173 matches
-
fi foarte greu să găseas că pe altcineva la care „să slujească și să-și scoață pâinea“, iar mama cere cu insistență capreotul „să primească pe fată în cârca lui, să o chivernisească“, aceasta devenind obligație morală majoră și ime diată, căci trecerea timpului lucrează împotriva fetei, „vremea trece și în vârstă se înalță“. Totodată deflorarea apare ca un delict pentru care preotul trebuie să plă teas că, deoarece numai o zestre bogată poate să răscumpere virginitatea salvare. As pra crede
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Silvestru Cipriotul (1724-1766), în cea de-a doua vizită (1744- 1749) pe care acesta o efectua în țara Românească, și pe patriarhul de Ierusalim, Partenie (1737- 1766). Toți au căpătat danii, după cum mărturisește boierul în cea de-a doua parte a diatei sale. O altă cheltuială de prestigiu obligatorie o constituie cumpărarea de haine și bijuterii necesare apariției în public, la sărbători sau la ceremoniile și alaiurile domnești. În tot acest proces îndelungat de construire și menținere a unei strategii politice, Ilinca
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
darurile dinaintea nunții. Este adevărat, văduva ar merita și parte din casa bărbatului ei, dar acesta nu prea a avut „chiverniseală“ și atunci nu are de unde să ia. Câtă chiver niseală o fi avut Pătrașco diacon nu putem ști, dar diata tatălui arată că protopopul nu era atât de sărac. Dinastie de preoți, protopopul Radu este fiul popii Necula din Câmpulung, frate cu popa Ghinea, fiul său a fost diacon și dacă n-ar fi murit ar fi ajuns poate preot
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
este fiul popii Necula din Câmpulung, frate cu popa Ghinea, fiul său a fost diacon și dacă n-ar fi murit ar fi ajuns poate preot. Averea o testează în favoarea ginerelui său, popa Ivan, și a fiului acestuia Scarlat. Prin diată asigură că toată lipsa de zestre a diaconesei a fost restituită : „iar pentru zestrea noru-mi deaconesii, după hotărârea ce ne-a făcut părintele mitropolit, i-am dat întâi tl. 50, în al doilea rând tl. 40, al treilea tl. 30
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
doi se nu mă ra și o fată cu numele de Marica, dar ea nu putea fi soția marelui ar maș Costandin Bre zo ia nu dintr-un motiv foarte simplu: la 21 martie 1736, când tatăl ei își alcătuia diata, ea nu era căsătorită încă, iar tatăl stabilea ce se va vinde pentru a-i face nunta și pentru a fi înzestra tă de către mamă și cei doi frați. Scri soa rea de angajament a Ma ri căi Brezoianu, năs
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sate și moșii care aparțin de generații patrimoniu lui Filipeștilor, adică moșiile de la Bucov, Filipești, Păpeni, Chiliani, Berilești, Cășcioarele, munți în Prahova, țigani, rumâni, scule. În schimb, Brezoianu a plecat din casa părintească „numai cu trupul“, după cum singur mărturisește în diata sa. Casa din București a trebuit s-o răscumpere de la ceilalți frați și pentru că se afla în ruină a cheltuit „mulți bani, făcând și curtea și ceale ce să văd“. Ba mai mult, Costandin a fost obligat să se ocupe
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
respectată, Marica măritându-se, probabil în 1742, cu Iordache, fost mare portar. Cei doi au trăit împreună numai cinci luni, dar se pare că aceste luni au fost fericite și cu liniște sau cel puțin așa lasă să se înțeleagă diata acesteia. Prin testamentul soției, Iordache intră în posesia moșiilor de la Filipești și Măgureni, lucru pe care Costandin Brezoianu n-a reușit să-l obțină după mulți ani de căsnicie. Aceste documente pun față în față două mari familii boierești cu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
iar soția este obligată să se reîntoarcă acasă. Deși interdicția de recăsătorire este clar formulată, populația îi dă o cu totul altă interpretare și consideră că separarea de corp are aceeași valoare ca și divorțul. Divorțul reprezintă o soluție ime diată pentru cazurile de părăsire a do mi ci liu lui, boală, călugărie, amesteca re de sânge, curvie, în mare parte, și devine și pentru trai rău numai după epuizarea celorlalte compromisuri. Dar nici în această etapă di vor țul nu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
purtați de jupânese, lucrați din gher me șut sau alte materiale. ciohodar = slujitor al curții. cit = stambă lustruită și înflorată. clironom = moștenitor. condoragiu = pan to far. conteș (con toș) = haină boierească de ce re mo nie foarte elegantă și scum pă. diată = testament. dulamă = haină lungă boierească de ce re mo nie încheiată în față cu cea pra zuri și uneori cu câte 24 de nas turi de fir. epitrop = tutore, dar și executor testamentar. fi li gea = ceaș că mică fără toar
