296 matches
-
ventriculului stâng: raportul E/A (între viteza de umplere precoce maximă E și viteza de umplere atrială A), normal >1,5. Disfuncția diastolică survine atunci când ventriculul stâng rigid (prin HVS și/sau fibroză intramiocardică) se destinde relativ dificil în cursul diastolei, având drept consecință scăderea fluxului sangvin în diastolă precoce și presiuni de umplere ventriculară mari. Un raport E/A subunitar în contextul unei funcții contractile (sistolice) normale definește disfuncția diastolică severă. Determinanți ai hipertrofiei stângi: hipertensiunea arterială Cu excepția vârstei pacienților
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
umplere precoce maximă E și viteza de umplere atrială A), normal >1,5. Disfuncția diastolică survine atunci când ventriculul stâng rigid (prin HVS și/sau fibroză intramiocardică) se destinde relativ dificil în cursul diastolei, având drept consecință scăderea fluxului sangvin în diastolă precoce și presiuni de umplere ventriculară mari. Un raport E/A subunitar în contextul unei funcții contractile (sistolice) normale definește disfuncția diastolică severă. Determinanți ai hipertrofiei stângi: hipertensiunea arterială Cu excepția vârstei pacienților, hipertensiunea arterială (HTA) reprezintă parametrul clinic cel mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
Reducerea funcției sistolice (cuantificată în principal prin viteza de scurtare a fibrelor circumferențiale) a fost paralelă cu cantitatea de lichid instilată, fiind prezentă atât în orto-, cât și în clinostatism. Creșterea presiunii intraabdominale a determinat reducerea dimensiunilor cavității VS în diastolă, nu și în sistolă. Caracteristicile cardiomiopatiei uremice la pacientul peritoneal Huting et al. [1990] au examinat măsura în care avantajele hemodinamice ale DPCA asupra HD se concretizează în beneficii structurale și funcționale cardiace. Au fost incluși în studiu 55 de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
din cauza acțiunii toxinelor uremice asupra metabolismului cardiomiocitelor [Raine et al., 1993]. în plus, este foarte probabil ca reducerea marcată a distensibilității aortice frecvent observată la pacienții dializați să afecteze fluxul sangvin aortic [Bogren et al., 1989] și perfuzia subendocardică în diastolă [ORourke [i Kelly, 1993] vezi subcapitolul III.3. Pe de altă parte, situația inversă, și anume boala coronariană severă fără simptomatologie clinică este chiar mai frecventă. Există numeroși pacienți complet asimptomatici, cu capacitatea de efort păstrată, dar care prezintă la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
și a capacității maxime de dilatare; (2) creșterea rezistenței la flux a coronarelor, din cauza comprimării lor de către miocardul hipertrofiat; (3) scăderea relativă a fluxului coronarian (raportat la masa miocardică); (4) scăderea relativă a densității capilarelor miocardice și (5) scăderea duratei diastolei, din cauza prelungirii perioadei de ejecție a VS. Miocardul subendocardic, unde rezistența la flux este mai ridicată și necesitățile metabolice mai mari, este mai susceptibil la ischemie decât miocardul subepicardic. Acumularea de colagen și de matrice extracelulară în miocard afectează complianța
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
creierul, splina și rinichii precum și membrele. Pot urma și abcese metastatice. Endocardita inimii drepte embolizează plămânii cu abcese pulmonare sau pneumonie ulterioară. Vegetațiile aortice care prolabează în ventricul pot crea infecții secundare ale cuspei mitrale anterioare prin contact direct în timpul diastolei („kissing lesions”). Implicarea renală în endocardita infecțioasă include embolismul septic renal, glomerulonefrita cu complexe imune circulante și nefrita interstițială datorată terapiei antibiotice [5]. Endocardita infecțioasă conduce la o bacteriemie constantă. Poate urma o infecție severă mai ales dacă sunt implicate
Tratat de chirurgie vol. VII by BRÎNDUŞA ŢILEA, HORAŢIU SUCIU, IOAN ŢILEA () [Corola-publishinghouse/Science/92079_a_92574]
-
