179,431 matches
-
în bine, vreau să zic - e datorată cameramanului, tempo-ul pe care îl impune el narațiunii e adecvat, plus că, existând des două planuri simultane ale acțiunii care se întrepătrund, el realizează un foarte reușit paralelism între cadre din "povești" diferite. Trebuie să vedeți ce au făcut criticii britanici de film cu această peliculă. Pe lângă nenumăratele similitudini cu The Quest for the Holy Grail a lui Monty Python pe care le-au subliniat conștiincios. Citez: "O distribuție britanică decentă se luptă
Istoria se repetă... by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11306_a_12631]
-
Tudorel Urian Între teatrul și proza lui Gabriel Diradurian aproape că nu există puncte comune. Ai putea crede că sînt scrise de autori diferiți. În vreme ce teatrul lasă impresia că tinde să se ridice spre zonele înalte ale reflecției filozofice, proza se menține mereu la nivelul banalului, al întâmplărilor mărunte, în imediata vecinătate a anecdotei. Mai mult decît atît, forțînd puțin lucrurile se poate spune
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
Descartes - fie că trece de la Monseniorul Vladimir Ghika la Petre }uțea ori Ștefan Câlția, Ion Papuc nu pare a rîndui poziții de top. Ceea ce caută sînt niște învățăminte îngăduitoare unele cu altele, chiar venind de la oameni, în fond, oricît de diferiți. Adică lucruri de apreciat, peste nepotriviri de gust, de ,ideologie", de simpatii. Și încă ceva: are, Ion Papuc, o ,tactică" aparte de-a-i recupera pe toți ,clasicii" pe care vrea, întorcînd capul, să-i vadă, pornind de la case, de la vizite
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
postmodernitate bine gândită și profund asumată este o șansă de reformare benefică a societății și a culturii. O asemenea evoluție e inevitabilă, dar nu o fatalitate (în sens de destin nefast). Disjuncția dintre cei doi apare mai evidentă din accentul diferit pus pe o parte sau alta a procesului: unul pune în evidență cu dramatism ceea ce se pierde în acest proces al transformării radicale a unei tradiții, celălalt remarcă euforic numai ceea ce se câștigă. E o falsă impresie că H.-R
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
ar părea la fel de absurd să nu le citesc în relație. Câteva observații se impun de îndată. În cartea amintită, H.-R. Patapievici se referă copios la modernitate, pe când volumul lui I. B. Lefter se referă la modernism, o noțiune binișor diferită, și, pe deasupra, se referă în mod special la modernismul românesc, cu aplicație privilegiată la poezie, în detrimentul vizibil al prozei. Deci titlul cărții lui I. B. Lefter ar fi trebuit să fie: Recapitularea modernismului poetic românesc, pentru a corespunde conținutului său
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
lui Paul Gauguin, omul care își abandonează existența burgheză după ce își descoperise, la treizeci de ani, pasiunea pentru pictură, și pleacă în căutarea unei lumi sălbatice, necontaminate de convențiile lumii occidentale. Paralel, Llosa abordează și tema sexului, în concepțiile complet diferite ale Florei, care vede în el doar un instrument de dominare masculină și ale lui Paul Gauguin, care îl consideră o forță vitală absolut necesară desăvârșirii creațiilor sale, motiv pentru care își caută pe insulele exilului său benevol, pe insulele
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
unor teme, subiecte sau personaje, a unor procedee artistice demonstrează organicitatea literaturii române, faptul că ea a căpătat curând o personalitate bine conturată care făcea ca începătorii să-și afle urmași, iar spiritele congenere să se reîntâlnească pe trepte artistice diferite, peste decenii sau chiar la intervale mai scurte, întrucât cunoșteau aceeași lume, se împărtășeau din aceleași izvoare culturale, se supuneau aceluiași cod literar (cazurile Samson Bodnărescu-Eminescu, I. Negruzzi-Caragiale). Noi formulări critice găsește N. M. despre marii scriitori: M. Kogălniceanu i
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
ca fiind lipsită de tradiție, de atracțiozitate culturală artistică. Pe de altă parte, nu poți să nu observi că celebra orchestră Filarmonică din Viena dispune de cel puțin zece formații de acest fel; sunt formații, e drept, de nivel artistic diferit, sunt muzicieni pasionați ce extind nevoia cântului în ansamblu, de la parametrii evoluției orchestrale spre cea camerală, a exigențelor supreme. Este un fapt care, indiscutabil, asigură nivelul înalt al climatului profesional în marile colective orchestrale; iar aceasta chiar dacă individualitatea artistică a
Un florilegiu al evenimentelor muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11308_a_12633]
-
Și asta pentru că, intermediată de ochi, chemarea pictorului e în fond legată de raportul permanent cu invizibilul. Cu condiția de a-și depăși eul detestabil. Prima versiune a prezentului volum al lui Octavian Paler, publicată în 1986, avea un titlu diferit: Un muzeu în labirint. îmi îngădui să-i sugerez ca la ediția viitoare, pe care o văd profilându-se, revăzută și adăugită, să ia în considerare titlul Eul penetrabil, subliniind astfel victoria pictorului în crâncena sa bătălie cu sine. Octavian
