54 matches
-
sale sociale și economice. În mod curent se folosesc așadar două tipuri de limbaj: unul privat, putător al adevărurilor asupra societății, și unul public a principiilor ideologice care determină cunoașterea adevărului social. Astăzi se presupune că prin acest tip de "diglosie morală"81, românii ca și rușii, ca și cehii sau bulgarii și-au exprimat de fapt rezistența, ba chiar dizidența lor. Sistemul înșelase toate așteptările, ideologia folosise amăgirea ca politică de stat, deci sistemul și statul meritau să fie înșelați
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
sanscrita, are cea mai veche și bogată literatura din India. Cel mai vechi text este Tolkappiyam, un tratat de poetica și gramatică din secolele III-I i.C. Are o scriere proprie, evoluata din cea brahmana. Tamil este caracterizată prin diglosie (diferențe foarte mari dintre limba scrisă standard și varianta vorbită). Unele cuvinte sînt împrumutate de engleză: catamaran, curry, mango, orange etc. Ethnologue enumeră 85 de limbi dravidiene. Grupul nordic (6): brahui (limba dravidiana nevorbita în India, ci în provincia Baluchistan
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Filipine și Malaezia) și mai ales palenquero (oficială regională în Columbia), o creola extrem de interesantă și complexă: baza lexicala spaniolă, substrat din portugheză veche, puternică influență bantu. Un proces de "decreolizare" este suferit de limbă creola aflată în situație de diglosie 338 cu limba lexificatoare. Bibliografie specială: Avram, Andrei A., Arabic pidgins and creoles from a comparative perspective, în rev. "Romano-Arabica" (editori Nadia Anghelescu și George Grigore), New Series, nr. 3, Editura Universității, București, 2004, pp. 25-40. Avram, Andrei A., Pidginurile
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
O Algeria, Arabia Saudita, Bahrain, Ciad, Comore, Djibouti, Egip, Emiratele Arabe Unite, Eritreea, Iordania, Irak, Israel, Kuwait, Liban, Libia, Maroc, Mauritania, Oman, Qatar, Siria, Somalia, Sudan, Tunisia, Yemen; e vorba de arabă standard modernă, bazată pe limbă Coranului; limba liturgica a religiei islamice; diglosia limbii arabe cuprinde arabă literară (arabă clasică și arabă standard modernă) și arabă dialectala (dialectele magrebit, egiptean, siro-palestinian, irakian, dialectele peninsulare etc.); unii lingviști afirmă că dialectele arabe sînt de fapt limbi de sine stătătoare, ca în cazul limbilor romanice
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Tanzania, Botswana; lingua franca pentru aproximativ 18 grupuri etnice familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu meridional; tonala; aglutinanta; SVO transcriere latină 41. bengali (bangla) O India (Bengalul occidental, Tripura), Bangladesh / N India (Assam, Orissa, Bihar, Jharkhand, Insulele Andaman și Nicobar); diglosie limba colocviala (bazată pe varietatea din Calcutta) - limba literară (vocabular și forme gramaticale arhaice). Rabindranath Tagore (Premiul Nobel, 1913) folosește limba vorbită familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian oriental asamezo-bengali; SOV; adj. - subst. alfasilabar bengali, varianta a scrierii nagari orientala
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
New Series, 2010, pp. 31-99. 337 Un specialist în papiamentu este lingvistul român Dan Munteanu Colán. V., între altele, vol. El papiamento, lengua criolla hispánica, Gredos, Madrid, 1996. 338 Ioana Vintilă-Rădulescu, urmîndu-l pe Charles A. Ferguson, 1975: 135-146, înțelege prin diglosie în sens strict "folosirea alternativă curentă în comunicare, într-o comunitate lingvistică, a doua varietăți ale aceleiași limbi, cu un statut social și funcții diferite: o varietate înaltă (formală, oficială) și una joasă (colocviala). Astfel, poate fi vorba de limbă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
EVALUATE 1. Limba și literatura neogreacă *Font 8* Domenii de TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA NEOGREACĂ A. LIMBA NEOGREACĂ Scurt istoric al limbii grecești: Periodizarea și liniile principale de evoluție. Limba arhaică și limba clasică. Limba comună. Începuturile diglosiei. Greaca bizantină. Stratificarea lingvistică: limba cultă și cea demotică. Interacțiuni lingvistice. Greaca modernă. Conflictul dintre limba pură și limba populară. Alfabetul. Scrierea, pronunția, punctuația. Fonetica. Sistemul fonetic. Fenomene fonetice vocalice și consonantice. Regulile generale de accentuare. Morfologia. Categoriile gramaticale ale
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
