38 matches
-
dimensiunea de bază vibrează prin sensibilitate și delicatețe, în care elementul ce se individualizează este ethosul spațiului românesc. Din acest concept de creație, ce de altfel o încadrează în orientarea modern moderată, Carmen Petra- Basacopol valorifică potențialul nesecat al modalului diatonic și cromatic topit în creuzetul genurilor și formelor muzicale tradiționale, flexibile și modernizate prin pana sa, prin forța esteticilor noi. Originalitatea stilistică a autoarei, reperabilă și în lucrările prezentate în CD-ul intitulat Portret musical, demască constanța și fidelitatea față de
Darul discografic al compozitoarei Carmen Petra Basacopol by Ruxandra Mirea () [Corola-journal/Journalistic/83435_a_84760]
-
forme tipice vine și din eludarea acelui soi de bipolaritate (coincidentia oppositorum) ce asigură unitatea contrariilor, indeterminarea, rezolvarea acestora, precum și dreptul la existență al contrastului în planul ethosului prin pendularea continuă între termenii aceluiași binom. Fie că s-au numit diatonic și cromatic (în sistemul modal), fie major și minor (în sistemul tonal), cei doi poli nu pot fi localizați, oricît ne-am strădui, în organizările spațiale propuse de sistemele serial și acustic, a căror dramă este alimentată de monopolaritatea, de
"Potrivirea formei înțelegerii cearcă" by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11682_a_13007]
-
invazia culturii de masă, cât și ciclul „Jurnalelor” personale sau chiar intime ce reprezintă confesiunile artistei exprimate în termeni muzicali. Prezentul concert derulează o tehnică specifică autoarei și anume cea a ostinato-ului. Conglomeratele cromatice alternează cu cele de tip diatonic sau de proveniență spectrală într-un flux muzical cu caracter narativ. Cristian Lolea - Sonata pentru flaut și pian. Autorul este o figură pregnantă a generației încă tinere, aflate în jurul vârstei de 30 de ani. Muzica sa denotă, în primul rând
Crea?ia rom?neasc? (II) by Octavian NEMESCU () [Corola-journal/Journalistic/83350_a_84675]
-
major cumulează o experiență care se răsfrânge asupra Cvartetului de coarde în mi bemol major, op.22. nr.1, încheiat la 1 decembrie 1920. Câteva caracteristici transpar din partea întâi a Cvartetului în do major pe care le enunțăm: a) Juxtapunerea diatonicului și cromaticului, înterpătrunderea unor aspecte diferite, amplificate ca atare. b) Frecvența modulațiilor, care caută regiuni tonale îndepărtate, descriind o evoluție în cicluri. c) Ruperile de ritm interior dau dinamism acțiunii, împingând substanța tematică spre culminații succesive, subliniate în spirit concertant
Incursiuni ?n muzica de camer? rom?neasc? Cvartetul de coarde ?i reprezentan?ii s?i din prima jum?tate a secolului XX by Lumini?a Virginia Burc? () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
ul este un grup de 6 sunete bazat pe tetracordul diatonic. urile au format baza solfegiului, a modurilor medievale și renascentiste și, prin extensie, a gamelor muzicale. În Grecia Antică octava a fost considerată ca fiind formată din două tetracorduri separate de un ton. Hexacordul a fost introdus în secolul al
Hexacord () [Corola-website/Science/317882_a_319211]
-
de un ton. Hexacordul a fost introdus în secolul al XI-lea de Guido d'Arezzo care a adaptat un sistem grec cu originea în interpretarea instrumentala, într-un sistem potrivit pentru muzica vocală, cu sunete reprezentate de silabe. Tetracordul diatonic are o structură a intervalelor între cele 4 sunete de (1/2, 1, 1). Această structură poate fi extinsă la (1, 1, 1/2, 1, 1) fără ca un interval de cvarta mărită să apară între oricare două sunete constitutive. Primul
Hexacord () [Corola-website/Science/317882_a_319211]
-
a plouat cu armonii, care de care mai torențiale și mai fertile. Chiar umbrelele sub care s-au adăpostit cele trei opusuri reprezentate au avut conotații omofone, fie că era vorba de un material modal nonoctaviant, cromatic în interior și diatonic pe margini (Simfonia a V-a-Litanii pentru plinirea vremii de Ștefan Niculescu), fie că planeitatea formei suferea imprevizibile și salutare accidente (Concertul pentru violoncel și orchestră de Costin Miereanu) ori că unghiul de protecție era mereu fluctuant, în funcție de avatarurile cvintei atât
