35 matches
-
componente și restul materialelor necesare au fost transportate cu trenul până la stația CFR Bușteni. De aici, o parte dintre traversele metalice și celelalte materiale de construcție a fost transportată de care cu boi pe ruta Bușteni - Sinaia - Vf. Păduchiosul - Vf. Dichiu - Platoul Bucegi - Vf. Caraiman, iar restul materialelor, cu funicularul Fabricii de Hârtie Bușteni. Funicularul a transportat piesele pe Valea Jepilor până în Cantonul Schiel - pe Platoul Bucegi, de unde au fost duse pe cărări înguste cu caii și măgarii până în vârful Caraiman
Crucea Eroilor Neamului () [Corola-website/Science/300170_a_301499]
-
localitatea Moroeni și urcă până la barajul Bolboci și mai departe până la hotelul "Peștera", unde se intersectează cu drumul ce urcă pe Platoul Bucegilor; altul din partea de est, ce pleacă din Sinaia, urcă pe la Cuibul Dorului și mai departe în Șaua Dichiului și de aici fie în zona de platou, fie pe Valea Ialomiței. În rest, accesul se face pe poteci și drumuri forestiere. Accesul în localitățile de unde se poate pleca în Masivul Bucegi este lesnicios, mai ales în stațiunile de pe Valea
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
a rămas în vechea capitală. Viitorii mitropoliți au condus treburile administrative ale Mitropoliei fie din noua capitală, fie din Suceava. Biserica „Sf. Gheorghe” a rămas cu numele de vechea catedrală și era condusă numai de un proistos, care era și dichiul Mitropoliei. Mănăstirea era proprietară a moșiilor Bosanci, Lisaura și Cut, ale căror venituri le încasa, ea aflându-se pe moșia Cutul Mitropoliei. În anul 1589, domnitorul Petru Șchiopul (1574-1577, 1578-1579 și 1583-1591) a mutat aici moaștele Sfântului Ioan cel Nou
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
toate bune și adevărate după mărtureserele oamenii bătreni potrevit după uricul ce-l au”. Poiana Cârlanilor este menționată într-un document din anii 1544-1545 - „Mărturie hotarnică din timpul domniei lui Petru Rareș voievod, pentru moșiile mănăstirii Căpriana, pe care Nicodin dichiul a adus-o la schitul Hîncul”, ce stabilește hotarele acestei mănăstiri: „Hotarul sfintii mănăstiri Căprienii din hotarnică să începi hotarul di la Ișnovăț, ești piatră dispre răsărit și alta împotrivă, ci ești piste Ișnovăț dispre amiază-zî să hotărăști cu Mimorănii
Stejăreni, Strășeni () [Corola-website/Science/313732_a_315061]
-
pisanie cu următorul text în limba română, cu caractere chirilice: "„Această sfîntă biserică s-au făcut în al cincile(a) an de la venire(a) muscalilor în Moldova, în zilele preasfințitului Chir Gavrilă Mitropolitu(l) Moldovii leat 1774 iulie 8, fiind dichiu în Suceav(a) Macari(e) di la Voroneț. Meșteri au fost Chiril Ungurean și Crăciun Cazac di(n) Uidești, 1774”". Catapeteasma bisericii este și ea foarte veche, având inscripția următoare: "„Această catapeteasmă s-au făcut cu cheltuiala satului Bosanci prin
Biserica de lemn din Moara Nica () [Corola-website/Science/317151_a_318480]
-
Sfântu Ilie, cu o moară și o pădure de stejar; ½ Costâna cu pădure de stejar; ½ Milișăuți; Satu Mare cu o moară; Florinta și Gropile. În Moldova, mănăstirea deținea doar satul Hodora (reg. Hârlău). Moșiile și pădurile erau arendate mai multor persoane. Dichiul Macarie de la „Sf. Ilie”, acuzat de trădare pentru că nu pomenea numele împăratului la slujbe, a trecut granița în Moldova. Autoritățile austriece au înființat în 1786, în locul Academiei Teologice de la Putna, care a fost desființată la scurt timp după ocuparea părții
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
al Marelui Stat Major al Armatei până în 1989. În 2013, averea estimată a familiei Drăgan era între 500 și 700 de milioane de euro, principalul domeniu de activitate rămânând distribuția GPL dar și energia, tipografiile sau afacerile imobiliare". Carol Viorel Dichiu "Un alt om de afaceri român care și-a adăpostit afacerile în Republica Panama este și afaceristul constănțeanul Carol Viorel Dichiu. Pe 7 Noiembrie 2007 el a înființat în Republica Panama societatea anonimă EAST SHIP MANAGEMENT INC, cu un capital
Afaceriști români din "Panama Papers", roluri cheie la DNA by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/104006_a_105298]
-
milioane de euro, principalul domeniu de activitate rămânând distribuția GPL dar și energia, tipografiile sau afacerile imobiliare". Carol Viorel Dichiu "Un alt om de afaceri român care și-a adăpostit afacerile în Republica Panama este și afaceristul constănțeanul Carol Viorel Dichiu. Pe 7 Noiembrie 2007 el a înființat în Republica Panama societatea anonimă EAST SHIP MANAGEMENT INC, cu un capital total de 10.000 de dolari americani, acțiunile putând fi emise atât în formă înregistrată cât și la purtător, conform Registro
Afaceriști români din "Panama Papers", roluri cheie la DNA by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/104006_a_105298]
-
de 10.000 de dolari americani, acțiunile putând fi emise atât în formă înregistrată cât și la purtător, conform Registro Publico de Panama. În societatea anonimă înregistrată prin societatea de avocatură Notaria Cuarta Del Circuito în Republica Panama, Carol Viorel Dichiu este președinte și este asociat cu Lilia Judith Tovar de Leon și Delia Jose de Leon Mela, alte două persoane care ocupă pozițiile de vicepreședinte și trezorier, implicate și ele în mai multe societăți și jurisdicții de tip offshore. Carol
Afaceriști români din "Panama Papers", roluri cheie la DNA by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/104006_a_105298]
-
președinte și este asociat cu Lilia Judith Tovar de Leon și Delia Jose de Leon Mela, alte două persoane care ocupă pozițiile de vicepreședinte și trezorier, implicate și ele în mai multe societăți și jurisdicții de tip offshore. Carol Viorel Dichiu este unul dintre cei mai mari afaceriști care s-au impus în domeniul recuperării deșeurilor metalice, implicat în mai multe afaceri cu fier vechi din Portul Constanța și este martor într-unul din dosarele DNA pe numele fostului primar al
Afaceriști români din "Panama Papers", roluri cheie la DNA by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/104006_a_105298]