22,548 matches
-
chiar supliciul literaturii rămase "pentru sertar" și nu-mi pot închipui că ar exista printre noi scriitori atât de mazochiști încât să nu dorească depășirea piedicilor editorial-financiare de acum și, trecând, deci, pragul publicării, să-l depășească pe acela al "difuzării" - atât de precare și oarecum aleatorii - și al acceptării operei lor în librăriile asfixiate de cărți pentru că nu mai au suficient spațiu (cerc vicios: șí pentru că nu se vând repede sau nu sunt cumpărate mai deloc). Poate că apetitul lecturii
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
și-au văzut opera tipărită și eventual - fericire supremă - expusă în librării, mulți se mai gândesc la pragul relativei "veșnicii", asigurat prin intrarea operei în biblioteci de uz public. Adevărata dăinuire - pentru viitor - și de fapt, până nu de mult, difuzarea în cercuri largi de cititori, este (era, mai ales) oferită de Biblioteci. Să nu ne amăgim la gândul bibliotecilor personale, și la moștenitorii lor (erau, totuși, mândrii ale trecutului, astăzi depășite ca posibilități), și nici la mirajul textelor înmagazinate electronic
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
24-30 septembrie 2003, sub titlul Universitare..., apariția, sub egida Catedrei de Filologie Clasică a Universității din București, a volumului Nova Studia Classica I, regretînd totodată faptul că și acesta, alături de alte valoroase tomuri datorate Catedrelor universitare, are parte de o difuzare redusă, inferioară meritelor lui. Mustrarea implicită din considerațiile profesorului Niculescu a constituit imboldul rîndurilor de mai jos. Prezentăm așadar publicului iubitor de cultură acest volum, remarcabil nu atît prin proporțiile lui (circa trei sute de pagini), cît mai ales prin calitatea
Noi studii clasice by Gabriela Duda () [Corola-journal/Journalistic/13435_a_14760]
-
Numai așa Înțelegem integrarea ca pe un consensus omonium. Scriind și Înțelegând rosturile ființării textelor, În care ne exprimăm, putem să ne-ntrebăm fără Îngrijorare a câta putere În stat este cartea ? Ea Începe de la gând, forță lexicală, revistă, carte, difuzare. Numai Împreună ne vom vedea aura de personalitate și Împlinită bucuria pentru care am fost meniți. Spun toate acestea, deoarece, parcurgând un deceniu de afirmare, Asociația Canadiană a Scriitorilor Români tinde spre maturizare, care pune preț mărturisit pe unitate. Așează
To be or not to be. In: Editura Destine Literare by Redacția () [Corola-journal/Journalistic/81_a_314]
-
drama lui Ov.S. Crohmălniceanu” e în același timp o evocare a unui bun prieten și prin urmare aprecierile critice sunt pe alocuri de o firească subiectivitate, ceea ce recunoaște și S. Damian. Croh., originar din Galați, fusese ilegalist comunist, însărcinat cu difuzarea de manifeste și predarea de mesaje în calitate de curier. Viitor inginer de profesie, „pasionat de arta modernistă, a fost ademenit de o utopie politică. Scăpse ca prin miracol de fascism (fiind evreu, n.n.) și cu amintirea prigoanei în suflet... recunoscător că
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
până la mult regretatul Mircea Nedelciu, figurează în cartea publicată la Editura Lider în excelente condiții grafice, cu generoasă literă adică și larg format. Un pas, cum ne asigură dl Eugen Uricaru, în direcția afirmării unei noi strategii a cunoașterii și difuzării valorilor literare române, într-o societate "lipsită încă de majoritatea instrumentelor de lucru, cum ar fi dicționarele tematice, enciclopediile, sintezele, necesare atât nouă, cât și străinilor dornici a cunoaște, printr-un acces simplu și direct, fondul problemei. În prefața volumului
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
poetul ar fi făcut "saltul salutar de la alienarea subiectului autotelic, incapabil de comunicarea cu exteriorul, către regăsirea căilor de acces afective", manifestând, după blocarea inițială a "resorturilor eului" o "deschidere tulburătoare către sine și către alter". Nereușind, din pricina foarte defectuoasei difuzări a cărților în patria noastră, să-mi procur acea apariție dintâi, nu pot confirma sau infirma cele spuse despre "subiectul autotelic" alienat, rămânând, cu un anume regret, la lectura unică a acestei "deschideri către sine și către alter", adică spre
