654 matches
-
poporul era în primul rând - el - Iosif Caiafa împreună cu Sinedriul și toți slujitorii Templului, fiindcă poporul făcea ceea ce i se spunea să facă. Sărmanul Pilat s-a înșelat crezând că se află în vreo piață din Roma unde puteai prin dibăcie oratorică să determini gloata să facă tocmai ceea ce dorea oratorul”, își spuse arhiereul. Totuși, arhiereul fusese impresionat de metoda prin care procuratorul încercase să-l scape pe galileean, punând alături de el pe răufăcătorul Baraba. Însă dibăcia lui covârșise. Pe timpul judecății
AL SASELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1401909258.html [Corola-blog/BlogPost/354053_a_355382]
-
Roma unde puteai prin dibăcie oratorică să determini gloata să facă tocmai ceea ce dorea oratorul”, își spuse arhiereul. Totuși, arhiereul fusese impresionat de metoda prin care procuratorul încercase să-l scape pe galileean, punând alături de el pe răufăcătorul Baraba. Însă dibăcia lui covârșise. Pe timpul judecății din pretoriu oamenii săi împânziseră mulțimea adunată în fața treptelor și la porunca lui făcuseră zarvă mare pentru eliberarea lui Baraba. Strategia procuratorului fusese astfel făcută praf. Arhiereul Caiafa îl văzuse acolo, singur pe trepte, cum i
AL SASELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1401909258.html [Corola-blog/BlogPost/354053_a_355382]
-
am îndreptat-o spre Cetatea Universitară, Muzeul farmaceutic și bine înțeles către Castelul Regal . E drept că ici, colo printre armura de un verde pătrunzător, se întrevăd zidurile groase, drepte și armonioase care străjuiesc de mii de ani ascunzând cu dibăcie povestiri din trecutul îndepărtat dar și frumusețile prezentului, a studențimii care vine să învețe cu râvnă din imensa cultură ,reala moștenire păstrată de-a lungul mileniilor. Una dintre clădirile Cetății Universitare este dedicată studenților din diversele facultăți, ale acestui imens
PAUL LEIBOVICI by http://confluente.ro/articole/paul_leibovici/canal [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]
-
am îndreptat-o spre Cetatea Universitară, Muzeul farmaceutic și bine înțeles către Castelul Regal .E drept că ici, colo printre armura de un verde pătrunzător, se întrevăd zidurile groase, drepte și armonioase care străjuiesc de mii de ani ascunzând cu dibăcie povestiri din trecutul îndepărtat dar și frumusețile prezentului, a studențimii care vine să învețe cu râvnă din imensa cultură ,reala moștenire păstrată de-a lungul mileniilor.Una dintre clădirile Cetății Universitare este dedicată studenților din diversele facultăți, ale acestui imens
PAUL LEIBOVICI by http://confluente.ro/articole/paul_leibovici/canal [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]
-
cu putere coasta lui Iisus din Nazaret Pe câmpul de luptă, legionarii romani împungeau adesea cu sulița în coaste pe cei căzuți pentru a se asigura că dușmanii sunt morți, deci lovitura pe care o dădu centurionul avea o anume dibăcie. În clipa când Gaius Casius făcu acel gest, din rana deschisă începu a țâșni cu putere sânge dar și apă. Deși nu era nici un pericol pentru nimeni, mulți dintre cei care priveau scena făcură instinctiv un pas înapoi. Câteva picături
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1417374257.html [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
azi. Tata lega o sfoară de un băț la capătul căruia atârna o bucată de halviță pe care o plimba în zbor prin fața copiilor. Noi, cu mâinile la spate, ne străduiam să prindem halvița cu gura. Halvița era mânuită cu dibăcie, în așa fel ca prin strădaniile copiilor să stârnească râsul și bună dispoziție. Era o seară plină de amuzament și veselie în familie. Un alt obicei era “datul în tivic”. Tinerii, adunați pe ulițele satului, îi satirizau pe acei tineri
ELENA BUICĂ: ÎNTOARCEREA LA OBÂRŞII – O DRAGOSTE CE DUREAZĂ DE-APROAPE OPT DECENII! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_elena_buica_intoa_georgeta_resteman_1346065144.html [Corola-blog/BlogPost/355282_a_356611]
-
