56 matches
-
efect similar; ... b) compuși ai oligoelementelor; ... c) aminoacizi, sărurile și analogii acestora; ... d) ureea și derivații acesteia. ... 4. În categoria aditivi zootehnici sunt incluse următoarele grupe funcționale: a) amelioratori ai digestibilității: substanțe care, atunci când sunt utilizate în hrană animalelor, cresc digestibilitatea rației prin acțiunea lor asupra anumitor materii prime din furaje; ... b) stabilizatori ai florei intestinale: microorganisme sau alte substanțe definite chimic care, atunci când sunt utilizate în hrană animalelor, au un efect favorabil asupra florei intestinale; ... c) substanțe ce afectează în
NORMA SANITARĂ VETERINARA ŞI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR din 16 februarie 2006 cu privire la aditivii utilizaţi în nutritia animalelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175611_a_176940]
-
și păsărilor ornamentale; ... d) să răspundă nevoilor nutriționale ale animalelor; ... e) să aibă un efect pozitiv asupra consecințelor ecologice ale producției animale; ... f) să aibă un efect pozitiv asupra producției, randamentului sau bunăstării animalelor, influențând în special floră gastrointestinala ori digestibilitatea produselor furajere; ... g) să aibă un efect coccidiostatic sau histomonostatic. ... (4) Antibioticele, altele decât coccidiostaticele sau histomonostaticele, nu sunt autorizate că aditivi furajeri. Articolul 6 Categorii de aditivi furajeri (1) Un aditiv furajer trebuie să fie încadrat în una sau
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 23 august 2006 de implementare a reglementărilor pentru aditivii utilizaţi în nutritia animalelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180417_a_181746]
-
a) vitamine, provitamine și substanțe chimice bine definite ce au efect similar; ... b) compuși ai oligoelementelor; ... c) aminoacizi, sărurile și analogii acestora; ... d) ureea și derivații acesteia. ... 4. În categoria aditivilor zootehnici sunt incluse următoarele grupe funcționale: a) amelioratori ai digestibilității - substanțele care, atunci când sunt utilizate în hrană animalelor, cresc digestibilitatea rației prin acțiunea lor asupra anumitor materii prime din furaje; ... b) stabilizatori ai florei intestinale - microorganismele sau alte substanțe definite chimic care, atunci când sunt utilizate în hrană animalelor, au un
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 23 august 2006 de implementare a reglementărilor pentru aditivii utilizaţi în nutritia animalelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180417_a_181746]
-
efect similar; ... b) compuși ai oligoelementelor; ... c) aminoacizi, sărurile și analogii acestora; ... d) ureea și derivații acesteia. ... 4. În categoria aditivilor zootehnici sunt incluse următoarele grupe funcționale: a) amelioratori ai digestibilității - substanțele care, atunci când sunt utilizate în hrană animalelor, cresc digestibilitatea rației prin acțiunea lor asupra anumitor materii prime din furaje; ... b) stabilizatori ai florei intestinale - microorganismele sau alte substanțe definite chimic care, atunci când sunt utilizate în hrană animalelor, au un efect favorabil asupra florei intestinale; ... c) substanțe ce influențează în
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 23 august 2006 de implementare a reglementărilor pentru aditivii utilizaţi în nutritia animalelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180417_a_181746]
-
0%, în valoare absolută, pentru un conținut peste 20% și nu mai mult de 40%; - 0,8, în valoare absolută, pentru un conținut de pește 40%. 7. Observații 7.1. Valorile obținute prin această metodă nu au conexiune directă cu digestibilitatea în vivo. 7.2. Produsele cu un conținut în ulei sau grăsime ce depășește 10% trebuie mai întâi să fie degresate prin extracție cu eter petrol (B.P. 40°C până la 60°C). IV. ESTIMAREA ACTIVITĂȚII PEPSINEI 1. Scop și domeniu
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 1 februarie 2007 ce stabileşte metode de analiza pentru controlul oficial al furajelor privind nivelurile amidonului, proteinei brute, proteinei brute care poate fi dizolvată de pepsina şi acid clorhidric, gosipolului liber şi total şi cu referire la activitatea pepsinei, precum şi determinarea nivelurilor de tilozina şi virginiamicina din furaje. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185471_a_186800]
-
ponderea cea mai mare la prima recoltă. Administrarea îngrășămintelor duce la o repartizare mai uniformă a producției alături de faptul că determină sporirea recoltei. ● îmbunătățirea compoziției floristice a pajiștilor (creșterea participării gramineelor valoroase); ● creșterea cantității de proteină brută din plante, a digestibilității și consumabilității acestora. ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Aplicarea îngrășămintelor organice pe pajiști permanente (pășuni și fânețe) se│ │supune condiției de a nu se depăși doza de 170 Kg N ha^-1 an^-1și de a nu se │ │aplica în perioadele de interdicție. │ └───────��──────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Exploatațiile care