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
gramatica, aritmetica, geografia, istoria, geometria, logica, filosofia morală, legile civile, retorica, catehismul tipărit de Însuși arhimandritul, istoria sfântă pentru religia noastră creștinească, sciințele fizice și himice)”. Bursierii chemați de „bunele și fireștele talente pentru Învățătură”, după cum scrie Eufrosin Poteca În Diata sa, erau aleși dintre feciorii de nobili, preoți, negustori și meșteri, acestora alăturându-li-se și unu-doi fii de greci, „crescuți În țara noastră pentru a Învăța și ei știința În limba română”. Bursierii au Încheiat, după modelul binefăcătorului
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Monica Marghetici (Marţincu) () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93538]
-
de trebuință pentru meseria lor, se află o bisrică cunoscută sub numele de Biserica Curelari, ca și strada pe care este a șezată. Nu se știe de către cine și nici c�nd a fost ridicată, dar, după cum rezultă dintr-o diată a unui Ștefan Zugravul, era în ființă pe la 1862. Se crede că a fost ctitorită de breasla al cărei nume îl poartă. Își serbează hramul de ziua Pogăr�rii Sfântului Duh (de Rusalii), adică, în a șasea duminică după Sfintele
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
moral etc. al personajului ales, prin rapor tare la conflictul/conflictele din opera dramatică studiată; - evidențierea unei trăsături a personajului ales, prin două scene/citate/secvențe comentate; - ilustrarea a patru elemente de structură și de compoziție ale operei dramatice stu diate semnificative pentru construcția personajului ales (de exemplu: acțiune, conflict dramatic relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici dramatice, limbaje scenice, re gistre stilistice, indicații regizorale, modalități de caracterizare a personajului dramatic, limbajul personajelor etc.); - susținerea unei opinii despre modul în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
găluște, ciorbe sau alte mâncăruri de post. Danie - donație, dar. Act prin care se întărește în scris o donație. Dedină - avere moștenită de la înaintași, stăpânire feudală ereditară. Diac - scriitor de cancelarie, grămătic, ușier, logofețel, copist, om cu știință de carte. Diată - testament, sarcină testamentară. Dimerlie veche măsură de capacitate pentru cereale de 21,5 litri. 307 307 District - subdiviziune teritorial administrativă, pusă sub conducerea unui ispravnic sau prefect, numit de autoritatea centrală. Este de regulă egal cu un județ. Dres - acțiune
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Miza“ expe rien ței care survine în urma șocului este cea a memoriei care ajunge să cuprindă, deopotrivă, obiectul și subiectul, iar rezultatul ei, orașul, devine o „hyper-realitate“ de consistența umbrei. Orașul lui Benjamin nu este o închipuire, nici o percepție ime diată. El reprezintă o imagine adeverită prin intermediul faptului concret al experienței și construită, de fapt, de aceasta. Textul de față va încerca, așadar, să relateze povestea unui oraș, plecând de la multiplele povești care se spun despre el. Materialitatea orașului este compusă
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
deja. Condițiile de eroziune sunt discutate de Aristotel pe larg în cartea a V-a a Politicii. Conflictul (he stasis) care stă la baza inițierii unui proces de schimbare (he metabole) se produce peste tot (panthou) din cauza lipsei de egalitate (diato anison) proporționale. Dincolo de acest principiu al lipsei de egalitate, schimbarea, care nu este întotdeauna un declin, după cum arată Aristotel, se produce fiind propulsată și de anumite habitudini sociale: câștigul și onoarea, frica, dezvoltarea disproporționată a unui nivel social, intrigile, neglijența
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Marfă ruptă gata pe un sfanț bucata”. Curând îi vine ideea să tipărească niște cărticele cu anecdote, pe care le dicta direct zețarilor, împărțindu-le, odată cu marfa, la cine stătea să îl asculte. Așa au apărut o serie de broșurele: Diata lui Cilibi Moise vestitul (1858), Viața și proverbele lui Cilibi Moise de la 1859, decembrie 5 (1859), Visul de 48 de nopți al lui Cilibi Moise (1861), Anecdote și povețe din reflexiele lui Cilibi Moise, vestitul din Țara Românească (1862), Practica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288208_a_289537]
-
