14,468 matches
-
inspirație Divină” la volumul de versuri „E(c)lipsă”, autor Daniela Popescu (Spania) și Despre Pr.Dumitru Popa și lucrarea sa ,,Gândind la viața veșnică,, la volumul ,, Gândind la viața veșnică,, a preotului Dumitru Popa. Ion Nălbitoru este prezent în dicționare, enciclopedii și antologii: Liga Scriitorilor Români - dicționar biobibliografic, vol. I, Ed. Dacia XXI, Cluj Napoca, 2011, pp. 279-280 (coord. Anda Dejeu); Enciclopedia Județului Vâlcea, vol. I, Ed. Fortuna, Rm. Vâlcea, 2010, p. 849 (coord. prof. dr. Ion Soare); Enciclopedia Județului Vâlcea
«URMAȘUL LUI DRACULA DESPRE AUTOR ŞI LUCRAREA SA – DE PUIU RĂDUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1444393835.html [Corola-blog/BlogPost/343202_a_344531]
-
c)lipsă”, autor Daniela Popescu (Spania) și Despre Pr.Dumitru Popa și lucrarea sa ,,Gândind la viața veșnică,, la volumul ,, Gândind la viața veșnică,, a preotului Dumitru Popa. Ion Nălbitoru este prezent în dicționare, enciclopedii și antologii: Liga Scriitorilor Români - dicționar biobibliografic, vol. I, Ed. Dacia XXI, Cluj Napoca, 2011, pp. 279-280 (coord. Anda Dejeu); Enciclopedia Județului Vâlcea, vol. I, Ed. Fortuna, Rm. Vâlcea, 2010, p. 849 (coord. prof. dr. Ion Soare); Enciclopedia Județului Vâlcea, vol. II, Ed. Fortuna, Rm. Vâlcea, 2012
«URMAȘUL LUI DRACULA DESPRE AUTOR ŞI LUCRAREA SA – DE PUIU RĂDUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1444393835.html [Corola-blog/BlogPost/343202_a_344531]
-
am renunțat la multe favoruri și plăceri pentru a rămîne în deplină comuniune cu sursa. Nu, nu este vorba de o formă de masochism poetic, mai degrabă o formă de exil, în singurătate, pentru că, așa cum spuneam în primul număr din „Dicționarul suferinței“, „numai singurătatea îți poate aduce profund împlinirea“. Acest tip de însingurare sau exilul față de propria țară sînt căi pe care foarte mulți scriitori le aleg pentru a-și păstra intacte niște sentimente foarte puternice sau chiar pentru a le
ÎNTREITA SUFERINŢĂ , EDITURA FIDES, IAŞI, 2011 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 175 din 24 iunie 2011 by http://confluente.ro/Aparitie_editoriala_ionut_caragea_intreita_suferinta_editura_fides_iasi_2011.html [Corola-blog/BlogPost/351797_a_353126]
-
presă” a bibliotecii județene, unde figura un ziar, apărut în martie - aprilie 1876, cu numele „Argeșul”, care ni s-a părut nouă că acoperă cel mai bine nu doar geografic, ci și spiritual intențiile noastre. Cum scrie Ilie Baranga în „Dicționarul presei argeșene” și apoi Marian Petcu în „Istoria jurnalismului din România în date”, „Argeșulu” este un „diariu judiciaru, comunalu, administrativu și comercialu”, care a apărut la Pitești în martie 1876 și a fost consemnat de „Romanulu”, la 31 martie 1876
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/vinul-prieteniile-ziarele/ [Corola-blog/BlogPost/94105_a_95397]
-
găsești echivalente pentru bengali. Un critic indian spunea: „cel mai dificil lucru atunci când îl traduci pe Tagore este Tagore însuși””. Pentru Amita Bhose, cunoscătoare a subtilităților limbii române, doctor în filologie, autoare a unui Manual de limba bengali, a unui Dicționar bengali-român, trăitoare în mijlocul poporului român, găsirea echivalentelor pentru bengali nu a fost, în ciuda pionieratului, un lucru dificil, dacă luăm în considerare afirmația dânsei, că „românii sunt foarte asemănători cu bengalezii în ceea ce privește structura interioară, trăsăturile de caracter, opțiunile artistice... existând multe
SCRISORI RUPTE, DE RABINDRANATH TAGORE de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 by http://confluente.ro/Scrisori_rupte_de_rabindranath_tagore.html [Corola-blog/BlogPost/361139_a_362468]
-
aceste plaiuri, nu au reușit să-mi umbrească iubirea față de "frumosul românesc"! De multe ori însă observ că timpul petrecut aici, încearcă să-și spună cuvântul, făcându-mă să uit diferite expresii sau cuvinte românești...; în așa momente, deschid repede dicționarul românesc și caut forma corectă a cuvântului respectiv, sau mă asigur de corectitudinea gramaticală a expresiilor pe care vreau să le aștern pe pagină... Limba română a avut pentru mine, încă din vremea anilor de liceu, o mare importanță, învățând