la Podul de Peste Vale și-și împlinesc veselia pe la Podișca de sub Vârful Crucii și Ghimbav. De-acum, începe joaca noastră cu zbatul chetrei pe apa în curs, cu grija-n mersul pe buștenii rătăciți, aruncatul de bolovani mărioci, ori cu dibăcia prinsului de zglăvoci lenevoase. Toți eram în seamăn de voie bună, cu lipsă de griji și numai statul, culoarea-n păr și vorbe chiteau în osebire. Unii aveau porecle, dar pe cei mai mulți îi chemau Ion și le ziceau Nelu, Ionel
IULICĂ ! DE ION MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Iulica_de_ion_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/348106_a_349435]
-
vorbe chiteau în osebire. Unii aveau porecle, dar pe cei mai mulți îi chemau Ion și le ziceau Nelu, Ionel, Niță, Țică și unul singur era Iulică, blondul isteț, c-un zâmbet pentru fiecare. Nimeni nu avea altă grijă decât s-arate dibăcie în joaca scociorâtă din orice ... Școala i-a domolit pe toți și mulți și-au pus burta pe carte. În vremea studenției ceata s-a răsfirat, dar viața a curs lin printe meandre. Ne vedeam vara la Rucăr, în joc
IULICĂ ! DE ION MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Iulica_de_ion_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/348106_a_349435]
-
a început nea Mitică - l-am cunoscut la sârbi, în lagăr.Era un tip simpatic, comunicativ, având pe-acel vino-’ncoace, care te determină să-l ții pe-aproape.Ne-am împrietenit de cum ne-am cunoscut, fiindcă Vasile știa, cu dibăcie, să se facă plăcut și reușea să te cucerească fără nici o sforțare.” Nici ei nu știau pe atunci că le era hărăzit să parcurgă împreună aceeași traiectorie a vieții lor, dincolo de frontierele României: se întâlniseră în Iugoslavia, au plecat în
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE, de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_.html [Corola-blog/BlogPost/356448_a_357777]
-
-n grădină. Erai la umbră, pe o bancă; citeai un basm cu Făt-Frumos, cu zmei și zâne... în ison și zumzet de albină. Era o dup-amiază albastră ! Iubirea supremă, ca-n basme, e lege: cu paloșul se câștigă, cu dibăcie și cazne, chiar dacă mulți ne mai intrigă. Este povestea noastră. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: URMELE TALE DE ION PĂRĂIANU / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1531, Anul V, 11 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
URMELE TALE DE ION PĂRĂIANU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1426063108.html [Corola-blog/BlogPost/344110_a_345439]
-
cititorii ei constanți. Da, poeta are deja o bursă lirica pe care noi o dorim în continuare în Excelsio. Harul nu se dobândește decât prin sudoarea minții conectate la sublim, încântare, ruga și jertfă. Considerăm că poeta le strunește cu dibăcie pe toate. Cuvine se cu adevarat acestei poezii laudă noastră netrufașă! ( Marian Constandache) Referință Bibliografica: Cuvine-se cu adevarat acestei poezii laudă noastră netrufașă de Marian Constandache / Dorina Stoica : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1849, Anul VI, 23 ianuarie
CUVINE-SE CU ADEVĂRAT ACESTEI POEZII LAUDA NOASTRĂ NETRUFAȘĂ DE MARIAN CONSTANDACHE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1453568139.html [Corola-blog/BlogPost/370530_a_371859]
-
periilor dese - pădurile; lacurile - ochii albaștrii ai țării și heleșteiele cu mult pește valoros și gustos, fiind unul din cele mai apreciate produse din gastronomia fără egal al locurilor; movilele și dealurile au nume semnificative alese cu multă pricepere și dibăcie de străbuni, văile și luncile mănoase îngrășate de untura pământului, humusul; florile de câmp gingașe în culori de curcubeu și amețitor de parfumate, străbat cele mai adânci străfunduri ale sufletului uman, nesemănate de nimeni, doar iubite de toți; podgoriile renumite
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_tatiana_stefan.html [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
că un om slab poate învinge sau poate chiar să omoare pe cel puternic, fie printr-o uneltire secretă, fie printr-o unire cu alții care sunt în același pericol ca și el. În ceea ce privește facultățile mintale considera că există o dibăcie a cuvintelor - dar și a faptelor, cred! - pe care puțini oameni o au și o folosesc și cu care pot fi ademeniți ceilalți. Oricum, el pornea de la această egalitate a oamenilor care poate determina egalitatea în atingerea țelurilor noastre. Prin