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
special la summit-ul NATO din iulie 1997 de la Madrid precum și un alt corespondent pentru aceeași perioadă la Washington; transmisii live via satelit a celor mai importante concerte din Europa: Țină Turner, UB2, Mark Knopfer, The Cranberries, Sting, Bruce Springsten; difuzarea marilor programe naționale: Pepsi Music Show, Coca Cola Planet Live, Divertis Radio Show, Romanian Top 100, Rotton Music; implicarea în calitate de partener media în acțiuni cu scop caritabil (campanii antidrog, antispaga și antisida); organizarea de spectacole folclorice cu ocazia aniversarilor postului
Radio Horion a implinit pe 5 septembrie 2013 18 ani de emisie [Corola-blog/BlogPost/94306_a_95598]
-
ce va fi inaugurat în primăvara anului 2016, a unei alte sculpturi numită „Floarea iubirii”, pe care dl. Mateescu dorește să o doneze Mangaliei. Fotografiile evenimentului sunt semnate de Marcel Almăjanu, Mangalia Online. Transmisia a fost asigurată de TVH iar difuzarea de TVH și Neptun TV. Cifrele de audiență pe cele două posturi de televiziune au însumat peste 1.100.000 de telespectatori conform rapoartelor furnizate de Kantar Media și Armadata. Așadar Mangalia a fost și în acest an Capitala Divertismentului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94294_a_95586]
-
Istoria noastră modernă s-a auzit întâi la radio. „Alo, Alo, aici Radio București !” - cu aceste cuvinte a început la 1 noiembrie 1928 difuzarea primei emisiuni a Societății de Difuziune Radiotelefonică, de atunci radioul public emis neîntrerupt afirmându-se ca promotor și susținător al culturii și valorilor, al spiritului civic și coeziunii comunitare. În prezent, Radio România înseamnă șapte posturi naționale, opt posturi regionale
Radio România, de 85 de ani în (e)misiune [Corola-blog/BlogPost/94320_a_95612]
-
în direct, emisia fiind în funcție de complexitatea lor. Emisiunile sunt realizate în diverse locații, tocmai pentru a fi în ton cu producția realizată. Grila de programe cuprinde următoarele emisiuni: Fresh HitList - program cu videoclipuri - zilnic 16:9 - emisiune dedicată filmului - săptâmânală - difuzare de filme documentare, scurt metraj, experimental, video-art, cinema - producții proprii și nu numai; interviuri actori, regizori; prezentări avampremiere cinema; prezentare limbaj cinematografic; prezentare tehnici de filmare, etc. NewsEvents - jurnal de știri - zilnic - transmisii live de la evenimente - difuzare înregistrări evenimente Life
Televiziune on-line la Iasi: MSM TV din 24 ianuarie [Corola-blog/BlogPost/94367_a_95659]
-
dedicată filmului - săptâmânală - difuzare de filme documentare, scurt metraj, experimental, video-art, cinema - producții proprii și nu numai; interviuri actori, regizori; prezentări avampremiere cinema; prezentare limbaj cinematografic; prezentare tehnici de filmare, etc. NewsEvents - jurnal de știri - zilnic - transmisii live de la evenimente - difuzare înregistrări evenimente Life& Style - emisiune dedicată sfaturilor din viața de zi cu zi, fashion și sănătate - în fiecare ediție, moderatorul are mai mulți invitați - specialiști în domeniilor abordate pe parcursul emisiunii - săptâmânală RealmArtproductie de animație ce are ca scop popularizarea artelor
Televiziune on-line la Iasi: MSM TV din 24 ianuarie [Corola-blog/BlogPost/94367_a_95659]
-
Show - emisiune săptâmânală - realizată în cluburile din tarainterviuri cu dj renumiți și nu numai Programul emisiunilor poate fi găsit accesând site-ul www.msmtv.ro Fiecare emisiune va fi arhivată pe o perioadă nedeterminată. The Stage - emisiune săptâmânală - ce presupune difuzare de piese de tearu din cadrul festivalurilor de teatru și nu numai - interviuri cu actori, regizori etc.