EVALUATE 1. Limba și literatura neogreacă *Font 8* Domenii de TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA NEOGREACĂ A. LIMBA NEOGREACĂ Scurt istoric al limbii grecești: Periodizarea și liniile principale de evoluție. Limba arhaică și limba clasică. Limba comună. Începuturile diglosiei. Greaca bizantină. Stratificarea lingvistică: limba cultă și cea demotică. Interacțiuni lingvistice. Greaca modernă. Conflictul dintre limba pură și limba populară. Alfabetul. Scrierea, pronunția, punctuația. Fonetica. Sistemul fonetic. Fenomene fonetice vocalice și consonantice. Regulile generale de accentuare. Morfologia. Categoriile gramaticale ale
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
prof. univ. dr. Sanda Maria Ardeleanu 2. Creativitate lingvistică în comunicarea cotidiană (limbaj media/al tinerilor/profesional/al periferiei) 3. Influența contactelor lingvistice în evoluția limbilor 4. Noi valențe ale vechilor concepte în sociolingvistică (bilingvism, limba maternă, limbi în contact, diglosie) - prof. univ. dr. Sanda Maria Ardeleanu 5. Povestea populară și cea cultă - teme și motive comune în spațiul francofon 6. Imaginarul feeric în basmul miraculos din spațiul francofon 7. Problematica dimensiunii culturale în literatura francofonă - prof. univ. dr. Albumița Muguraș
ORDIN nr. 4.797 din 19 iulie 2012 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244397_a_245726]
-
prof. univ. dr. Sanda Maria Ardeleanu 2. Creativitate lingvistică în comunicarea cotidiană (limbaj media/al tinerilor/profesional/al periferiei) 3. Influența contactelor lingvistice în evoluția limbilor 4. Noi valențe ale vechilor concepte în sociolingvistică (bilingvism, limba maternă, limbi în contact, diglosie) - prof. univ. dr. Sanda Maria Ardeleanu 5. Povestea populară și cea cultă - teme și motive comune în spațiul francofon 6. Imaginarul feeric în basmul miraculos din spațiul francofon 7. Problematica dimensiunii culturale în literatura francofonă - prof. univ. dr. Albumița Muguraș
ORDIN nr. C2-2/3.432 din 4 iulie 2012 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244410_a_245739]
-
și plurilingvism (nivel lexical/morfo-sintactic/discursiv) 17. Creativitate lingvistică în comunicarea cotidiană (limbaj media/al tinerilor/profesional/al periferiei) 18. Influența contactelor lingvistice în evoluția limbilor 19. Noi valențe ale vechilor concepte în sociolingvistică (bilingvism, limba maternă, limbi în contact, diglosie) 20. Povestea populară și cea cultă - teme și motive comune în spațiul francofon 21. Imaginarul feeric în basmul miraculos din spațiul francofon 22. Problematica dimensiunii culturale în literatura francofonă 23. Identitatea feminină în literatura francofonă 24. Voci francofone din Europa de Est
ORDIN nr. 3.712 din 13 mai 2013 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254616_a_255945]
-
și plurilingvism (nivel lexical/morfo-sintactic/discursiv) 17. Creativitate lingvistică în comunicarea cotidiană (limbaj media/al tinerilor/profesional/al periferiei) 18. Influența contactelor lingvistice în evoluția limbilor 19. Noi valențe ale vechilor concepte în sociolingvistică (bilingvism, limba maternă, limbi în contact, diglosie) 20. Povestea populară și cea cultă - teme și motive comune în spațiul francofon 21. Imaginarul feeric în basmul miraculos din spațiul francofon 22. Problematica dimensiunii culturale în literatura francofonă 23. Identitatea feminină în literatura francofonă 24. Voci francofone din Europa de Est
ORDIN nr. 2.074 din 19 aprilie 2013 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254615_a_255944]
-
dat occitanei prestigiul și recunoașterea peste toată Europa. Începând cu sfârșitul secolului XV, limba franceză intra în Occitania fiind limba de putere politică și de prestigiu cultural mai mari decât cele ale occitanei. Astfel s-a început o perioadă de diglosie și subordonare lingvistică, franceza fiind limba administrării iar occitana poporului. Aceasta s-a intensificat în secolul XVI prin impunerea francezei și italienei ca singure limbi oficiale pe teritoriul vorbitor de occitană, împărțit între Regatul Franței și Ducatul Savoiei. Occitana a
Limba occitană () [Corola-website/Science/296959_a_298288]
-
pseudo-corectiunilor pe baza unui text in araba medie. Un articol scurt exprimă îndoielile lui Blau în legatură cu afirmația că avem la dispoziție traduceri arabe creștine de dinaintea Islamului. Articolele din culegere au fost actualizate, iar cercetarea procesului de formare a diglosiei arabe a fost restructurat. Anul 2002 a fost martor apariției manualului de limbă arabă medie timpurie, carte conținând o descriere gramaticală a tipurilor de arabă medie din a doua jumătate a primului mileniu, texte care le exemplifică, și un vocabular
