233 matches
-
isprăvi vreodată. Protagonistul ultimului roman este un țăran din Câmpia Bărăganului, mai exact comuna Padina aflată în partea de sud a județului Buzău, nonagenarul George Bărăgan (nume generic încărcat de o întreagă simbolistică rurală), poreclit, se înțelege de ce, Pălmașu. Planul diegetic principal se derulează din primăvara până în toamna anului 2012, mai precis din ajunul zilei în care bătrânul Bărăgan își serbează împlinirea celor nouă decenii de viață și până la moartea acestuia intervenită câteva luni mai târziu. Drama țăranului atât de încercat
CRONICĂ ION ROŞIORU LA ROMANUL „ÎNTOARCEREA”, AUTOR DUMITRU DĂNĂILĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345886_a_347215]
-
restaurantului „Pomul Verde”, prilej și acesta de eternă ciondăneală și de a-și căuta râcă neîncetat, chiar și la anivesarea bunicului, stare de tensiune alimentată de neajunsuri și de nesiguranța zilei de mâine. De altfel, cel de al doilea filon diegetic al romanului îl constituie tocmai acest perpetuu malentendu dintre cei doi frați celibatari, ultimul dovedind nu odată porniri de-a dreptul malefice. E greu de spus dacă romanul social al tranziției este ingredientat cu cel de dragoste sau invers, de
CRONICĂ ION ROŞIORU LA ROMANUL „ÎNTOARCEREA”, AUTOR DUMITRU DĂNĂILĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345886_a_347215]
-
INCIDENTE. ¶Głowiński 1974; Stanzel 1984. Vezi și DIALOG FRAGMENTAR, VORBIRE DIRECTĂ, MONOLOG, VORBIRE REPRODUSĂ, SCENĂ. dialog fragmentar [abruptive dialogue]. Un dialog în care enunțurile nu sînt însoțite de PROPOZIȚII INCIDENTE: "Ce mai faci astăzi? Bine! Dar tu? Bine." ¶Genette 1980. diegetic [diegetic]. Aparținînd DIEGEZEI (diégèse) sau unei părți din ea, mai exact acelei diegeze reprezentate de NARAȚIUNEA (PRIMARĂ). ¶Narațiunile, naratorii și naratarii, existentele și evenimentele se pot caracteriza în termeni diegetici. Existentele, de exemplu, pot fi o parte din diegeze diferite
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Głowiński 1974; Stanzel 1984. Vezi și DIALOG FRAGMENTAR, VORBIRE DIRECTĂ, MONOLOG, VORBIRE REPRODUSĂ, SCENĂ. dialog fragmentar [abruptive dialogue]. Un dialog în care enunțurile nu sînt însoțite de PROPOZIȚII INCIDENTE: "Ce mai faci astăzi? Bine! Dar tu? Bine." ¶Genette 1980. diegetic [diegetic]. Aparținînd DIEGEZEI (diégèse) sau unei părți din ea, mai exact acelei diegeze reprezentate de NARAȚIUNEA (PRIMARĂ). ¶Narațiunile, naratorii și naratarii, existentele și evenimentele se pot caracteriza în termeni diegetici. Existentele, de exemplu, pot fi o parte din diegeze diferite, sau
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Ce mai faci astăzi? Bine! Dar tu? Bine." ¶Genette 1980. diegetic [diegetic]. Aparținînd DIEGEZEI (diégèse) sau unei părți din ea, mai exact acelei diegeze reprezentate de NARAȚIUNEA (PRIMARĂ). ¶Narațiunile, naratorii și naratarii, existentele și evenimentele se pot caracteriza în termeni diegetici. Existentele, de exemplu, pot fi o parte din diegeze diferite, sau pot aparține aceleiași diegeze (sînt atunci descrise ca IZODIEGETICE). Tot așa, naratorii pot fi descriși după NIVELUL DIEGETIC. Ei pot fi EXTRADIEGETICI (fiind externi diegezei, nefiind o parte a
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
naratorii și naratarii, existentele și evenimentele se pot caracteriza în termeni diegetici. Existentele, de exemplu, pot fi o parte din diegeze diferite, sau pot aparține aceleiași diegeze (sînt atunci descrise ca IZODIEGETICE). Tot așa, naratorii pot fi descriși după NIVELUL DIEGETIC. Ei pot fi EXTRADIEGETICI (fiind externi diegezei, nefiind o parte a ei); pot fi DIEGETICI sau INTRADIEGETICI (aparținînd diegezei prezentate într-o narațiune primară de un narator extradiegetic); și pot apărea într-o NARAȚIUNE METADIEGETICĂ sau HIPODIEGETICĂ (o narațiune inserată
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