compensator, menit să suplinească până la un punct scăderea volumului sanguin circulant efectiv, cu prețul unui consum sporit de energie (fapt ce duce la epuizarea rezervelor de glicogen și ATP). Tahicardia peste 150 bătăi/ min. poate duce la oprirea inimii în diastolă. modificări respiratorii (tahipnee compensatorie determinată de scăderea numărului de hematii transportoare de oxigen, hipercapnie de acumulare); hiperventilația duce la creșterea hematozei, cu creșterea presiunii negative în torace, care favorizează returul venos spre cord (așa numita pompă respiratorie). Această tahipnee, ca
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
celula miocardică într-o celulă în șoc operator, fapt demonstrat atât prin studii experimentale, cât și prin biopsii miocardice intraoperatorii. Cardioplegia În 1955 Melrose (64) folosește pentru prima dată în practica clinică sânge hiperpotasemic pentru a induce oprirea controlată în diastolă a cordului pe durata clampării aortei în vederea reducerii necesarului metabolic al miocardului, îmbunătățirea vizibilității în câmpul operator și facilitarea intervenției chirurgicale. La scurt timp însă, autorul abandonează această soluție cardioplegică din cauza leziunilor cardiace induse. Abia după 20 de ani, Tyers
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
timp în care perfuzia coronariană normală este absentă. Acest lucru implică atât reducerea utilizării depozitelor de fosfat macroergic, cât și creșterea aportului de oxigen și de substrat metabolic. Prin introducerea soluțiilor cardioplegice hiperpotasemice reci, s-a realizat oprirea controlată în diastolă a cordului cu reducerea marcată a necesarului energetic (oprirea hiperpotasemică a cordului scade consumul miocardic de oxigen de la 5,6 ± 1,95 mL/100 g /min la 1,1 ± 0,4 mL/100 g/ min, hipotermia reduce consumul miocardic de
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
atriul drept, presiunea blocată în capilarul pulmonar, presiunea în atriul stâng și presiunea diastolică ventriculară se egalizează și reflectă creșterea presiunii intrapericardice. Lipsa de umplere a ventriculului stâng duce la scăderea debitului cardiac. Tahicardia reflexă care apărea adesea scade durata diastolei și prin aceasta fluxul coronarian. Scăderea fluxului coronarian asociată cu creșterea presiunii diastolice a ventriculului stâng și creșterea presiunii transmurale cresc șansele apariției ischemiei miocardice. Semnele tamponadei cardiace: 1. Hipotensiune; 2. Creșterea și egalizarea presiunilor de umplere din cavitățile dreaptă
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
embolice. Controlul frecvenței cardiace este necesar în condițiile în care fibrilația atrială cu răspuns ventricular rapid este însoțită de angină, dispnee, amețeli. Aceste manifestări sunt consecințele agravării disfuncției diastolice ca urmare a scurtării perioadei de umplere a ventriculului stâng în diastolă, pierderea sincronismului de contracție atrio-ventricular, scurtarea timpului de perfuzie coronariană, reducerea debitului cardiac și creșterea presiunii la nivelul capilarului pulmonar. Reducerea frecvenței cardiace atrage după sine îmbunătățirea parametrilor hemodinamici în cazurile în care instalarea fibrilației atriale nu se asociază cu
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
stâng în marea majoritate a cazurilor, a nodului sinusal și a nodului atrioventricular. Există o mare mobilitate a arterei în timpul contracției cardiace. Din cauza presiunii intraparietale reduse la nivelul ventriculului drept, prin artera coronară dreaptă fluxul sanguin este prezent atât în timpul diastolei, cât și al sistolei. Tortuozitatea accentuată, amplitudinea mare a mișcărilor în timpul ciclului cardiac, prezența stenozelor seriate limitează în multe cazuri abordul leziunilor prin tehnicile de revascularizare percutană. Revascularizarea chirurgicală a arterei coronare drepte ține seama de mai multe considerente. Din
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