FERICIRE VS. NEFERICIRE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Fericire_vs_nefericire_vavila_popovici_1379982188.html [Corola-blog/BlogPost/363264_a_364593]
-
Marian Malciu se înscrie în galeria prozatorilor contemporani. Și-a câștigat cititorii și criticii prin rigurozitatea cu care-și construiește cărțile, cu stilul deja format și cu ineditul subiectelor alese. O carte stenică, plină de învățăminte strecurate subliminal, cu multă dibăcie. O carte care relaxează, tămăduiește. Cezarina ADAMESCU --------- Motto: “Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește. Dragostea nu se poartă cu necuviință, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândește
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1426265661.html [Corola-blog/BlogPost/348661_a_349990]
-
care-și arată nevrednicul său mădular domnițelor, dar care nu are nici pic de vârtute în el. Scuipă-l, ca să nu visezi urât! Vrând să profite de drăgălășenia proaspetei ei ocrotitoare Silvia îi urmă sfatul și șopti pierită folosind cu dibăcie regulile conversaționale specifice: - Buna mea prietenă, dar cum oare aș putea eu să fac o baie, sau chiar să dau de o toaletă, căci iată, mă cam încearcă unele nevoi, de-ale noastre, femeiești... Era îngrozită deoarece pe pulpe i
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400141119.html [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
iarnă, dar fără ger și nea. Ai apărut în luna serbărilor creștine. Dar ai adus cu tine speranță-n viața mea, Când ai deschis fereastra spre zările senine.. Azi,mi-ai redat curajul și forța de-a lupta, Ștergând cu dibăcie, durerile trecute. E caldă și frumoasă prietenia ta, Iar zilele cu tine, trec parcă ar fi minute. Când soarele frumos, pe boltă iar răsare Și se înalță spre slavă al ciocârliei cânt, Toți fluturii dansează din floare în floare, Cu
SUNT FERICITĂ ! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1418575382.html [Corola-blog/BlogPost/376703_a_378032]
-
inspiră și provoacă omul spre culmi indefinite/mărețe și anume: în a concepe creații de valoare, creații artistice/culturale/științifice etc., în rezultat, toate fiind necesare în existența omenirii. Respectivele procese, parte componentă a spiritualității, includ în sine inteligența, insistența, dibăcia, munca enormă. În esență, toate sunt fenomene naturale prin care evoluează omul în pas cu natura înconjurătoare. În așa mod, pentru a crea acțiuni care să surprindă și să impresioneze, în competiție intră atât nivelul de cultură și inteligență al
„Domnul de Rouă” – o nouă revistă în cultura naţională română by http://uzp.org.ro/domnul-de-roua-o-noua-revista-in-cultura-nationala-romana/ [Corola-blog/BlogPost/93133_a_94425]
-
naturală ca să se dovedească „mascul” Mai rămânea doar să se bată cu pumnii-n piept spre a obține dominanța. Cu atât mai mult că fetița nici măcar nu se apăra mai ferm. Se prindea în plasele țesute de el, dar cu dibăcie. Dar nu cumva chiar el joacă după cântarea ei? - Răutate mică! Înseamnă că ești de acord, și mâine la 9 cu rucsacul făcut inclusiv periuța de dinți te iau în mașina mea. Cămășuța de noapte nu o consider absolut necesară
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429706054.html [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
te constrânge, să iți pui la punct o strategie inteligentă, pentru a putea trece mai ușor prin hătișul capcanelor și negativismului! Este o artă, capacitatea de-a transforma destinul într-o sală de dans, alunecând în pas de vals cu dibăcie și eleganță de la un capăt la celalalt al existenței. Prezent ... trecut ... viitor...ele vibrează în noi prin rezonanța sunetului, infinitul de senzații atrăgând vibrații asemănătoare. Ne apropie de persoane, locuri, întâmplări, conjuncturi compatibile cu tiparul și matricea din care am
VIBRAŢIE de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Vibratie.html [Corola-blog/BlogPost/356304_a_357633]
-