Televiziune on-line la Iasi: MSM TV din 24 ianuarie [Corola-blog/BlogPost/94367_a_95659]
-
specii gigantice de vultur, vestește victoria navală a lui Demetrios întâiul, în anul 463, î. e. n., cu peste două mii de ani în urmă. După tamtamul primitiv al tobelor, până târziu de tot, până la descoperirea telegrafului, a undelor hertziene și laserului, Centrala difuzării ultimelor știri terestre a fost, două milenii și ceva, numai ea, Operatoarea sublimă a informării rapide, gata să decoleze... Stau cu fruntea în jos sub etrava corăbiei eșuată pe patul greu de granit, soclul zgâriat, și scriu febril, cu litere
Informarea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13192_a_14517]
-
anilor optzeci, așezarea e prezentată ca un punct de atracție prin biserica ortodoxă, numită și “Voronețul Banatului” și prin nedeea populară de la 8 septembrie (România. Ghid turistic, București, Sport-Turism, 1983, p. 129); în intervențiile localnicilor, ea se evidențiază prin ciment, difuzarea promptă de ziare (ale Partidului) și calitatea saltelelor: “M-am născut acum șaptezeci și patru de ani în comuna Glimboca - Pe vremea aceea era o comună înapoiată - Astăzi toate saltelele sînt pline cu puf!” (Moraru Nicolae -p. 54). Viața în
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
sau piese de teatru, în eseuri, în cercetări științifice sau comentarii teologice, într-o puzderie de lucrări istorice sau memorialistice. ș...ț Dintre legendele evului mediu și ale epocii moderne, nici una nu a avut parte de o atît de vastă difuzare de-a lungul secolelor în mai toate țările Europei, în Asia Mică și în America de Nord.“. Analiza lui Avram Rotenberg e una comparativă, vecină deseori cu studiile de imagologie etnică și de istorie a mentalităților. Dar cartea e , în mare măsură
Despre moarte, cu erudiție by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13319_a_14644]
-
din partea lumii culturale românești. O spun pentru că în nici una dintre (nu puținele) publicații de cultură pe care le frecventez, nu-mi amintesc să fi întâlnit măcar o semnalare a acestei foarte importante cărți. S-o punem însă pe seama precarei sale difuzări și a lipsei oricărei publicități, ferindu-ne încă a emite prezumții de dezinteres, scepticism, blazare, lehamite, deși simptomele se manifestă. A generaliza ar fi însă trist. Iar dacă generalizarea s-ar dovedi întemeiată, ar fi și primejdios. 1 Elitele intelectuale
Un test de neocolit by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/13335_a_14660]
-
de finanțare (sponsorizări) și nu o dată, buzunarul propriu. Se spune probabil că nimeni nu te obligă să publici. Dacă îți convin condițiile propuse, bine, dacă nu, nu. Și până la un punct lucrul e cinstit: costurile tipografice și hârtia sunt scumpe, difuzarea nu prea mai există, iar lumea e așa de săracă, încât nu mai cumpără cărți. Pe cei cu bani mulți nu-i interesează cultura, iar cei care au nevoie de ea (elevi, studenți, profesori, critici și istorici literari, cercetători) nu
Harababură editorială by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13357_a_14682]
-
cumpără cărți. Pe cei cu bani mulți nu-i interesează cultura, iar cei care au nevoie de ea (elevi, studenți, profesori, critici și istorici literari, cercetători) nu dispun de fonduri, cartea fiindu-le practic inaccesibilă. Despre acest aspect și despre difuzare voi reveni ceva mai încolo. Există însă și situații când inițiativa publicării nu aparține autorului, ci editorului, care comandă o carte, asumându-și anumite obligații pe care le și stipulează în contract. Mi s-a întâmplat ca acum doi-trei ani