pot fi o parte din diegeze diferite, sau pot aparține aceleiași diegeze (sînt atunci descrise ca IZODIEGETICE). Tot așa, naratorii pot fi descriși după NIVELUL DIEGETIC. Ei pot fi EXTRADIEGETICI (fiind externi diegezei, nefiind o parte a ei); pot fi DIEGETICI sau INTRADIEGETICI (aparținînd diegezei prezentate într-o narațiune primară de un narator extradiegetic); și pot apărea într-o NARAȚIUNE METADIEGETICĂ sau HIPODIEGETICĂ (o narațiune inserată în narațiunea diegetică sau intradiegetică). Mai mult, naratorii se pot caracteriza și în funcție de rolul (sau
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
fi EXTRADIEGETICI (fiind externi diegezei, nefiind o parte a ei); pot fi DIEGETICI sau INTRADIEGETICI (aparținînd diegezei prezentate într-o narațiune primară de un narator extradiegetic); și pot apărea într-o NARAȚIUNE METADIEGETICĂ sau HIPODIEGETICĂ (o narațiune inserată în narațiunea diegetică sau intradiegetică). Mai mult, naratorii se pot caracteriza și în funcție de rolul (sau lipsa acestuia) în diegeza pe care o prezintă: un NARATOR HOMODIEGETIC este un personaj în situațiile și evenimentele pe care le povestește (cînd este protagonistul acestor situații și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
pe de altă parte, nu este un personaj în situațiile și evenimentele pe care le povestește. În sfîrșit, cînd o NARAȚIUNE DE GRADUL AL DOILEA e adusă la nivelul narațiunii primare (cînd o narațiune metadiegetică funcționează ca și cum ar fi una diegetică), se obține o NARAȚIUNE PSEUDODIEGETICĂ sau una METADIEGETICĂ RESTRÎNSĂ. ¶Genette 1980, 1983; Rimmon 1976. diegeză [diegesis]. 1. Universul (ficțional) în care se desfășoară situațiile și evenimentele narate (diégèse). 2. RELATARE, spre deosebire de REPREZENTARE (diégésis). ¶Aristotle 1968 [1965]; Genette 1980, 1983; Plato
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
PSEUDODIEGETICĂ sau una METADIEGETICĂ RESTRÎNSĂ. ¶Genette 1980, 1983; Rimmon 1976. diegeză [diegesis]. 1. Universul (ficțional) în care se desfășoară situațiile și evenimentele narate (diégèse). 2. RELATARE, spre deosebire de REPREZENTARE (diégésis). ¶Aristotle 1968 [1965]; Genette 1980, 1983; Plato 1968 [1986].Vezi și DIEGETIC, MIMESIS. discurs [discourse/discours]. 1. Planul EXPRESIEI într-o NARAȚIUNE, în opoziție cu planul CONȚINUTULUI sau ISTORIA; "cum"-ul unei narațiuni în opoziție cu "ce"-ul ei; NARAREA opusă NARATULUI; NARAȚIA opusă FICȚIUNII (în accepția lui Ricardou). Discursul are o
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
o narațiune-cadru pe care nu o povestește). Invers, în Gil Blas, naratorul e unul HOMODIEGETIC și extradiegetic (își spune propria poveste dar, ca narator, nu face parte din vreo diegeză). ¶Genette 1980, 1983; Lanser 1981; Rimmon 1976. Vezi și NIVEL DIEGETIC. F fabulă [fabula]. Setul de situații și evenimente narate în ordinea lor cronologică; materialul de bază al ISTORIEI (opus INTRIGII sau SUBIECTULUI), în terminologia formaliștilor ruși. ¶Chatman 1978; Ejxenbaum 1971b [1983]; Erlich 1965. factori constitutivi ai comunicării [constitutive factors of
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
rețeaua potențial infinită de coduri și practici semnificante care îi permit să aibă înțeles. ¶Barthes 1981b; Culler 1981; Genette 1982; Jenny 1982 [1999]; Kristeva 1969, 1984; Morgan 1985; Ricardou 1971 [1980]; Riffaterre 1978, 1980, 1983. Vezi și INTERTEXT. intradiegetic [intradiegetic]. DIEGETIC; aparținînd sau făcînd parte din DIEGEZA (diégèse) prezentată (într-o NARAȚIUNE PRIMARĂ) de un narator EXTRADIEGETIC. În Moș Goriot, de exemplu, Rastignac este intradiegetic. Tot așa, în Manon Lescaut, domnul de Renoncourt, naratorul extradiegetic al narațiunii primare, este intradiegetic în măsura în care
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