Parafraze la un festival by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8386_a_9711]
-
sistem muzical, Cuclin va considera zona ca aparținând subdominantelor modului invers (SD expansivă și Neutrul expansiv), această incursiune în sfera tonalităților Subdominantei fiind caracteristică dezvoltării sonatei. Amintim că funcțiunile au aceleași denumiri și în moduri, care, după Cuclin, reprezintă „sistemul diatonic în succesiune deformată”. Repriza debutează cu solo-ul viorii care expune întâi secțiunea cu aspect cadențial din tema principală, apoi cea prezentată la începutul părții de tutti, precum și tema secundară. O cadență marcată în partitură (Solo) precedă coda care încheie
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
numele de coral gregorian, Papa Grigore cel Mare (590-604) fiind cel care va reforma și oficializa cântul liturgic. Legătura muzicii ebraice cu cea creștină este evidentă prin preluarea procedeelor liturgice de la Templul din Ierusalim și folosite în biserica primară. Genul diatonic al melodiilor siriene, caldeene, ebraice este regăsit în psalmodierea din muzica creștină primară. Cântul antifonic și responsorial își are originea în cântul antifonic ebraic, când cele două coruri levitice cântau unul la octava superioară și altul la octava inferioară, și
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
o putere infernală. Cupola centrală a Agartthei e luminată de sus de un soi de oglinzi care lasă să treacă lumina numai prin gama cromatică a culorilor, pe lângă care spectrul solar din tratatele noastre de fizică nu constituie decât sistemul diatonic. Înțelepții din Agarttha studiază toate limbile sacre ca să ajungă la limba universală, Vattan. Când abordează mistere prea adânci, ei se ridică de la pământ, plutind În sus, și-ar ajunge să-și spargă țestele de cupolă dacă ai lor confrați nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
pe mi cu sunetul si mobil) și o intervalică alternantă între salturi de cvintă și sextă cu mers treptat, ascendent și descendent. Poporul român și-a exprimat simțămintele prin creații de o rară frumusețe, construindu-și un sistem modal propriu, diatonic și cromatic. Exemplele propuse din lucrarea lui Gheorghe Oprea și Larisa Agapie - Folclor muzical românesc, București: Editura Didactică și Pedagogică, 1983, pagina 190 ilustrează liniile melodice a două colinde - primul în eolian pe mi, iar al doilea în cromaticul 2
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
Școlilor Naționale va aduce elemente inedite, modale, în creațiile muzicale, prin lucrările compozitorilor Alexandr Borodin, Nikolai Rimski-Korsakov, Antonin Dvoràk, Bedrich Smetana, George Enescu. Concludent este exemplul din Constantin Râpă - op. cit. volumul I, 2001, pagina 293, prin care putem observa alternanța diatonic - cromatică și mobilitatea impusă de celula generatoare cu elemente cromatice. Melodia wagneriană, așa numita melodie infinită, este o succesiune melodică strâns legată de cuvânt, urmărind inflexiunile vocale, cu un contur melodic continuu. Astfel prin exemplul din Alexandru Pașcanu - op. cit., pagina
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
ritmul și melodia le dau unei desfășurări sonore. Armonia este elementul de exprimare muzicală bazat pe relațiile de suprapunere a sunetelor, alcătuind un acord și depinde de structura acordurilor și de înlănțuirea lor. În acordurile majore și minore sunt relații diatonic consonante, iar în cele mărite și micșorate sunt relații cromatic-disonante. În afară de aceste calități, acordurile au o semnificație și în funcție de rolul pe care îl primesc în contextul succesiunilor sonore. Sensurile armoniei sunt determinate și de funcțiile acordurilor. Expresivitatea melodiei depinde de
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]