M. a murit sărac, nu pregeta să îi ajute pe cei mai nevoiași, atât evrei cât și români, pentru că „cine deosebește om de om nu e om”. Aceasta este însăși esența operei sale, circulând ca o adevărată literatură populară. SCRIERI: Diata lui Cilibi Moise vestitul, București, 1858; Viața și proverbele lui Cilibi Moise de la 1859, decembrie 5, București, 1859; Visul de 48 de nopți al lui Cilibi Moise, București, 1861; Anecdote și povețe din reflexiele lui Cilibi Moise, vestitul din Țara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288208_a_289537]
-
Poiana lui Tigan ce este în Codrul Iașului...și iarăși altă poiană ce este pe Vasluieț, ce se chiamă Poiana Blagăi, și cu altă poiană împotriva acelei, spre soare apune...ce se chiamă Poiana lui Melinte.” Păun însuși, întocmindu-și diata la 1 aug. 1672 (7180), spune: „Descălecat-am și noi o mănăstire în Bucium, la Piatra cea Mică, ce să chiami Clatie; dându-i sate, moșii și vii și alte fialiuri de bucate: stupi, vite; satul Tohănești...și cu trei
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
dires călug(ă)rilor pe aceste moșii precum au și ispisoc de întărituri de la Dumitrașco vod(ă)”. Din tot ce am spus până aici, lucrurile ar părea clare. Să mai adăugăm că la 1 august 1672 Păun vameșul, făcându-și diata, spune : „Descălicat-am și noi o m(ă)n(ă)stire în Bucium, la Piatra cea Mică, ce se chiami Clatie” dându-i „sate,moșii și vii și alte fialuri de bucate: stupi, vite...” Urmărind însă succesiunea evenimentelor, aflăm că
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
stricat gardul...Au înfățoșat și două documenturi: unul din 1808 sept. 29 cuprinzător de vânzare a cinci fârte vie și cu livada ei, cătră soțul jăluitoarei de la un Vasile Fustașu din satul Nebuna”. Despre Nebuna se vorbește și într-o „Diată” din 18 faur 1857: „Drept aceea eu Ana soția răposatului Ion Nica Chetrariul din podgoria Nebunei moșia mănăstirei Cetățui...” După ce am citit documentele găsite la Hlincea, mai că îmi venea să umblu din casă în casă, în căutarea istoriei...dar
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
fine, sfidarea supremă a lite raturii este ignorarea totală, deliberată, a carac te rului ei ficțional. Cei mai mulți autori mai tineri de azi, în poezie și-n proză, sînt „biografiști“, adică tind să identifice realitatea despre care scriu cu datele ime diate și reale ale biografiei lor : cel care spune „eu“ are datele recognos cibile ale autorului însuși, prie tenii și toți cei din jur sînt numiți cu numele lor reale și au toate datele după care pot fi recunoscuți. În această
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
aplicare. În loc să lucreze noaptea, așa cum a poruncit soacra, ea pregătește bucate bune și petrece cu cumnatele ei, spunând a doua zi că în timp ce baba dormea au venit părinții ei și i-a ospătat. Apoi rânduiește și moștenirea babei prin o diată nemaipomenită până atunci. ―Cumnatelor, zise ea într-o zi, când se aflau singure în vie. Nu putem trăi în casa aceasta de n-om face chipurile să scăpăm de babă. Ei, cum? Să faceți cum v-oiu învăța eu și
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
e una de juriști din tată în fiu și stă bine: casă la Iași, moșie la Medeleni. Un avocat apare în Titanic Vals unde un testament este falsificat în scopuri nobile de Spirache, moștenitor legal de altfel. El inventează o diată care atribuie succesiunea primului copil ce se va naște în familia defunctului său frate și cu acastă stratagemă izbutește pacificarea familiei. În Craii... un testament nenorocește familia lui Mișu Nachmanson. Mișu moare, dar face testament în favoarea Rașelei, nevastă-sa mult
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
ar fi fost pedepsită la școală, ne asigură ea și implicit G.Călinescu. Ștefan Gheorghidiu e un student cu lecturi filosofice, dar și literare. Tras în piept de unchiul rapace, în legătură cu interpretarea unui testament, el găsește puteri să compare situația diatei cu obscuritățile lui Kant, care e dificil din exces de preciziune. Tot el îi face nevestei un curs scurt de filosofie în patul conjugal, scenă rămasă de pomină. Apoi se miră că ea îl părăsește pentru un ins mai primitiv
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
și diaconi care trebuiau să cunoască scrisul și cititul din cărțile sfinte în limba slavonă, apoi în limba română, începând cu secolul al XVIIlea, în satul Fruntești erau gospodari care știau carte, scriau singuri acte de vânzare-cumpărare, de danie și diatele (testamente), semnau în scris și aplicau și pecetea proprie, asemenea boierilor. Un document din 18 aprilie 1648, de la domnitorul Vasile Vodă Lupu îl arată pe popa Andronic din Fruntești și pe preoteasa Maria care cumpără de la mai mulți răzeși din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]