O imensă tandrețe by Radu Varia () [Corola-journal/Journalistic/11319_a_12644]
-
fie concepute pentru handicapați (nu folosesc femininul din decență) ca de pildă ,paste cu suc de roșii", fie imposibil de atins, precum Luceafărul. De exemplu, pentru ,cubulețe fragede cu mure" trebuie să ai în cămară cantități însemnate din 15 ingrediente diferite și să muncești o oră pe brînci. La sfîrșit obții fix 18 cubulețe, dar e puțin probabil că-ți mai arde să le mănînci. Dacă ar fi să mă refer la limbajul și stilul revistelor pentru doamne ar trebui să
Femei, femei... e lumea plină de reviste by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11336_a_12661]
-
Nina Cassian, Gabriel Dimisianu, Ștefan Augustin Doinaș, George Gană, Gheorghe Grigurcu, Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Ileana Mălăncioiu, Dumitru Micu, Virgil Nemoianu, Z. Ornea, Octavian Paler, Marta Petreu, Andrei Pleșu, Cristian Tudor Popescu, Mihai Șora, Dorin Tudoran sînt oameni cu destine diferite, cu viziuni politice și literare, uneori incompatibile, dar care toți au marcat, într-un fel sau altul, literatura română de după cel de-al doilea război mondial. Au văzut și au trăit multe, iar tînăra generație ar avea numai de cîștigat
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
că unele dintre aceste întrebări nu sînt chiar inocente. Din felul în care sînt puse, ele sugerează răspunsul pe care autorul îl așteaptă de la intervievați. Am să dau doar un exemplu. O temă obsedantă pentru reporter este aceea a măsurilor diferite cu care ar fi cîntărite compromisurile făcute de scriitorii cu vederi de stînga față de cele ale celor cu vederi de dreapta. Pusă ca atare întrebarea nu ar ridica nici un fel de probleme. Dar iată cum este ea formulată de Daniel
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
de a defini în abstract disidentul. O definire a să nu se poate realiza decât în interiorul elucidării a ceea ce înseamnă artă și raportul pe care artistul îl instaurează cu mecanismul psihologic al autocenzurării, o problemă pe care, într-o măsură diferită, toți scriitorii trebuie s-o înfrunte în relația dintre artă și puterea politică. Argumentul cel mai strict politic este acela tratat de I. Scarcelli în eseul Revenirea granițelor: o criză a identității (sau creșterea) principiilor democratice, care analizează legătură existența
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
post-comunistă. În cazul Uniunii Europene, pe lângă extinderile succesive din anii 2004 și 2007 care au dus la includerea în Uniune a 10 state din Europa Centrală și de Est, situate între Marea Baltica, Marea Neagră și Marea Adriatică, au fost lansate și derulate diferite politici și formule de cooperare destinate să genereze stabilitate în spațiul european răsăritean care a rămas în afara Uniunii, în special în fostele state sovietice situate între această și Federația Rusă. Acestea au inclus anumite demersuri mai mult sau mai putin
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
unui mecanism de "europenizare"5 a Estului cu geometrie variabilă și cu meniuri "à la carte" care se baza pe resurse financiare semnificative furnizate de Instrumentul pentru Vecinătate Europeană (fostul Instrument pentru Parteneriat și Vecinătate Europeană)6, dar și pe diferite facilități comerciale pe care Uniunea Europeană le poate acorda statelor partenere. Despre efectele acestui mecanism și ale fondurilor nerambursabile alocate statelor partenere în direcția europenizării lor, evaluările făcute în prima parte ale anului 2014 erau mai degrabă sceptice, cu excepția anumitor tendințe
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
răsăriteana a Uniunii care și-au văzut blocate exporturile către piața rusă. Însă, în ciuda unui meritoriu consens european referitor la sancționarea mai severă a conduitei agresive rusești în Ucraina, în circumstanțele unei opoziții zgomotoase a mișcărilor populiste și extremiste din diferite state europene față de aceste sancțiuni 13, eficacitatea instrumentului economico-diplomatic european s-a dovedit a fi limitată în fața strategiei beligene a Federației Ruse. Implicarea Germaniei și Franței în negocierile de la Minsk vizând încetarea ostilităților din Ucraina, desi salutara, a relevat încă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
european - singurul - pe care s-au dus mai toate bătăliile Est-Vest sau Vest-Est, inclusiv expediția catastrofală a lui Napoleon în Rusia și cele două Războaie Mondiale. Rachetele de croazieră rusești și, mai ales, cele balistice, dar și cele din dotarea diferitelor eșaloane strategice și operaționale ale Forțelor Armate ale Rusiei, blindatele și grupările de forțe operativ-strategice speciale, aeromobile, nucleare etc. vizează îndeosebi acest culoar, în caz de confruntare armata Vest-Est sau Est-Vest. Forțele Terestre ale Rusiei au în vedere și o