într-o narațiune-cadru pe care nu o povestește). Invers, în Gil Blas, naratorul este homodiegetic și extradiegetic (își spune propria povestire, dar, ca narator, nu face parte din nici o diegeză). ¶Genette 1980, 1983; Lanser 1981; Rimmon 1976. Vezi și NIVEL DIEGETIC. intrigă [plot/intrigue]. 1. Întîmplările principale dintr-o NARAȚIUNE; conturul situațiilor și evenimentelor (considerate a fi distincte de PERSONAJELE implicate în ele sau de TEMELE ilustrate de ele). Aceste întîmplări pot constitui o structură ale cărei părți principale sînt caracterizabile
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Genette 1980. Vezi și ANIZOCRONIE, DURATĂ. izodiegetic [isodiegetic]. O parte din aceeași DIEGEZĂ (diégèse). În Greața, Bărbatul autodidact și Anny sînt izodiegetici; în Inima întunericului, marinarii lui Marlow de pe corabia "Nellie" și Kurz nu sînt izodiegetici. ¶Genette 1980. Vezi și DIEGETIC. izotopie [isotopy]. Repetarea unor trăsături semiotice care instituie coerența unui text. În "Toată lumea era frumos îmbrăcată. Ion și Maria fură conduși la o masă superbă din mijlocul unei săli splendid decorate și li s-a oferit șampanie", se poate spune
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
spre DESTINATAR. ¶Jakobson 1960 [1964]. Vezi și COD, FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII, FUNCȚIE POETICĂ. metadiegetic [metadiegetic]. Ceea ce face parte din DIEGEZA (diégèse) care este inserată în alta și, mai exact, în diegeza NARAȚIUNII PRIMARE. ¶Genette 1980, 1983. Vezi și NIVEL DIEGETIC, NARAȚIUNE METADIEGETICĂ. metaforă [metaphor]. O figură de vorbire prin care un termen ce desemnează o noțiune, A, este înlocuit sau identificat cu un alt termen ce desemnează o altă noțiune, B, prin aceasta atribuindu-i lui B o însușire sau
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sau primului; cu alte cuvinte, există o relație de similitudine între cele două. ¶Culler 1981; Jakobson 1956; Lodge 1977. Vezi și METONOMIE, TRANSFORMARE. metalepsă [metalepsis]. Intruziunea într-o DIEGEZĂ (diégèse) a unei ființe din altă diegeză; împletirea a două NIVELE DIEGETICE distincte. Dacă un narator EXTRADIEGETIC intră brusc în universul de situații și evenimente povestite, de exemplu, se obține o metalepsă. ¶Genette 1980, 1983. metalimbaj [metalanguage]. Un limbaj (natural sau artificial) folosit pentru a descrie un alt limbaj (limbajul obiect). De
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și evenimentele narate (în opoziție cu NARAREA). ¶Prince 1982. naratar [narratee]. Cel căruia i se narează, acesta fiind înscris în text. Există cel puțin un naratar (reprezentat mai mult sau mai puțin voalat) în fiecare narațiune, localizat la același NIVEL DIEGETIC ca și NARATORUL care i se adresează. Într-o narațiune dată pot, desigur, exista mai mulți naratari diferiți, fiecare interpelat pe rînd de un singur narator sau de mai mulți naratori. ¶Ca și naratorul, naratarul poate fi reprezentat ca personaj
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1979; Mathieu-Colas 1986; Pavel 1985; Prince 1981-82, 1982; Todorov 1969 [1972b]. Vezi și LIMBĂ, GRAMATICA NARAȚIUNII, VORBIRE. narator [narrator]. Cel care narează, așa cum este el înscris în text. Există cel puțin un narator în fiecare narațiune, localizat la același NIVEL DIEGETIC ca și NARATARUL căruia i se adresează. Într-o narațiune dată pot exista, desigur, mai mulți naratori diferiți, fiecare adresîndu-se pe rînd unui naratar diferit, sau aceluiași naratar. Un narator poate fi mai mult sau mai puțin expus, cunoscător, omniprezent
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
DIN CAUZA ACEASTA". narațiune autodiegetică [autodiegetic narrative]. O NARAȚIUNE LA PERSOANA ÎNTÎI al cărei NARATOR este și PROTAGONIST sau EROU; o varietate a NARAȚIUNII HOMODIEGETICE în care naratorul este și personajul principal (Marile speranțe, Străinul). ¶Genette 1980; Lanser 1981.Vezi și DIEGETIC. narațiune autoreflexivă [self-reflexive narrative]. O narațiune care se ia drept subiect de reflecție sau își ia drept subiect de reflecție acele elemente narative din care este constituită și prin care este comunicată (NARATOR, NARATAR, NARAȚIE etc.). Tristram Shandy e o