”DARUL STRĂMOŞESC” de DOINA THEISS în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/_darul_stramosesc_doina_theiss_1368648975.html [Corola-blog/BlogPost/350402_a_351731]
-
și colecții particulare în Germania, SUA, Canada, Elveția, Anglia și în România. La Căminul Cultural din comuna natală, Vermeș, s-a inaugurat Muzeul „A. Gyuris”. A publicat până în prezent 12 cărți și este cuprins în peste 25 de antologii și dicționare românești și bilingve. Elena Trifan, profesor de limba română, în învățământul preuniversitar, doctor în filologie cu distincția Magna cum laude, membră a Ligii Scriitorilor din România, este pasionată de lexicologie, literatură, gramatică, folclor, călătorii, artă fotografică. Scrie poezie, cronici, reportaje
ROMÂNII SUNT DEŞTEPŢI, ELEVAŢI ŞI TALENTAŢI ! de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1423204130.html [Corola-blog/BlogPost/374652_a_375981]
-
Ligii Scriitorilor din România, este pasionată de lexicologie, literatură, gramatică, folclor, călătorii, artă fotografică. Scrie poezie, cronici, reportaje despre sărbători populare, religioase, literare, recenzii de carte, este autoarea cărții „Formarea cuvintelor în publicistica actuală. Derivarea. Perioada 1990-2001” și coautoare a „Dicționarului de neologisme și abrevieri recente.” Este prezentă în peste 25 de antologii și lucrări colective. Are în pregătire un volum de poezii și unul de reportaje. Este coordonator de proiecte educaționale și de reviste școlare. Participă la simpozioane județene, naționale
ROMÂNII SUNT DEŞTEPŢI, ELEVAŢI ŞI TALENTAŢI ! de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1423204130.html [Corola-blog/BlogPost/374652_a_375981]
-
din sistemul de apreciere, îi trecea cu laude pe cei bine pregătiți și înfrunta senin toate tornadele, lăsând corijenți și repetenți într-o vreme în care se pierduse de mult semnificația acestor cuvinte pe care le mai găseai doar în dicționarele vechi, la capitolul arhaisme. Profesorul, posesor al unui singur costum de culoare gri ce revenea în modă cam o dată la zece ani, trecea senin și demn printre lacrimi, amenințări, șantajuri, ochi bulbucați, spume și pumni în birouri demonstrând celor aproximativ
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Farmecul_de_nedescris_al_stii_mihai_batog_bujenita_1375369435.html [Corola-blog/BlogPost/348407_a_349736]
-
producție editorial de ținută. Cele trei edituri ale sale, „Saeculum I. O“, „Vestala“ și „Saeculum vizual“ (n.a. la aceasta apărând excepționalul volum semnat de Stelian SPÎNU, ”Nichifor Crainic-lumini și umbre. O biografie”) lansează constant cărți diverse de profil umanistic, de la dicționare la memorialistică, de la sinteze la bibliografii. Norocul cititorului este că aceste două spirite s-au întâlnit dând naștere unei prime ”imagini complexe a personalității lui CRAINIC, în contextual epocii, îmbiind la o nouă rejudecare a întregii sale contribuții literare, publicistice
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1408353406.html [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]
-
uneori chiar la sugestia voalată a ,,maeștrilor” în cauză. Când virtutea vizează latura morală a individului și este însușită de un imoral sau chiar atribuită, nu rareori, unor indivizi lipsiți de onestitate, termenii Onoare, Virtute, își pierd sensul consfințit în dicționare și libertatea de a circula în societate, necontrolat, din gură în gură. Emilia Țuțuianu: Cum vezi conflictul dintre generații? Cum te simți ca pui de basarabean dezrădăcinat de locurile de baștină? Boris David: Așa cum l-am simțit pe pielea mea
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424698077.html [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
de apariție la Editura GRINTA din Cluj - Napoca, ediție bilingvă, romano - italiană (traducere Rodica Vinau si Olimpia Danci) Până acum Ioan Romeo Roșiianu a semnat prefața, postfața sau referințe critice la peste 200 de cărți, a fost inclus în 10 dicționare și în 30 de antologii literare, dintre care două sunt ediții bilingve, romano - albaneze. A publicat poezie, proză, eseu și critică literară în toate revistele importante din țară, la multe din acestea având rubrici sau pagini permanente de critică literară