Harababură editorială by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13357_a_14682]
-
probabil și profit (căci tirajele pentru colecțiile școlare sunt mai mari) și apoi mă ignoră complet, ca și când n-ar fi auzit de mine? Mă abțin să transcriu aici definiția juridică a faptei. Să mă întorc însă la subvenții și la difuzare. Pentru că o carte (mă refer la una care să prezinte interes și să nu producă pierderi), ea are nevoie de cumpărători. Cum spuneam, din motivele arătate, ei nu există sau sunt destul de puțini. Dacă Ministerul Culturii, precum și Ministerul Învățământului, consiliile
Harababură editorială by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13357_a_14682]
-
absolut nici una. Se mai crede - grav este că și de către persoane cât de cât avizate - că mirosul proaspăt de cerneală tipografică al cărții sale îi este suficient. În parte, e adevărat, însă, din păcate, nu ține și de foame. În privința difuzării, ne aflăm de-a dreptul în haos. Cititorul profesionist de la București nu află decât întâmplător ce a mai apărut la Iași, la Cluj sau Târgoviște. Și vice-versa. Îmi veți răspunde că se publică și chiar se recenzează prin reviste noutățile
Harababură editorială by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13357_a_14682]
-
răspunde că se publică și chiar se recenzează prin reviste noutățile editoriale, unele prezentate și la televiziune. Dar cititorul potențial vrea cartea, vrea s-o găsească în librărie, măcar s-o răsfoiască. Așa ceva nu se mai întâmplă de multă vreme. Difuzarea e cu totul aleatorie, probabil în ideea că tot nu se vinde. Lipsa acestui organism important (sau, mă rog, activitatea lui deficitară) face ca unii editori să-i pună în brațe autorului „drepturile” în natură, cu atât mai mult cu
Harababură editorială by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13357_a_14682]
-
Anton Pann, care să-și poarte în spate sacul de cărți și să-și „desfacă” marfa în piață, rugându-se de cumpărători. Dar cel puțin, acum 160 de ani și mai bine, librării nu existau și bineînțeles, nici oficii de difuzare. Subvențiile fiind atât de mici, editorii nu sunt câtuși de puțin stimulați și unii, dacă și-au acoperit cheltuielile, se mai lasă și pe tânjală, obținând profitul dintr-un roman de senzație, de regulă, sexy, care poate ajunge la tiraje
Harababură editorială by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13357_a_14682]
-
memorialist. Dacă nu mă înșel, din investigațiile pe care am reușit să le fac în întinsa activitate lovinesciană, criticul nu s-a referit niciodată la romanul Mara. Editat în volum în 1906, la Budapesta, fără să fi avut probabil nici o difuzare la București (după ce apăruse în foileton în "Vatra" în 1894), reeditat la București în 1913 și în 1925, romanul ar fi putut intra în atenția criticului, într-un foileton special, ca o (re)descoperire târzie. Nu putem expedia explicația în
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
de euro. în plus, cei mai mulți patroni au personal insuficient, un volum mare de muncă și editorul e obligat să facă singur munca unei întregi echipe: triază manuscrise, redactează, discută cu autorii, face rost de subvenții, se ocupă de publicitate, urmărește difuzarea, tratează cu tipografia și cîte și mai cîte. Ca să faci toate astea și încă bine, trebuie să fii un mare pasionat. Din fericire, nu ducem lipsă de astfel de editori de vocație. încă. Fiindcă tinerii, mai pragmatici, nu se mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12099_a_13424]