63 matches
-
sa fie silit a recunoaște disproporțiunea ce se provoacă prin îmbrăcămintea lui. Al treilea moment al costumului e cel simbolic. Daca s-a satisfăcut epocei în genere, sub legea însă a bunului gust, daca s-a marcat diferințele în îmbrăcăminte, diferințele condițiunii de viață socială, daca aceste două s-a făcut, apoi începe terenul liber pentru simțul simbolic. În marginele acestor dintâi două elemente generale e {EminescuOpXIV 348} fiecare îmbrăcăminte susceptibilă de forme varii, a căror alegere atârnă de la acea înțelegere
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
într-un singur moment tot cuprinsul deplin al unei idei. Se-nțelege cumcă actorul nu se poate întrece în arte cu pictorul în momentul acesta, ci trebuie să se mulțămească c-o aproximativitate în efectele acestuia. Aceasta se bazează pe diferința mijloacelor lor. Căci pe când pictorul creează personalitatea din stofa fără rezistență a luminei și a colorei, cari, daca el e în genere un spirit creator, trebuie să se supună necondiționat intențiunilor lui, în vreme ce actorul, și cel mai genial, are în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-i trebuie pe-atâta tonul grăunțos (kornig) și plin al naturelor eroice, ci un accent (petrecut) pătruns oarecum de nobleța sufletului. Tot de categoria asta se țin: Fernando în Principele statornic și Hamlet, deși fiecare din ei mărginit firește prin diferința lor individuală și prin împregiurări. Ei toți sânt plini de întreaga nobleță a spiritului, care îl ridică pe om, în toate pozițiunile din viață, asupra ordinarității. Și Hamlet, cel înfrînt în sine, {EminescuOpXIV 352} ni arată întotdeuna acea speție de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
obiectului în sine însuși, chiar dac-ar privi transpărând până în fund sensibilitatea și fenomenele ei. Filozofia Leibnitz-Wolf le-a avizat așadar tuturor cercet[ăt]orilor asupra naturii și a originei cunoștințelor noastre un punct de vedere cu totul fals, considerând diferința între sensibil și intelectual ca logică numai, pe când această diferință e evident transcendentală și atinge nu numai claritatea sau neclaritatea lor, ci originea și conținutul, astfel încît noi prin aceste nu că cunoaștem natura obiectelor în sine înșile neclar, ci
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fund sensibilitatea și fenomenele ei. Filozofia Leibnitz-Wolf le-a avizat așadar tuturor cercet[ăt]orilor asupra naturii și a originei cunoștințelor noastre un punct de vedere cu totul fals, considerând diferința între sensibil și intelectual ca logică numai, pe când această diferință e evident transcendentală și atinge nu numai claritatea sau neclaritatea lor, ci originea și conținutul, astfel încît noi prin aceste nu că cunoaștem natura obiectelor în sine înșile neclar, ci defel, și-ndată ce omitem natura noastră subiectivă, care-i
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o asemănare oarecare cu matematica, asemănare care le-nrudește întru cât privește originea lor comună apriorică, totuși cât privește modul lor de-a judeca apriori cea dentăi din noțiuni, cea de-a doua din construcție de noțiuni, va să zică cât privește diferința între cunoștința filozofică și cea matematică, ele arată o eterogenitate foarte mare, care a și fost oarecum simțită întotdeauna, dar n-a fost niciodată redusă la criterii clare. Din asta a rezultat că filozofii înșii greșiră în dezvoltarea ideei științei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ce și cum va trebui să fie și cum va trebui concepută cultura, și dacă de la această determinare se va fi abătând prea des ceea ce există și se concepe ca cultură, noi totuși nu vom trebui ca să cercetăm îndeosebi această diferință, critica comparativă să și[-o] (complecteze) execute fiecare singur. Între-astea și sperăm de a nu aduce tocmai lucruri ce se abat de la părerea generală, când derivăm conținutul ei înainte de toate din scop și din idee, ci vrem numai să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Scris sau recitat, se credea că acest text-amuletă avea valențe apotropaice, ținând departe de lehuze și de copiii mici duhurile rele, boala și moartea (123). Redacțiunea modernă este aproape identică cu cea veche, însă are față de aceasta din urmă câteva „diferințe secundare” (40, p. 212). Dintre acestea, anume una mă interesează acum. La cei trei copaci întâlniți și întrebați de Sisinie se mai adaugă unul (paltinul) care, întâlnit pe drum, spune adevărul (ca și măslinul), fiind și el blagoslovit. Iată pasajul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de esterne, pe care nu ne putem opri de-a o comunica: Schimbarea în Ministerul Afacerilor Străine din România pe care o aduse cu sine formațiunea noului cabinet - zice foaia berlineză - nu e fără însemnătate pentru o pacinică aplanare a diferințelor austro - române în cestiunea dunăreană și pentru atitudinea României în complicațiunile eventuale ale Orientului. Antecedentele, precum și opiniile politice ale noului ministru, bine caracterizate și cunoscute, ne indică limpede direcțiunea ce are de gând a o observa cabinetul Ion Brătianu - sturza