cu 20% decât volumul cordului [8]. Presiunea intracardiacă este egală cu cea pleurală și mai mică decât cea atmosferică și crește odată cu creșterea volumului ventriculilor, efectul compresiei fiind preponderent pe ventriculul drept. Afectarea cavității pericardice are implicații atât asupra umplerii diastolei cât și a debitului cardiac. O cantitate mai mare de lichid pericardic sau îngroșare este necesară pentru a comprima o inimă hipertrofiată față de una normală. CLASIFICARE 1. Acute (fibrinoase - uscate) și exudative, având o frecvență de 0,1% la pacienții
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
aceasta poate fi mărită dacă există o cantitate de lichid >300 ml. Pericardocenteza Este metoda importantă de diagnostic și tratament. CATETERISMUL CARDIAC ȘI ANGIOGRAFIA - Se folosește rar, - Poate indica: creșterea presiunii în atriul drept (egală cu cea intrapericardică, creșterea în diastolă a presiunii din ventriculul drept, tendința de egalizare a presiunilor din atriul drept, ventricul drept, capilarul pulmonar, ventriculul stâng la ~20-25 mmHg. EXAMENUL LICHIDULUI PERICARDIC Examenele bacteriologic, serologic, citologic, biochimic al lichidului pericardic obținut după pericardocenteză sunt decisive pentru stabilirea
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
min; - prezența pulsului paradoxal, - creșterea presiunii venoase centrale (PVC) > 150 mm H2O, - creșterea rapidă a opacității cardiace la radiografia cord-pulmon, - la examenul ecocardiografic prezența unei mari cantități de lichid pericardic. PERICARDOCENTEZA Este indicată când se apreciază pe imaginea ecografică în diastolă că sunt >200 ml lichid pericardic. Disecția de aortă reprezintă principala contraindicație de efectuare a pericardocentezei, iar contraindicații relative sunt reprezentate de coagulopatii, tratament anticoagulant, trombocitopenia <50 000/m3, cantitate mică de lichid localizată posterior. Nu trebuie drenat mai mult
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
venos care se face în ejecția ventriculară și protodiastolică; - în inspir nu scade presiunea venoasă sistemică și atrială. Pulsul paradoxal este foarte rar întâlnit în pericardita constrictivă. Fiziopatologic, dacă în tamponada cardiacă deficitul de umplere cardiacă se realizează în întreaga diastolă, în pericardita constrictivă deficitul de umplere se face doar în ultimele 2/3 ale diastolei. În tamponada cardiacă apare pulsul paradoxal. Etiologia principală este infecțioasă (în special TBC), post iradiere, post chirurgie cardiacă sau după traumatisme. Existența constricției pericardice determină
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
sistemică și atrială. Pulsul paradoxal este foarte rar întâlnit în pericardita constrictivă. Fiziopatologic, dacă în tamponada cardiacă deficitul de umplere cardiacă se realizează în întreaga diastolă, în pericardita constrictivă deficitul de umplere se face doar în ultimele 2/3 ale diastolei. În tamponada cardiacă apare pulsul paradoxal. Etiologia principală este infecțioasă (în special TBC), post iradiere, post chirurgie cardiacă sau după traumatisme. Existența constricției pericardice determină modificări hemodinamice cu deficit de umplere cardiacă, stază venoasă sistemică datorită compresiunii pe atriul drept
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
lucrări, ca urmare a studierii literaturii de specialitate, putem sintetiza câteva efecte esențiale pe care activitatea de tip jogging le determină asupra aparatului cardiovascular: bradicardia de repaus și relativă de efort; alungirea sistolei, ca economie de travaliu, cât și a diastolei cu favorizarea fluxului coronarian; dilatația reglatoare a inimii prin mărirea cavităților acesteia; volumul mare al cavităților și cantitatea mare de sânge rezidual conferă cordului antrenat posibilitatea de a expulza în efort un volum sistolic mai mare; scăderea consumului de oxigen
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
dependența forței de contracție a cordului de gradul întinderii telediastolice a fibrelor miocardice, fenomen cunoscut sub denumirea de „legea adaptării inimii” descris de Frank-Starling. Conform acestei legi, forța de contracție crește fazic odată cu gradul întinderii și distensiei ventriculare din timpul diastolei. Depășirea lungimii optime de 2,2 m dintre filamentele de actină și miozină determină alterări ultrastructurale a sarcomerelor însoțite de reducerea forței de contracție și a debitului bătaie. Ca și la mușchiul scheletic, activitatea sarcomerelor miocardice este dependentă de prezența