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cărei NARATOR nu-i un personaj în situațiile și evenimentele povestite; o narațiune cu un NARATOR HETERODIEGETIC. Iliada, Tom Jones, Povestea a două orașe, Declinul și decăderea Imperiului otoman sînt narațiuni heterodiegetice (și în opoziție cu NARAȚIUNILE HOMODIEGETICE). Vezi și DIEGETIC, EXTRADIEGETIC, INTRADIEGETIC, PERSOANĂ, NARAȚIUNE LA PERSOANA A TREIA. narațiune hipodiegetică [hypodiegetic narrative]. Vezi NARAȚIUNE METADIEGETICĂ. ¶Bal 1977, Rimmon-Kenan 1983. narațiune homodiegetică [homodiegetic narrative]. O narațiune al cărei NARATOR e un personaj în situațiile și evenimentele povestite; o narațiune cu un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
homodiegetică [homodiegetic narrative]. O narațiune al cărei NARATOR e un personaj în situațiile și evenimentele povestite; o narațiune cu un NARATOR HOMODIEGETIC. Gil Blas și Marele Gatsby sînt narațiuni homodiegetice, în opoziție cu NARAȚIUNILE HETERODIEGETICE. ¶Genette 1980, 1983. Vezi și DIEGETIC, EXTRADIEGETIC, NARAȚIUNE LA PERSOANA ÎNTÎI, INTRADIEGETIC, PERSOANĂ. narațiune inserată [embedded narrative]. O narațiune într-o narațiune; o NARAȚIUNE METADIEGETICĂ. ¶Genette 1980. Vezi și INSERȚIE, NARAȚIUNE-CADRU. narațiune iterativă [iterative narrative]. O narațiune sau o parte a ei, cu o FRECVENȚĂ prin
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
metadiegetică [metadiegetic narrative]. O narațiune inserată într-o altă narațiune și, mai exact, în NARAȚIUNEA PRIMARĂ; o NARAȚIUNE HIPODIEGETICĂ. Situațiile și evenimentele povestite de Des Grieux în Manon Lescaut sînt METADIEGETICE în raport cu acelea povestite de domnul de Renoncourt (care sînt DIEGETICE sau INTRADIEGETICE). Cînd o narațiune metadiegetică funcționează ca una diegetică (cînd statutul său metadiegetic este, ca să spunem așa, uitat) se spune că ea este o NARAȚIUNE PSEUDODIEGETICĂ. ¶Genette 1980, 1983. Vezi și NIVEL DIEGETIC, INSERARE. narațiune minimală [minimal narrative]. 1
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și, mai exact, în NARAȚIUNEA PRIMARĂ; o NARAȚIUNE HIPODIEGETICĂ. Situațiile și evenimentele povestite de Des Grieux în Manon Lescaut sînt METADIEGETICE în raport cu acelea povestite de domnul de Renoncourt (care sînt DIEGETICE sau INTRADIEGETICE). Cînd o narațiune metadiegetică funcționează ca una diegetică (cînd statutul său metadiegetic este, ca să spunem așa, uitat) se spune că ea este o NARAȚIUNE PSEUDODIEGETICĂ. ¶Genette 1980, 1983. Vezi și NIVEL DIEGETIC, INSERARE. narațiune minimală [minimal narrative]. 1. O NARAȚIUNE care reprezintă un singur EVENIMENT: "Ea a deschis
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de domnul de Renoncourt (care sînt DIEGETICE sau INTRADIEGETICE). Cînd o narațiune metadiegetică funcționează ca una diegetică (cînd statutul său metadiegetic este, ca să spunem așa, uitat) se spune că ea este o NARAȚIUNE PSEUDODIEGETICĂ. ¶Genette 1980, 1983. Vezi și NIVEL DIEGETIC, INSERARE. narațiune minimală [minimal narrative]. 1. O NARAȚIUNE care reprezintă un singur EVENIMENT: "Ea a deschis ușa". 2. O narațiune care conține o singură JUNCTURĂ TEMPORALĂ (Labov): "Ea a mîncat, apoi a dormit". ¶Genette 1983; Labov 1972. Vezi și POVESTIRE
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
este "secundară". Desigur, o narațiune primară nu-i cu necesitate mai importantă sau mai interesantă decît cele pe care le introduce; opusul, pe drept cuvînt, este adevărat (Manon Lescaut, Povestirile din Canterbury). ¶Genette 1980, 1983; Rimmon 1976. Vezi și NIVEL DIEGETIC, INSERȚIE, EXTRADIEGETIC, VOCE. narațiune pseudodiegetică [pseudodiegetic narrative]. O NARAȚIUNE DE GRADUL AL DOILEA adusă la nivelul NARAȚIUNII PRIMARE și asumată de naratorul ei; o NARAȚIUNE METADIEGETICĂ ce funcționează ca și cum ar fi una DIEGETICĂ; dacă, în Manon Lescaut, domnul de Renoncourt
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]