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Dinte pentru dinte, ochi pentru ochi! Asta era și deviza lăncerilor - și ei măsurau cu măsura cu care li se măsurase lor. Românii nu prădau, ei ucideau. Oamenii nu se numărau după ranguri, ci după capete, căci coasa nu știa diferință între capul creț și negru al magnatului și-ntre capul de câne al honvedului. Era teribil acest popor când își scutura lanțurile lui de fier, teribil ca varga lui Dumnezeu. Și oare nu sunt toate popoarăle așa? Blânde și pacifice
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
într-alta, în toate deodată și pe rând. El văzu cărți vechi, în dulapuri vechi, sfeșnice de alamă, copii ce dormeau la pământ, caftane de atlas și caftane sărace. Astfel lumina le revedea pe rând aceste odăi de-o pestriță diferință, deși casele păreau uniforme. În mijlocul mahalalei adormite, templul sur - Sionul ruinat - de jur împrejur proptit de bârne de stejar și, înaintea casei cahalului, un bou jungheat ca spre jertfă. Era un aspect trist ca o viziune a lui Isaia, ca
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
biletul are dreptul și lumea cealaltă are datoria a mai sta la îndoială, a mai spera sau a mai despera. Este însă o individualitate care are pretențiune că nu se înșală în aprecierea sa. Această individualitate se numește Gura lumei. Diferința caracteristică, specifică și esențială *, între Lume și Gura lumei e frapantă: [lumină ]ea în genere e buna, gura lumei e rea [lu ]mea e dreaptă, gura lumei nedreaptă [lu ]mea e eternă aceeași, gura lumei pe fiece zi alta *** diferința
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Diferința caracteristică, specifică și esențială *, între Lume și Gura lumei e frapantă: [lumină ]ea în genere e buna, gura lumei e rea [lu ]mea e dreaptă, gura lumei nedreaptă [lu ]mea e eternă aceeași, gura lumei pe fiece zi alta *** diferința dintre lume și gura ei e aceea dintre conștiință și [v]orbă între fond și formă - între materia eternă și corpul trecător. [Se-] ntîmplă însă că domnul Destin în loc de-a interpreta [dic ]teul d-nei Lumi în bine îl interpretă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Asemenea cum Kant cu sistema lui filozofică a ridicat ca din nimica o oaste de ex- și aplicatori ai săi, tot așa, în analogie, după criticele numitului domn trebuia să, se ivească o școală întreagă de critici sau criticastri; singura diferință dintre amândouă școalele e doar asta, ca partizanii lui Kant știau d. e. că baronia nu aduce de moștenire știința sau geniul și că nu e destul ca să aibă cineva un privilegiu - chiar cu pajere mpăratească fie - pentru ca să aibă la dispozițiunea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Noi avem toți cauza de-a mulțumi maghiarilor pentru apăsarea lor, căci ei ne-au deșteptat ca și cum ai deștepta pe-un om ce doarme lângă o prăpastie c-o lovitură de cnută. Dar să venim la obiectul nostru. E multă diferință între educațiune și cultură. Așa d. e. educațiunea străină implică spirit străin - cultura străină ba. Educațiunea e cultura caracterului, cultura e educațiunea minții. Educațiunea are a cultiva inima și moravurile, cultura are a educa mintea. În fine un om bine educat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
bune, pentru a-și crea un capital de roluri și a-și adânci talentul său. Se zice că dna....... a debutat în rolul Domniței....... Această împrejurare știm s-o considerăm, de aceea numai câteva cuvinte. Să se știe că este diferință între naiv și copilăros. Copilăroșia este afectarea naivității, naivitatea reală consistă în necunoștința greutății vorbelor și a simțămintelor pe care un om le esprimă. Este o nuanță oarecare între acestea două pe care desigur că cu vremea doamna o va
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
el acum căta pricină. Cu curagiu el se ridică, creasta-i roșă se-nvenină Și lugubru el îi zice: - "fugi sau mori tu, ticăloase! ". Făt-frumos gîtu-și îndoaie îndărăt și îi răspunde: 170" Nu m-atinge-a ta insultă, tu, de-origină plebeu - Diferința prea e mare, cine ești? și cine-s eu? "Eu petrec și eu fac curte cui voiesc și ori și unde". "Te-oiu sili să lupți cu mine! " iritat strigă Sultanul. Își sburli penele-n ceafă și cu furie s-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