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
În acest mod se reduce tasarea solului care este un factor limitativ în contextul în care terenurile acoperite de pășuni sunt în climate mai umede. Compostul determină proliferarea speciilor valoroase de graminee și leguminoase perene, furajul având o mai bună digestibilitate și un grad de conversie în produse animaliere mai ridicat decât cel obținut prin fertilizare minerală. Pentru stabilirea planului de fertilizare se are în vedere exportul elementelor pentru fiecare parcelă în funcție de modul său de exploatare. Astfel, la o producție de
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
ponderea cea mai mare la prima recoltă. Administrarea îngrășămintelor duce la o repartizare mai uniformă a producției alături de faptul că determină sporirea recoltei. ● îmbunătățirea compoziției floristice a pajiștilor (creșterea participării gramineelor valoroase); ● creșterea cantității de proteină brută din plante, a digestibilității și consumabilității acestora. ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Aplicarea îngrășămintelor organice pe pajiști permanente (pășuni și fânețe) se│ │supune condiției de a nu se depăși doza de 170 Kg N ha^-1 an^-1și de a nu se │ │aplica în perioadele de interdicție. │ └���─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Exploatațiile care
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
În acest mod se reduce tasarea solului care este un factor limitativ în contextul în care terenurile acoperite de pășuni sunt în climate mai umede. Compostul determină proliferarea speciilor valoroase de graminee și leguminoase perene, furajul având o mai bună digestibilitate și un grad de conversie în produse animaliere mai ridicat decât cel obținut prin fertilizare minerală. Pentru stabilirea planului de fertilizare se are în vedere exportul elementelor pentru fiecare parcelă în funcție de modul său de exploatare. Astfel, la o producție de
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
realizată în scopul creșterii nivelului cunoștințelor în domeniul propriu sau în domenii conexe ale științei și tehnicii: a) bazele științifice ale fiziologiei nutriției animalelor în dinamică proceselor de productie; ... b) fundamentarea științifică a bilanțului nutritiv la animale prin evaluarea ingestibilitatii, digestibilității și metabolizării furajerelor; ... c) stabilirea și corelarea cerințelor nutriționale în funcție de potențialul genetic, starea fiziologica și direcția de exploatare, pe specii, rase, linii, hibrizi; ... d) fundamentarea mecanismelor fiziologice ale producțiilor animale; ... e) studiul interrelațiilor organismului animal cu factorii ambientali și mecanismele
REGULAMENT din 22 decembrie 2005 de organizare şi functionare a Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie şi Nutriţie Animala - IBNA Balotesti*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180689_a_182018]
-
realizată în scopul creșterii nivelului cunoștințelor în domeniul propriu sau în domenii conexe ale științei și tehnicii: a) bazele științifice ale fiziologiei nutriției animalelor în dinamică proceselor de productie; ... b) fundamentarea științifică a bilanțului nutritiv la animale prin evaluarea ingestibilitatii, digestibilității și metabolizării furajerelor; ... c) stabilirea și corelarea cerințelor nutriționale în funcție de potențialul genetic, starea fiziologica și direcția de exploatare, pe specii, rase, linii, hibrizi; ... d) fundamentarea mecanismelor fiziologice ale producțiilor animale; ... e) studiul interrelațiilor organismului animal cu factorii ambientali și mecanismele
ANEXE din 22 decembrie 2005 privind înfiinţarea unor institute naţionale de cercetare-dezvoltare agricola prin reorganizarea unor institute de cercetare din agricultura*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180682_a_182011]
-
realizată în scopul creșterii nivelului cunoștințelor în domeniul propriu sau în domenii conexe ale științei și tehnicii: a) bazele științifice ale fiziologiei nutriției animalelor în dinamică proceselor de productie; ... b) fundamentarea științifică a bilanțului nutritiv la animale prin evaluarea ingestibilitatii, digestibilității și metabolizării furajerelor; ... c) stabilirea și corelarea cerințelor nutriționale în funcție de potențialul genetic, starea fiziologica și direcția de exploatare, pe specii, rase, linii, hibrizi; ... d) fundamentarea mecanismelor fiziologice ale producțiilor animale; ... e) studiul interrelațiilor organismului animal cu factorii ambientali și mecanismele