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
două mari roluri în organism. Mai întâi, prin segmentul inițial bogat în fibre elastice, ele constituie un veritabil rezervor și amortizor de contracție cardiacă (cameră de amortizare — Windkessel după autorii germani). Energia potențială acumulată în timpul distensiei sistolice va acționa în diastolă asupra masei sanguine, determinând deplasarea ei în continuare spre țesuturi, în al doilea rând, arterele îndeplinesc rol de canale conductoare contractile ce asigură deplasarea adecvată a sângelui de la cord spre țesuturi, în vederea transportului de oxigen și substanțe nutritive, necesare combustiilor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cuprind aproximativ 120 ml de sânge (80% din volumul total al circulației pulmonare). Distensibilitatea arterelor pulmonare și a celor două ramuri principale este foarte mare și permite ca, în timpul sistolei, peste volumul de 50 ml pe care-l conțin în diastolă să se adauge jumătate din debitul sistolic fără ca presiunea să depășească 12-15 mmHg. Suprafața de secțiune totală variază între 3 și 25 cm2. Arterele musculare au un perete subțire, care reprezintă, în stare de relaxare, aproximativ 3-6% din valoarea diametrului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Volumul sanguin pulmonar. Se determină cu ajutorul diluției unor indicatori vasculari injectați alternativ în trunchiul arterei pulmonare și la nivelul urechiușei stângi, urmată de cuantificarea indicatorilor în una din arterele sistemice. Volumul sanguin arterial pulmonar este de 120-150 ml la sfârșitul diastolei și 170-200 ml în sistolă. Volumul spațiului capilar, obținut prin metode morfometrice, este de aproximativ 170 ml (90-240 ml). Variații fiziologice apar în starea de repaus (80 ml) față de condițiile de efort (160 ml) și, de asemenea, în clinostatism față de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
l/min și se realizează mai ales pe seama scăderii frecvenței cardiace care diminuă cu 25% față de volumul sistolic crescut cu 17%; travaliul ventriculului stâng =4,1 Kg. Condițiile de muncă ale inimii reflectate prin durata sistolei (0,314 secunde) a diastolei (0,764 secunde) și a timpului de punere în tensiune (0,124 secunde) sunt mai bune decât la cei neantrenați. În concluzie, aparatul cardiovascular prezintă modificări acute mari, determinate de efortul din timpul antrenamentului și competițiilor fotbalistice. În fotbalul modern
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
apărare. Participarea sistematică a unui fotbalist la pregătire și la competiții timp de mai mulți ani duce la modificarea profilului hemodinamic al acestuia, remarcându-se în acest sens bradicardia, o ușoară creștere a tensiunii arteriale diastolice, creșterea duratei sistolei și diastolei, scăderea importantă a volumului sistolic și a debitului cardiac, precum și creșterea importantă (uneori cu 100%) a rezistenței periferice totale. Modificările respirației la fotbaliști \ În diferitele faze ale jocului de fotbal, respirația externă prezintă modificări în sensuri diferite și cantitativ foarte
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
cantitate de sânge este reprezintă de fapt un volum pendulant în interiorul cavității ventriculare, scăzând considerabil eficiența ejecției. Activarea tardivă a mușchilor papilari determină închiderea incompletă a valvei mitrale și insuficiență mitrală consecutivă. În fine, activarea lentă a ventriculilor determină scurtarea diastolei, afectând atât umplerea ventriculară cât și recuperarea energetică a miocardului. Consecința acestor procese este o insuficiență mecano-energetică, determinată de un volum sistolic redus asociat unui consum energetic crescut. Contracția ineficientă declanșează semnale proliferative care determină remodelarea cardiacă, iar distensia anormală
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]