fiecare pas, pentru ca să nu ne ademenească tablourile vii, zgomotul și posibila nebunie care îmflă paginele cărții omenirei, aceasta sună: Stat pro ratione voluntas. ["VECHIMEA LUCRURILOR... "] 2284 Vechimea lucrurilor nu consistă în depărtarea timporală a nașterei sau esistenței lor, ci în diferința dintre ele și cele prezente. (Ciocoii Regulamentului - Eteria) 88 {EminescuOpXV 89} ["STAREA ROMEI ÎN VREMEA COLONIZĂRII DACIEI... "] 2285 Starea Romei în vremea colonizării Daciei cu romani. Politica Romei în vreme de suprapopulații: răzbel și colonizație. Elementele de colonizare din clasa
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
se palifică în cap, astfel încît, în loc d-o gândire de aur strălucitor, batem o monetă ștearsă și veche, care sună fals când o pui în urmă pe hârtie. ["CARACTERELE DRAMATICE"] 2259 La caracterele dramatice s-ar putea admite următoarea diferință în concepție construcția anticipată, unde caracterul este privit prin intuițiune nemijlocită, ca să fie a priori - sâmburele conține în el planta organică ce va să iasă - sau construcția retrospectivă, unde din notele diferite se construiește indirect caracterul, cum un geolog construiește
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
onorat, sapient, îmi pare c-aș voi s-o fiu sub forma lui și nu sub a mea, pare că când mă primblu picioarele și corpul meu au acea legănare proprie mersului său - oare nu sunt eu el, cu toate diferințele? De la simpatia deosebită s-ar putea conchide la asemănare, din această nedispozițiune a chipului său - la identitate. [VISUL DIN NOAPTEA DE 11/12 FEBRUARIE 1876] 2306 În noaptea de la 11 spre 12 fevr. 876 am avut următoriul vis. Se făcea
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
după trebuințe locale și momentane de niște autori români, oameni din popor, care nu știau multă carte și scriau așa cum [se] vorbea în zilele lor în orașul sau chiar în satul în care trăiau, vor avea o importanță dialectologică, arătând diferințele ce existau în același timp, dar în locuri deosebite; fonetică, pentru că scriitorii, lipsiți de cultura ortografică, se sileau a reda în scris pronunția lor; sintactică, pentru că espresiunea liberă a cugetării nu era împiedecată prin tirania vreunui text străin. D. Hasdeu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
după trebuințe locale și momentane de niște autori români, oameni din popor, care nu știau multă carte și scriau așa cum [se] vorbea în zilele lor în orașul sau chiar în satul în care trăiau, vor avea o importanță dialectologică, arătând diferințele ce existau în același timp, dar în locuri deosebite; fonetică, pentru că scriitorii, lipsiți de cultura ortografică, se sileau a reda în scris pronunția lor; sintactică, pentru că espresiunea liberă a cugetării nu era împiedecată prin tirania vreunui text străin. D. Hasdeu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se prezinte și în viitor. Atunci plata regulată a unui cupon de peste 25 milioane va crea pentru stat o situațiune incomparabil mai dificilă decât cele anterioare. Pentru a face și mai clară noua situațiune, nu cred inutil a adăoga că diferința între stat plătind o anuitate și statul plătind un cupon este aceea care esistă între o datorie fără titlu, înscrisă în cărțile unui bancher, și între o datorie bazată pe o poliță neguțătorească. Amândouă trebuie plătite, însă întîia datorie e
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
000 lei cum este prevăzut în proiectul de buget. Astfel stabilind situația proiectului de buget pe 1881 - 82, avem: Venituri prevăzute în proiectul de buget prezentat Camerei......... 119 671 214 Din această sumă scăzând 1, după observația de sub nr. 1 diferința de 10 procente între evaluări și încasări sau lei........................... 11 967 121, 40 2. după observația sub nr. 2, asupra rămășițelor încasate în a. 1881 - 82 lei................................................ 6 000 000 17 967 121, 40 Rămân venituri probabile pentru anul 1881
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
plasare și speculă, a căror clienți, având încredere absolută în bancherul lor, le lasă deplină libertate de-a face cu depozitele orice -ar voi: de a le împrumuta cu camete mari, de-a juca cu ele a livrer sau asupra diferinței cursurilor efectelor. Clientul trebuie să aibă o credință de fier pentru a confia hazardului averea lui, și a admite că bancherul, în loc de a-și rezerva afacerile bune pentru sine și a le scrie pe cele slabe la contul clientului, va
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]