Ioan Romeo Roşiianu la 47 de ani îşi strânge prietenii la Biblioteca Judeţeană by http://uzp.org.ro/ioan-romeo-rosiianu-la-47-de-ani-isi-strange-prietenii-la-biblioteca-judeteana/ [Corola-blog/BlogPost/92608_a_93900]
-
49. După cum mă informa telefonic harnicul autor, lucrează la volumul 50. În anul 2002 când a apărut volumul 4 în care eram eu inclus împreună cu soția, poeta Titina Nica Țene, și fiul, istoricul dr.Ionuț Țene, nu credeam că aceast dicționar v-a ajunge la volumul 50, cu toate că prin anii 2007, pentru prima dată, am folosit, într-un articol, termenul de enciclopedie dat acestor volume. Și de atunci această denumire, pe bună dreptate, s-a impus în toate mediile de informație
MAREA ENCICLOPEDIE PERSONALITĂŢI ROMÂNE ŞI FAPTELE LOR ÎN PRAG DE ANIVERSARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 by http://confluente.ro/Marea_enciclopedie_personalitati_roma_al_florin_tene_1331130367.html [Corola-blog/BlogPost/354338_a_355667]
-
termen s-a datorat faptului că lucrarea, iată, ajunsă la volumul 49, este un tip de operă lexicografică de mare întindere, care cuprinde cunoștiințe amănunțite despre personalități și activitățile lor organizate metodic. Numele de enciclopedie venind de la titlul dat unui dicționar francez prin anii 1751-1772 scris de Diderot și D`Alembert. Am făcut această incursiune în trecutul istoric al denumirii pe care îl folosim în raport cu marea lucrare a domnului Constantin Toni Dârțu, și în trecutul apropiat al evoluției acestei enciclopedii, pentru
MAREA ENCICLOPEDIE PERSONALITĂŢI ROMÂNE ŞI FAPTELE LOR ÎN PRAG DE ANIVERSARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 by http://confluente.ro/Marea_enciclopedie_personalitati_roma_al_florin_tene_1331130367.html [Corola-blog/BlogPost/354338_a_355667]
-
galben (pe care și-l închipuie că este un “melon” sau un “soare galben”- Luna), apoi visează o mulțime de scântei de foc, care îl sperie și, în final, în stare de somn sau de veghe, mai visează o carte Dicționar pe care nu-l cunoaște, dar care îi revelează câteva axiome dualiste pe care el le consideră “revelații”: “Da-ul și Nu-ul”, “Adevărul” și “Falsitatea”, “Entuziasmul” și “Revelația”, etc. Pentru ca, în final, din aceste așa-zise “revelații”, să descopere
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
fantasticul să-și impună regimul este nevoie de o adevărată fisură a ordinii existente, de o irupție directă, brutală și invincibilă a misterului în cadrul mecanismelor și previziunilor cotidiene ale vieții ,invazia sacrului în interiorul ordinii laice, profane, a supranaturalului în mijlocul materialului” (Dicționar de idei literare). Cele șapte povestiri din Globul de cristal al Elisabetei Iosif întrunesc, într-un stil orginal, caracteristicile prozei fantastice în specific românesc, dovedind atât personalitatea creatoare a autoarei cât și perspicacitatea de a converti întâmplări cotidiene într-o
ELISABETA IOSIF- GLOBUL DE CRISTAL de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428291389.html [Corola-blog/BlogPost/348683_a_350012]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Eseuri > "LIMBA ROMÂNILOR"-3 Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1397 din 28 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului 6. CARE ESTE ORIGINEA CUVINTELOR ROMÂNEȘTI? În zilele noastre, Dicționarul Explicativ al Limbii Române (DEX), editat de Academia Română, și-a asumat și responsabilitatea „explicării” originii cuvintelor românești. Trebuie să recunoaștem că această lucrare monumentală a reușit să prezinte explicații clare, concise și pertinente pentru cuvintele limbii române. În privința etimologiei cuvintelor
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
române. În privința etimologiei cuvintelor, există, însă, multe rezerve și discuții care reflectă controversele din teoria latinistă a limbii române. De altfel, în prefața la ediția întâi a DEX-ului, autorii au făcut precizarea: „Pentru a respecta tradiția din lexicografia națională, Dicționarul indică și originea cuvintelor înregistrate, deși nu este un dicționar etimologic propriu-zis”. Cu alte cuvinte, suntem avertizați să nu punem bază pe etimologia cuvintelor specificate în DEX, întrucât domniile lor au „respectat” tradiția și...atât. Chestiune de bun simț și
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