HOTĂRÂRE nr. 1.882 din 22 decembrie 2005 privind înfiinţarea unor institute naţionale de cercetare-dezvoltare agricolă prin reorganizarea unor institute de cercetare din agricultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174790_a_176119]
-
influențează favorabil caracteristicile materiilor prime furajere sau ale furajelor și premixurilor, caracteristicile produselor de la animalele hrănite cu furaje care conțin astfel de substanțe, satisfac necesitățile nutriționale ale animalelor, îmbunătățesc producția animalelor, în special prin influența asupra florei gastrointestinale sau asupra digestibilității furajelor, asigura elemente nutriționale care au efecte nutriționale speciale ori asigura necesități nutriționale specifice ale animalelor aflate într-o stare fiziologică speciala, previn sau reduc efectele dăunătoare cauzate de dejecțiile animale asupra mediului. Aceștia pot fi: antibiotice, coccidiostatice, promotori de
NORMA VETERINARA din 30 aprilie 2004 (*actualizată*) privind producerea, prelucrarea, depozitarea, tranSportul, comercializarea şi utilizarea produselor medicinale veterinare şi a altor produse de uz veterinar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258941_a_260270]
-
influențează favorabil caracteristicile materiilor prime furajere sau ale furajelor și premixurilor, caracteristicile produselor de la animalele hrănite cu furaje care conțin astfel de substanțe, satisfac necesitățile nutriționale ale animalelor, îmbunătățesc producția animalelor, în special prin influența asupra florei gastrointestinale sau asupra digestibilității furajelor, asigura elemente nutriționale care au efecte nutriționale speciale ori asigura necesități nutriționale specifice ale animalelor aflate într-o stare fiziologică speciala, previn sau reduc efectele dăunătoare cauzate de dejecțiile animale asupra mediului. Aceștia pot fi: antibiotice, coccidiostatice, promotori de
NORMA VETERINARA din 30 aprilie 2004 (*actualizată*) privind producerea, prelucrarea, depozitarea, tranSportul, comercializarea şi utilizarea produselor medicinale veterinare şi a altor produse de uz veterinar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258938_a_260267]
-
acestei păstăi. Fasolița - Cod 156 Semințele de fasoliță conțin în medie 26,0% proteină; 1,6% grăsimi; 52,0% substanțe extractive neazotate și 4,0% celuloză. Fasolița se remarcă printr-un conținut mai scăzut de celuloză, fierbere mai rapidă și digestibilitate mai mare decât fasolea și alte leguminoase. Are aproximativ aceleași utilizări ca și fasolea, în plus se folosește și ca îngrășământ verde pe nisipuri sau ca furaj (pășune, masă verde, fân sau însilozată). Soia - Cod 203 Este cultivată pentru boabe
GHID INFORMATIV din 28 aprilie 2015 privind aplicarea practicilor agricole benefice pentru climă şi mediu în anul 2015*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268668_a_269997]
-
ponderea cea mai mare la prima recoltă. Administrarea îngrășămintelor duce la o repartizare mai uniformă a producției alături de faptul că determină sporirea recoltei. ● îmbunătățirea compoziției floristice a pajiștilor (creșterea participării gramineelor valoroase); ● creșterea cantității de proteină brut�� din plante, a digestibilității și consumabilității acestora. ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Aplicarea îngrășămintelor organice pe pajiști permanente (pășuni și fânețe) se│ │supune condiției de a nu se depăși doza de 170 Kg N ha^-1 an^-1și de a nu se │ │aplica în perioadele de interdicție. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Exploatațiile care
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
În acest mod se reduce tasarea solului care este un factor limitativ în contextul în care terenurile acoperite de pășuni sunt în climate mai umede. Compostul determină proliferarea speciilor valoroase de graminee și leguminoase perene, furajul având o mai bună digestibilitate și un grad de conversie în produse animaliere mai ridicat decât cel obținut prin fertilizare minerală. Pentru stabilirea planului de fertilizare se are în vedere exportul elementelor pentru fiecare parcelă în funcție de modul său de exploatare. Astfel, la o producție de
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
ponderea cea mai mare la prima recoltă. Administrarea îngrășămintelor duce la o repartizare mai uniformă a producției alături de faptul că determină sporirea recoltei. ● îmbunătățirea compoziției floristice a pajiștilor (creșterea participării gramineelor valoroase); ● creșterea cantității de proteină brută din plante, a digestibilității și consumabilității acestora. ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Aplicarea îngrășămintelor organice pe pajiști permanente (pășuni și fânețe) se│ │supune condiției de a nu se depăși doza de 170 Kg N ha^-1 an^-1și de a nu se │ │aplica în perioadele de interdicție. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Exploatațiile care
