38 matches
-
recente, care au nevoie de medii oxidante. Ele sunt Însoțite de arbori tot monocotiledonați, precum palmierii sau curmalii. Stepele, specifice zonelor temperate, sunt alcătuite preponderent din specii intermediare evolutiv, adică dicotiledonate. Arborii ce alcătuiesc aceste zone sunt de asemenea preponderent dicotiledonați. Dicotiledonatele cedează treptat locul, mai spre poli, unor plante mai vechi; astfel, În taiga, arborii sunt reprezentați În special de gimnosperme, precum coniferele, iar ierboasele sunt fie ferigi, fie mușchi, adică plante inferioare. În sfârșit, nordul Îndepărtat, tundra, este dominat
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de apă rapide, deci cu entropie scăzută, sunt populate de o floră submersă alcătuită de regulă din specii inferioare precum algele și mușchii. Această floră, destul de săracă, devine, pe măsură ce viteza apei scade, mai abundentă, făcându-și totodată apariția plante superioare, dicotiledonate, tot submerse. În fine, când apa devine stagnantă, ea va fi populată de o vegetație ce iese la suprafața apei, alcătuită aproape exclusiv din monocotiledonate ca stuful, papura și rogozul. O privire de ansamblu arată că odată cu scăderea vitezei apei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
transformă Încet În humus. Dar nu numai atât. Pentru că În urmă, acel sol nou trebuie populat, evident cu alte plante decât cele aflate În ofensivă, acest sol trebuie pregătit astfel Încât să le fie optim. Aceste plante succesoare sunt de regulă dicotiledonate, adică ceva mai puțin evoluate și, implicit, cu slabe posibilități de pregătire din punct de vedere redox a solului și iubitoare de medii mai puțin oxidante decât plantele din ofensivă. Iar aceste condiții sunt realizate tot de acestea din urmă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de medii oxidante, precum ghiocelul și vioreaua. Preferințele plantelor nu sunt aceleași tot anul, mai precis, odată cu creșterea temperaturii ele preferă o oxidare mai mică. Și astfel, după ghiocei și viorele, apar brebeneii și piciorul cocoșului, plante tot ierboase dar dicotiledonate, deci iubitoare de medii mai puțin oxidante, adică de solul pe care l’a pregătit ghiocelul. Profunzimile solului au rămas Însă În același stadiu de oxidare de după iarnă, și doar creșterea temperaturii face să apară compatibilitatea plantelor lemnoase, cu rădăcini
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
prezența prin culoarea aprinsă a florilor, culoare de altfel nu prea necesară În atragerea insectelor, căci el e În stare să se autopolenizeze. Dar asta protejează și grâul de atacul ierbivorelor. Însă ce-i oferă, În schimb, grâul? Ca plantă dicotiledonată, deci mai puțin evoluată, macul are nevoie de soluri destul de reducătoare, comune pe vremuri dar cam greu de găsit În starea actuală a evoluției mediului. Colac peste pupăză, tot din pricina stadiului evolutiv inferior, el nu e prea eficace În a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ar Întâmpla dacă cele două specii ar trăi separat. Cred că e clar că e greșit a considera macul drept o buruiană În lanul de grâu. De fapt e vorba de o subtilă simbioză. Nu e cazul cu alte plante dicotiledonate, ce invadează lanul de grâu, profitând de satisfacerea aceleiași nevoi de sol reducător, dar fără a contribui la neutralizarea acestui efect reductiv al vieții grâului. Și fără a-l proteja. În astfel de cazuri, reducerea solului devine și mai avansată
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
absoarbe din atmosferă, prin frunze... iar atmosfera e aceeași pretutindeni pe Terra. Să revenim acasă, adică la solul care e, din punct de vedere entropic, o stare mai ordonată, negentropică deci. Aici vom găsi vegetația pe care o cunoaștem, majoritar dicotiledonată, iubitoare a unei stări negentropice intermediare. Și, urmărind o tot mai mare negentropie, să urcăm pe munte și Încă tot mai sus. Vom vedea rărindu-se foioasele, adică dicotiledonatele iubitoare de o negentropie intermediară, dar Îndesindu-se coniferele, doritoare de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