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Dunării) și, din acest motiv au menținut (și încă mențin) țară într-o zonă de siguranță strategică dintre Estul și Vestul European; 3. Pe vremea imperiilor, reunificarea spațiului românesc în arealul Daciei era practic imposibilă, întrucat teritoriul românesc era, sub diferite forme, spațiu de siguranță strategică 5 (spațiu-tampon) între aceste imperii. Astfel, Moldova dintre Prut și Carpați a fost spațiu de siguranță strategică pentru Imperiul Rus, iar Țara Românească (Muntenia) era considerată un fel de zonă de siguranță strategică pentru Imperiul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
să reducă vulnerabilitățile statului, sau spre exterior, alocând forțe și mijloace pentru a acționa în mod direct sau nu asupra surselor de risc. Considerăm că analiza mediului de securitate, așa cum este acesta perceput la nivel național, poate reliefa exprimarea (sub diferite forme), de către majoritatea statelor, a preocupării pentru prevenirea și gestionarea unei tipologii noi de riscuri, adesea prezentate sub formă de riscuri asimetrice, neconvenționale, de tip nou. Viziunea democrațiilor occidentale privind transformarea mediului de securitate Democrațiile occidentale, prin fundamentarea istoric- democratică
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
la nivelul documentului programatic de securitate există o abordare echivoca la nivel conceptual, una din aceste confuzii fiind dată de includerea riscurilor în domeniul vulnerabilităților. Din analiza documentului constatăm o determinare interesantă referitoare la interconectarea riscurilor și amenințărilor de natură diferită, interconectare și intercondiționare care poate duce la o serie de crize în cascadă, foarte dificil de prevăzut și de gestionat 8. Aceste intercondiționări sunt prezentate sub denumirea de parametrii de securitate. Documentul face o analiză atentă, geografică, din punct de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
mediului, securitatea energetică, managementul crizelor și efectelor acestora, promovarea drepturilor omului și principiilor democrației. Aceste priorități sunt văzute ca provocări ale politicilor de securitate italiene și presupun existența unor riscuri la adresa securității naționale și individuale, care se pot materializa sub diferite forme: atacuri teroriste pe teritoriul național, piraterie pe rute maritime importante, criminalitate transfrontalieră, traficul ilicit de droguri, arme și persoane, imigrația clandestina. De asemenea, se apreciază că Italia rămâne una din destinațiile preferențiale ale imigrației clandestine, iar cetățenii italieni percep
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de securitate în anumite zone ale globului este caracterizat de riscuri și amenințări determinate de conflicte armate înghețate, state care nu dețin controlul în propriul spațiu, terorism și criminalitate organizată, epidemii, migrații, accidente ecologice etc. - creșterea diferențelor de dezvoltare dintre diferite regiuni ale lumii, ceea ce duce la alimentarea și creșterea tensiunilor în domeniul relațiilor internaționale 21. Documentul apreciază în mod obiectiv că, pe o perspectivă îndelungată, securitatea republicii poloneze depinde în mare măsură de abilitatea statului de a răspunde provocărilor care
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
depinzând de reducerea diferențelor tehnologice dintre Polonia și statele vestice 22. Vulnerabilitatea determinată de decalajul economic între statul polonez și statele vestice este prezentată ca risc major pentru securitatea Poloniei. Aceasta este potențata de emigrație și îmbătrânirea populației, precum și de diferitele ritmuri de dezvoltare ale regiunilor Poloniei. Emigrația și îmbătrânirea populației reprezintă, în accepțiunea poloneză, riscuri pentru toate statele europene forțând creșterea numărului de imigranți pentru menținerea ritmului dezvoltării economice. Această necesită abordarea de politici și măsuri practice de integrare în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ierarhizării lor la nivel local, regional și global. Strategia de securitate a Slovaciei se bazează în gestionarea riscurilor, inclusiv a celor noi, pe capacitatea aparatului de stat, pe efortul național de afirmare pe plan internațional, pe capacitatea de cooperare între diferitele autorități naționale și autoritățile locale, precum și cu asociațiile neguvernamentale, cu persoane fizice și juridice. Fundamentul politicii de securitate slovace îl reprezintă sistemul de securitate. Acesta reprezintă un complex cuprinzând politică externă, economia, apărarea, afacerile interne, sistemul social, serviciile de căutare-salvare
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
posibilitatea accesului la baze de date sau folosirea de echipamente sofisticate ridică acest risc - în accepțiunea bulgară - pe prima poziție în ceea ce privește capacitatea de a produce efecte asupra securității naționale. Proliferarea armelor de nimicire în masă este accentuată de faptul că diferite state urmăresc achiziționarea acestora. Menținerea unor stocuri importante de materiale de această natură reprezintă un factor de risc important considerat de strategia de securitate bulgară. Problematică activităților asociate criminalității este reliefata ca factor de risc important. Sub acest aspect se
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]