care reflectă controversele din teoria latinistă a limbii române. De altfel, în prefața la ediția întâi a DEX-ului, autorii au făcut precizarea: „Pentru a respecta tradiția din lexicografia națională, Dicționarul indică și originea cuvintelor înregistrate, deși nu este un dicționar etimologic propriu-zis”. Cu alte cuvinte, suntem avertizați să nu punem bază pe etimologia cuvintelor specificate în DEX, întrucât domniile lor au „respectat” tradiția și...atât. Chestiune de bun simț și decență, pentru care trebuie să le acordăm tot respectul. Dar
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
au „respectat” tradiția și...atât. Chestiune de bun simț și decență, pentru care trebuie să le acordăm tot respectul. Dar cu adevărul etimologic cum rămâne? Corifeii lexicografiei românești În realitate, dumnealor au preluat, sistematizat și sintetizat toată zestrea etimologică a dicționarelor elaborate și publicate de prestigioși savanți ai culturii române cu respectabilă erudiție în lingvistica românească. Nu și-au permis să-i comenteze sau să-i contrazică. Cine ar fi putut? De aceea nu-mi permit nici eu decât să fac
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
sau să-i contrazică. Cine ar fi putut? De aceea nu-mi permit nici eu decât să fac o sumară prezentare a principalilor „corifei” care au fundamentale contribuții în lexicografia românească: • Alex. Treboniu Laurian și Massim (1873-1877) au elaborat primul dicționar al limbii române cu 50000 de cuvinte românești și 20000 de cuvinte latine, recomandate pentru îmbogățirea limbii române culte. A fost aspru criticat, comentat, ridiculizat și considerat un lamentabil eșec. • B. P. Hajdeu: a elaborat „Etimologicum Magnum Romaniae”- lucrare prestigioasă
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
Hașdeu. Însă, cred că de la lucrarea lui Hașdeu trebuia să plece autorii DEX-ului, în spiritul acestei monumentale lucrări să fi stabilit toate explicațiile din DEX. • Alexandru Philipide: a depus un volum de activitate enorm, dar nu a publicat nici un dicționar. • Lazăr Șeineanu: a publicat în 1896 „Dicționarul universal al limbii române”. Complex, clar și complet, mai puțin etimologia cuvintelor. Se pare că a fost principala sursă de inspirație a autorilor DEX-ului. • Ovid Densușianu și I. Candrea: „Dicționar etimologic al
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
Hașdeu trebuia să plece autorii DEX-ului, în spiritul acestei monumentale lucrări să fi stabilit toate explicațiile din DEX. • Alexandru Philipide: a depus un volum de activitate enorm, dar nu a publicat nici un dicționar. • Lazăr Șeineanu: a publicat în 1896 „Dicționarul universal al limbii române”. Complex, clar și complet, mai puțin etimologia cuvintelor. Se pare că a fost principala sursă de inspirație a autorilor DEX-ului. • Ovid Densușianu și I. Candrea: „Dicționar etimologic al limbii române. Elemente Latine”(1907-1944) conceput pe
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
publicat nici un dicționar. • Lazăr Șeineanu: a publicat în 1896 „Dicționarul universal al limbii române”. Complex, clar și complet, mai puțin etimologia cuvintelor. Se pare că a fost principala sursă de inspirație a autorilor DEX-ului. • Ovid Densușianu și I. Candrea: „Dicționar etimologic al limbii române. Elemente Latine”(1907-1944) conceput pe baza teoriei latiniste a lui Ovid Densușianu. • Sextil Pușcariu: „Dicționarul limbii române”, publicat în 3 volume și 3 fascicule între anii1907-1944. • Alexandru Ciorănescu: „Diccionario Etimologico Rumano” apărut în 1958 la universitatea
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
puțin etimologia cuvintelor. Se pare că a fost principala sursă de inspirație a autorilor DEX-ului. • Ovid Densușianu și I. Candrea: „Dicționar etimologic al limbii române. Elemente Latine”(1907-1944) conceput pe baza teoriei latiniste a lui Ovid Densușianu. • Sextil Pușcariu: „Dicționarul limbii române”, publicat în 3 volume și 3 fascicule între anii1907-1944. • Alexandru Ciorănescu: „Diccionario Etimologico Rumano” apărut în 1958 la universitatea din La Laguna (Spania) în șapte fascicule , considerat de specialiști „cel mai bun dicționar etimologic al limbii române”. Autorul
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]