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
În acest mod se reduce tasarea solului care este un factor limitativ în contextul în care terenurile acoperite de pășuni sunt în climate mai umede. Compostul determină proliferarea speciilor valoroase de graminee și leguminoase perene, furajul având o mai bună digestibilitate și un grad de conversie în produse animaliere mai ridicat decât cel obținut prin fertilizare minerală. Pentru stabilirea planului de fertilizare se are în vedere exportul elementelor pentru fiecare parcelă în funcție de modul său de exploatare. Astfel, la o producție de
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
ponderea cea mai mare la prima recoltă. Administrarea îngrășămintelor duce la o repartizare mai uniformă a producției alături de faptul că determină sporirea recoltei. ● îmbunătățirea compoziției floristice a pajiștilor (creșterea participării gramineelor valoroase); ● creșterea cantității de proteină brută din plante, a digestibilității și consumabilității acestora. ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Aplicarea îngrășămintelor organice pe pajiști permanente (pășuni și fânețe) se│ ���supune condiției de a nu se depăși doza de 170 Kg N ha^-1 an^-1și de a nu se │ │aplica în perioadele de interdicție. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Exploatațiile care
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
În acest mod se reduce tasarea solului care este un factor limitativ în contextul în care terenurile acoperite de pășuni sunt în climate mai umede. Compostul determină proliferarea speciilor valoroase de graminee și leguminoase perene, furajul având o mai bună digestibilitate și un grad de conversie în produse animaliere mai ridicat decât cel obținut prin fertilizare minerală. Pentru stabilirea planului de fertilizare se are în vedere exportul elementelor pentru fiecare parcelă în funcție de modul său de exploatare. Astfel, la o producție de
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
a influența în mod favorabil caracteristicile materialelor furajere sau ale furajelor combinate sau ale produselor de origine animală; sau pentru - a satisface necesarul nutrițional al animalelor sau pentru a îmbunătăți producția animală, în special prin influențarea florei gastro-intestinale sau a digestibilității furajelor; sau pentru - a introduce în alimentație elemente care determină atingerea unor obiective speciale la nivelul nutriției sau pentru a îndeplini nevoile nutritive ale animalelor la un moment dat; sau pentru - a împiedica sau a reduce efectele nocive determinate de
jrc3018as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88173_a_88960]
-
păsărilor de ornament; d) să răspundă nevoilor nutriționale ale animalelor; e) să aibă un efect pozitiv asupra consecințelor ecologice ale producției animale; f) să aibă un efect pozitiv asupra producției, randamentului sau bunăstării animalelor, influențând mai ales flora gastro-intestinală sau digestibilitatea furajelor, sau g) să aibă un efect coccidiostatic sau histomonostatic. 4. Antibioticele altele decât coccidiostaticele sau histomonostaticele nu sunt autorizate ca aditivi pentru hrana animalelor. Articolul 6 Categorii de aditivi pentru hrana animalelor 1. Aditivii pentru hrana animalelor se clasifică
jrc6191as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91363_a_92150]
-
și substanțe cu efect analog din punct de vedere chimic bine stabilite; b) compuși de oligoelemente; c) acizi aminați, sărurile acestora și produsele analoge; d) ureea și derivații acestora. 4. Aparțin categoriei "aditivi zootehnici" următoarele grupe funcționale: a) amelioratori de digestibilitate: substanțe care, utilizate în hrana animalelor, întăresc digestibilitatea regimului alimentar, prin acțiunea asupra anumitor materii prime pentru furaje; b) stabilizatori ai florei intestinale: micro-organisme sau alte substanțe definite din punct de vedere chimic care, utilizate în hrana animalelor, au un
jrc6191as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91363_a_92150]
-
vedere chimic bine stabilite; b) compuși de oligoelemente; c) acizi aminați, sărurile acestora și produsele analoge; d) ureea și derivații acestora. 4. Aparțin categoriei "aditivi zootehnici" următoarele grupe funcționale: a) amelioratori de digestibilitate: substanțe care, utilizate în hrana animalelor, întăresc digestibilitatea regimului alimentar, prin acțiunea asupra anumitor materii prime pentru furaje; b) stabilizatori ai florei intestinale: micro-organisme sau alte substanțe definite din punct de vedere chimic care, utilizate în hrana animalelor, au un efect benefic asupra florei intestinale; c) substanțe care
jrc6191as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91363_a_92150]