35 matches
-
în anul 1598 de către Ieremia Movila, pe lângă care activă din 25 decembrie 1747 o școală sloveneasca și românească, atestata și la 6 decembrie 1765, căreia i se adaugă probabil și una ținutala. Locul școlii din Huși este însemnat în planul dichiului Iorest Dan. Reputatul ierarh cărturar Veniamin Costachi studiază la scoala episcopala de la Huși între 1782 și 1784. Școlile episcopale sunt menționate documentar și în perioada 1803-1823. în perioada dintre 1836 și 1853 sunt atestate școli particulare cum ar fi cele
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
lui Gh.Ghibănescu, profesor de limbă română și director al școlii normale între anii 1893-1896, cu strânse legături culturale și sentimentale în zona Vasluiului. „Tatăl tatei a fost D. Michiu, mort în 1875, care era văr primar cu moș Scarlat Dichiu. mai mult nu știu, dar dumneta ne-ai legat cu toți Michiuleștii, așa că m-ai făcut și pe mine om vechi cât pământul Moldovei, de și răzășia de la Prut n-o mai știu, ci o știu pe acea din Deleni
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
dat zonei locuite de noii veniți arată că, cel puțin într-o primă etapă de locuire, ei nu s-au asimilat localnicilor, trăind separat. Treptat, se constituie cartierul bulgarilor, aproape de centrul orașului, menționat în planul Episcopiei din 1771, realizat de dichiul Iorest Dan. Mențiunea din legenda planului orașului („mestecați poslușnici cu târgoveți”) subliniază stabilirea unor grupuri de bulgari pe locul vetrei târgului, la est și sud-est de Episcopie, pe teritoriul actualelor cartiere Corni, Broșteni, Plopeni, ceea ce arată asimilarea lor treptată. În afara
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1753-1756), dijma de pe locul domnesc „însă numai dijma, iară, nu și pământul, care dijmă mai înainte se lua de către domnie”. Episcopia va exercita, după obținerea vetrei târgului în 1782, prin hrisov de la Constantin Dimitrie Moruzi, și justiția asupra orășenilor, prin dichiu. Ea își va însuși aici, ca și la Roman, toate sursele de venituri din târg (dijma, bezmănul, vânzarea păcurii și a dohotului, mortasipia). O atmosferă de încordare și de revoltă se semnala în perioada ce va urma. Pentru exercitarea funcției
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de rangul întâi și 16 deputați aleși de cele 16 ținuturi. În 1831, hușenii au cerut guvernului să înființeze și în orașul lor „postelnicie”, adică isprăvnicie sau prefectură și tribunal, la Fălciu distanța fiind prea mare. Au reclamat faptul că dichiul îi judecă în favoarea Episcopiei „îi închide la gros și-i pune în butuci”. Divanul a organizat o anchetă la fața locului. Comisia formată din boierii Iordache Costache și Alexandru Ruset, în Raportul din 21 martie 1831, consideră că la mijloc
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
km, 17 din ei fiind asfaltați. TransBucegi-ul se desprinde din drumul judetean DN71, care face legătura între Sinaia și Târgoviște, cu puțin înainte ca acesta să ajungă la Cabana Cota 1000. Drumul trece pe lângă Cabana Cuibul Dorului, urcă Șaua Dichiu, unde în dreptul Cabanei Dichiu cotește brusc la dreapta și străbatate Platoul Bucegi până în apropierea Cabanei Piatra Arsă. Cei 17 km asfaltați din TransBucegi duc drumul până la o altitudine de 1925 m. Lucrările de reabilitare ale drumului au început în anul
TransBucegi, un nou drum spectaculos ce va ajunge la Babele by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/75465_a_76790]
-
fiind asfaltați. TransBucegi-ul se desprinde din drumul judetean DN71, care face legătura între Sinaia și Târgoviște, cu puțin înainte ca acesta să ajungă la Cabana Cota 1000. Drumul trece pe lângă Cabana Cuibul Dorului, urcă Șaua Dichiu, unde în dreptul Cabanei Dichiu cotește brusc la dreapta și străbatate Platoul Bucegi până în apropierea Cabanei Piatra Arsă. Cei 17 km asfaltați din TransBucegi duc drumul până la o altitudine de 1925 m. Lucrările de reabilitare ale drumului au început în anul 2010 și încă sunt
TransBucegi, un nou drum spectaculos ce va ajunge la Babele by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/75465_a_76790]
-
aproape o săptămână. În aceste condiții, senatorul PSD, Valentin Calcan, va încerca deblocarea unor fonduri pentru continuarea investițiilor la drumul de acces la cabanele de pe Valea Ialomiței, oprite în acest moment la limita dintre județele Prahova și Dâmbovița, în Vârful Dichiu. De asemenea, cea de-a doua alternativă de acces este bifurcația din DN 71, din satul Glod, care merge spre Sanatoriul Moroeni, cunoscut ca Drumul Orzei, până la Cabana Zănoaga, după care urmează șoseaua care șerpuiește pe lângă Lacul Bolboci, până la Padina
Care este miza deplasării lui Victor Ponta la Hotelul Peștera by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/40053_a_41378]
-
unde sosește la ora 14. 05). Din Sinaia (800 m), bagajele vor fi transportate cu mașina la locul de campare, iar grupul se va deplasa pe jos 19 km pe traseul: cabana Cuibul Dorului (1 160 m) - Muntele Păduchiosu - Șaua Dichiului (1 600 m) - cabana Cheile Zănoagei (1 400 m), care are curent electric, restaurant cu 40 de locuri, camere de 2,3 sau 4 paturi (tel. 0245-772 176); cazarea se va face în corturi proprii pe malul Ialomiței. Cheltuieli de
Agenda2005-31-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284029_a_285358]
-
Episcopii” O carte asemănătoare capătă la 2 martie 1757 și Episcopul Inochentie. Fără îndoială însă, că cea mai sigură dovadă despre existența precisă și destul de numeroasă a elementului bulgăresc la Huși, o constituie planul acestui oraș, ridicat la 1771 de către Dichiul Episcopiei de atunci, Iorest Danu. „Deși fără de nici o artă științifică, este însă de mare preț pentru poziția topografică de atunci a localităților.” În adevăr, descifrarea însemnărilor din cuprinsul lui, scot la iveală existența, în acel an la Huși, a nu
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]