îi ținea legați de scaune și mai ales de zâmbetul din fața lor. Dar și la cealaltă masă încercările tatălui de a părăsi localul se loveau de rugămințile fierbinți ale feței de a mai rămâne. Era ca un joc condus cu dibăcie. În cele din urmă băieții s-au hotărât să facă ei primul pas. S-au ridicat, au salutat politicos pe ocupanții mesei vecine și au ieșit. Sigur că au așteptat , ascunși de întunericul nopții să vadă ce fac ceilalți. La
IUBIRE NESFARSITA... de MIRELA PENU în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 by http://confluente.ro/mirela_penu_1488565313.html [Corola-blog/BlogPost/377946_a_379275]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > CARMEN MARIN - VISURILE ȘI AMINTIRILE LUI DUMITRU SINU SCRISE DE OCTAVIAN CURPAȘ Autor: Carmen Marin Publicat în: Ediția nr. 594 din 16 august 2012 Toate Articolele Autorului Visuri și amintiri, spuse cu nostalgie, și așternute cu dibăcie, într-un testament de suflet-recenzie la „EXILUL ROMÂNESC LA SFÂRȘIT DE SECOL XX - Pașoptiștii români în Franța Canada și Statele Unite”, autor Octavian Curpaș. Editura Anthem, Arizona, 2011 Dibăcia unui scriitor se „simte” din primele pagini ale unei cărți. Nu-i
VISURILE ŞI AMINTIRILE LUI DUMITRU SINU SCRISE DE OCTAVIAN CURPAŞ de CARMEN MARIN în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 by http://confluente.ro/Carmen_marin_visurile_si_amintirile_l_carmen_marin_1345102669.html [Corola-blog/BlogPost/355100_a_356429]
-
Toate Articolele Autorului Visuri și amintiri, spuse cu nostalgie, și așternute cu dibăcie, într-un testament de suflet-recenzie la „EXILUL ROMÂNESC LA SFÂRȘIT DE SECOL XX - Pașoptiștii români în Franța Canada și Statele Unite”, autor Octavian Curpaș. Editura Anthem, Arizona, 2011 Dibăcia unui scriitor se „simte” din primele pagini ale unei cărți. Nu-i vezi „sudoarea frunții”, dar îi simți dăruirea. Pătrunzi în adâncul ei, asemenea unui ocean de cuvinte și citești cu nesaț frumoasele buchii așternute acolo. Lumea lor se află
VISURILE ŞI AMINTIRILE LUI DUMITRU SINU SCRISE DE OCTAVIAN CURPAŞ de CARMEN MARIN în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 by http://confluente.ro/Carmen_marin_visurile_si_amintirile_l_carmen_marin_1345102669.html [Corola-blog/BlogPost/355100_a_356429]
-
scormonit patru decenii cu migală, a petrecut mii de ore acolo sau în laborator, studiind puținele probe aflate la suprafață. A apropiat fiecare piatră de inimă și, după intensitatea bătăilor ei, a făcut-o un martor. Există o artă în dibăcia acestor oameni, pe care simplu îi numim arheologi, în a da cuvântul pietrelor atunci când e vorba de istorie. Istoria este ceea ce le menține arheologilor permanent linia de plutire, pentru a folosi un cuvânt care să-i placă Dunării, sub care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/imperiul-de-la-gura-borcei-2/ [Corola-blog/BlogPost/94288_a_95580]
-
pare că avea dreptate! Filosofia lui fiind prin excelență politică, departe de metafizică, teologie sau etică, a dat naștere termenului de machiavelism. Omul machiavelic este considerat omul ale cărui acțiuni sunt lipsite de morală și scrupule, care folosește ingeniozitatea diabolică, dibăcia, calcul premeditat cu țintă precisă și acționează sub deviza „scopul scuză mijloacele”. Pentru el politica este „arta elevată de a crea, de a acapara, de a apăra și întări un stat”. Prin simplificare, cinismul său elaborează următoarea concluzie: „Virtutea produce
„DIVIDE ET IMPERA!” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 by http://confluente.ro/_divide_et_impera_vavila_popovici_1375805055.html [Corola-blog/BlogPost/366623_a_367952]
-
un viu sau mortul?... - Cine- i român mai mare, regele sau soldatul? - Cel ce conduce bătălia ori luptătorul care își dă viața?... - De ce străin prieten, dacă alegi românul cel mai mare?... - Cum scoți culoarea mai frumoasă, din curcubeul de pe boltă?... Dibăcia nu poate cumpeni o ierarhie credibilă, iar cearta celor aflați în treabă sau țintesc ascunsul prin mesaje șoc, îneacă mințile luminate ... Și iar gândesc, cu semne de întrebare: - Cum să compari un geniu cu un sfânt?... - Mai mare e viteazul
CEL MAI MARE ROMÂN, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cel_mai_mare_roman_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/355422_a_356751]