entropizează, deci degradează. O casă tradițională, cu atât mai mult un bordei, nu excelează nici În rigoarea geometrică și nici În materiale. Ambele sunt de negentropie medie. Ca urmare casa e predispusă a fi invadată de plantele medii evolutiv, majoritare, dicotiledonate, nu și de acelea inferioare, vechi, ca mușchii și lichenii. Tendința este cea firească, adică eliminarea acelei discontinuități negentropice ce e casa În mediu și nivelarea entropică. Faptul n’a scăpat neobservat omului, care a dat la iveală cu timpul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ar arunca un blam asupra unui organism internațional. Dimpotrivă, eu cred că am câștigat la Haga datorită abilității domnului Aurescu de a lua în derâdere lipsa de argumente a adversarilor, prin folosirea, plecând de la Caragiale, unui motiv banal: castravetele, „plantă dicotiledonată, cu tulpină în formă de vrej care conține 98% apă”. O întrebare totuși mă bântuie: știa delegația că teritoriul de sub apele Mării Negre era vândut încă din 1992? Că acel teritoriu conține, cel puțin ipotetic, niște hidrocarburi, s-a știut mai
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
lui Manu ; ne aflăm așadar puțin dincolo de jumătatea existenței în regnul uman. O dovadă a sensului evoluției spiritualizării paralel cu cel al evoluției biologice, implicit cu spiritualizarea biocâmpului, este furnizat de plante care, odată cu trecerea de la gimnosperme (G) la angiosperme dicotiledonate (D) și apoi la angiosperme monocotiledonate (M), emană un biocâmp tot mai reductiv (în figura II.25 crH, care are aceeași semnificație ca ∆rH, scade). Poalele distribuției din figura II.24 sunt constituite din indivizi extremi, Yin sau Yang, ambele
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
Subalternul deducea imediat (nu atât pentru el Însuși cât pentru tovarășul director) că aceia seamănă pepeni, așa că Începea să-și amintească de copilăria lui și de cele două pogoare pe care tatăl său punea pepeni În fiecare an. Descria sămânța dicotiledonată și planta În toate fazele ei. Descria fructul cu miezul portocaliu și semințele maronii, „cel mai dulce pepene din câți există și are și coaja foarte subțire“ (aici directorul se mira și ochii Subalternului sclipeau o fracțiune de secundă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
ce adaptări prezintă la acest mod de polenizare. 5. Fructele și semințele unor plante s-au adaptat pentru răpândirea cu ajutorul vântului. 6. Dați exemple de astfel de plante și prezentați aceste adaptări 7. Întocmirea listei cu arborii, arbuștii, plantele ierboase dicotiledonate și monocotiledonate, ciuperci, licheni, mușchi. 8. Se întocmește o caracterizare a florei cu dominanța plantelor. Ustensile și materiale - lupă, deplantator, determinatoare, pungi de plastic, etichete, presă pentru plante, ziare, etc . II Zoologii Obiectiv: determinarea și recoltarea de animale, observarea adaptărilor
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
lui Solomon); Familia Cruciferae : Dentaria bulbifera (colțișor); Familia Boraginaceae: Symphytum officinale (tătăneasă); Familia Poaceae: Phleum pratense (timoftică); Familia Hypericaceae: Hypericum perforatum (sunătoare); Famila Aristolochiaceae : Asarum europaeum (pochivnic) Mușchi ,licheni, ciuperci Concluzii: în pădure am întâlnit plantele lemnoase arbori și arbuști (dicotiledonate) și talofitele (mușchi și licheni ). Adaptări la polenizare entomofilă: flori viu colorate, odorante și nectarifere: sânziene, cicoare, păpădie, coroniște, ghizdei, sunătoare, jales, etc . Adaptări la polenizare prin vânt : flori reduse, fără înveliș floral, care produc cantități mari de polen, spice
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]