotare, atât a celor din diaspora cât și din țările vecine. Mai ales în ceea le ce privește pe acestea din urmă, sunt câteva dosare nerezolvate pe care sperăm să le soluționăm, cum este situația românilor din Ucraina și Serbia. Avem cazul Episcopiei Ortodoxe Române „a
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
Cultural Român, Ministerul Culturii, Ministerului Educației și Învățământului, Institutul Eudoxiu Hurmuzachi, reprezentanți ai diferitelor organizații și forumuri de reprezentare ale românilor de peste hotare. Au fost dezbateri legate de diferitele probleme ale comunităților românești din afara granițelor, din țările vecine și din diaspora, și s-au căutat soluții pentru o cooperare mai bună între diferitele organizații implicate. Încercăm să aducem la aceeași masă reprezentanții tuturor acestor instituții și organizații, să discutăm, să găsim soluții împreună. Organizând această dezbatere la noi, la Secretariatul de
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
antireligioase, la o adică, fără capacitatea de a rămâne echidistant, nu poți exercita această funcție cum se cuvine. - Puteți să ne dați, vă rugăm frumos, un exemplu concret? - Sigur că da! De exemplu, avem foarte multe comunități de români în diaspora pe care le tratăm cu maximă responsabilitate. Vă aduc aminte nu doar de Madrid și de comunitățile de români plecați la muncă în Occident, dar mai ales de Valea Timocului, Republica Moldova, românii din Ungaria și din Ucraina. Circa 4-5% din
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
maximă responsabilitate. Vă aduc aminte nu doar de Madrid și de comunitățile de români plecați la muncă în Occident, dar mai ales de Valea Timocului, Republica Moldova, românii din Ungaria și din Ucraina. Circa 4-5% din bugetul nostru merge anual pentru diaspora, unde nu căutăm doar să întărim religios comunitățile respective, ci să avem o contribuție sub toate aspectele legate de identitatea națională, de realitatea socială etc. A sprijini financiar o parohie românească din diaspora înseamnă că oamenii de acolo, stabiliți departe
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
4-5% din bugetul nostru merge anual pentru diaspora, unde nu căutăm doar să întărim religios comunitățile respective, ci să avem o contribuție sub toate aspectele legate de identitatea națională, de realitatea socială etc. A sprijini financiar o parohie românească din diaspora înseamnă că oamenii de acolo, stabiliți departe de țară, au un sprijin concret, care pentru statul român nu înseamnă sume mari, dar pentru românii care trăiesc dincolo de granițe poate însemna foarte mult. Și despre asta vorbeam când spuneam că este
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
exemplul bisericii din Madrid. Cred că în total am acordat acolo aproximativ 800.000 de euro în doi ani. Pare că am ajutat Biserica Ortodoxă să-și construiască o biserică proprie, și nici măcar pe teritoriul României. Dar o parohie din diaspora nu este doar un loc de celebrare a unei credințe religioase: ea joacă și rolul de loc de întâlnire a românilor din zona respectivă, îi adună laolaltă. Prin intermediul credincioșilor și chiar al preotului în multe cazuri, mulți conaționali își găsesc
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
românilor din zona respectivă, îi adună laolaltă. Prin intermediul credincioșilor și chiar al preotului în multe cazuri, mulți conaționali își găsesc locuri de muncă, locuințe de închiriat, află de diverse alte oportunități vitale când trăiești în străinătate. Biserica, mai ales în diaspora, joacă rolul de agenție de forță de muncă, face asistență socială, iar pentru mulți români este unicul loc în care aud și vorbesc limba română. Biserica îi ajută să se integreze în țara unde s-au stabilit, dar și să
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
contemporane. Anul acesta Violeta Dinescu a împlinit cincizeci de ani, prilej cu care mediile culturale de la noi și-au exersat încă o dată deplina lor „discreție”, întreținând astfel un periculos echivoc în ceea ce privește intenția de a recupera și reintegra valorile artistice ale diasporei românești. Mai puțin dezinteresați sunt nemții, cei ce i-au organizat compozitoarei noastre în ziua de Sf. Nicolae, la Akademie der Künste din Berlin un , în care ansamblul Incendo i-a tălmăcit câteva dintre cele mai recente opusuri camerale, dar
Jubiläumskonzert by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13171_a_14496]
-
Româniștii noștri din Italia ar putea contribui la elucidarea ultimelor detalii biografice legate de un scriitor care s-a pierdut în mod misterios în exil, fără a da nici un fel de semn de participarea la viața politică sau literară a diasporei românești, în afara derutantei apariții a micii nuvele Magie albă în 1952, tocmai în Argentina. M-am ocupat de activitatea lui Teodor Scorțescu atât pentru realizarea unei ediții noi a celor două romane în colecția „Restituiri” de la Editura Dacia, cât și
Un scriitor pierdut în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13190_a_14515]