Yehoshua Blau () [Corola-website/Science/314864_a_316193]
-
displăcea peisajul social și politic din A Treia Republică Franceză. Și-a reamintit că, în anii 1890, a fost șocat de lipsa de respect și cosmopolitismul societății studențești franceze. Într-un discurs din 1906, Iorga amintea că elita francofonă și diglosia urbană distrugeau încetul cu încetul fibra morală a societăți, creând o breșă între clase în ceea ce privește limba. De asemenea, "Neamul Românesc" susținea "Action Française" și dreptul reacționar francez în conflictul cu a Treia Republică. La puțin timp după începerea primului război
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
C și D”, iar propozițiile nominale sunt mai numeroase în AMS decât în araba clasică. Din aceste motive, AMS este tratată separat în sursele non-arabe. Situația sociolingvistică a arabei din epoca modernă reprezintă un exemplu ilustrativ al fenomenului lingvistic de diglosie - folosirea, în mod curent, a doua varietăți distincte ale aceleiași limbi, de obicei în situațtii sociale diferite.Termenul de diglosie a fost folosit pentru prima dată de către lingvistul francez William Marçais, în 1930. în lucrarea sa "Diglossie arabe". Charles A
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
tratată separat în sursele non-arabe. Situația sociolingvistică a arabei din epoca modernă reprezintă un exemplu ilustrativ al fenomenului lingvistic de diglosie - folosirea, în mod curent, a doua varietăți distincte ale aceleiași limbi, de obicei în situațtii sociale diferite.Termenul de diglosie a fost folosit pentru prima dată de către lingvistul francez William Marçais, în 1930. în lucrarea sa "Diglossie arabe". Charles A. Ferguson, în anul 1959, a caracterizat fenomenul de diglosie prin existența a două varietăți ale aceleiași limbi, aflate în uz
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
ale aceleiași limbi, de obicei în situațtii sociale diferite.Termenul de diglosie a fost folosit pentru prima dată de către lingvistul francez William Marçais, în 1930. în lucrarea sa "Diglossie arabe". Charles A. Ferguson, în anul 1959, a caracterizat fenomenul de diglosie prin existența a două varietăți ale aceleiași limbi, aflate în uz. O variantă superioară folosită în cultură, literatură, discursuri, la universitate etc., varietate ce se bucură de un înalt prestigiu social, cu o literatură recunoscută și admirată, într-o formă
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
care este folosită în conversațiile zilnice. În cazul arabei, se poate presupune că arabii cu studii au capacitatea de a vorbi (mai mult sau mai puțin) atât dialectul lor local, cât și araba literară învățată la școală. Această situație de diglosie facilitează fenomenul de schimbare de cod ("code-switching") prin care un vorbitor oscilează între cele două varietăți fără să își dea seama, câteodată chiar în cadrul aceleași propoziții. În cazul în care arabi cu studii superioare din zone diferite se angajează într-
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
World Almanach and Book of Facts" nu mai consideră azi araba clasică drept o limbă vie, adică un mijloc de comunicare cotidiană între indivizi, clasând-o alături de siriacă, latină și greaca veche, în bibliotecile lingviștilor și istoricilor literaturii. Explicația apariției diglosiei Diglosia se explică, ca și în cazul altor limbi cum ar fi greaca sau germana, prin promovarea unei forme închistate ca limbă oficială, formă care nu acceptă modificări, în timp ce limba cotidiană s-a modificat și continuă să se modifice atât
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
Almanach and Book of Facts" nu mai consideră azi araba clasică drept o limbă vie, adică un mijloc de comunicare cotidiană între indivizi, clasând-o alături de siriacă, latină și greaca veche, în bibliotecile lingviștilor și istoricilor literaturii. Explicația apariției diglosiei Diglosia se explică, ca și în cazul altor limbi cum ar fi greaca sau germana, prin promovarea unei forme închistate ca limbă oficială, formă care nu acceptă modificări, în timp ce limba cotidiană s-a modificat și continuă să se modifice atât datorită
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
fi greaca sau germana, prin promovarea unei forme închistate ca limbă oficială, formă care nu acceptă modificări, în timp ce limba cotidiană s-a modificat și continuă să se modifice atât datorită unei evoluții interne, firești, cât și datorită influențelor străine. Originea diglosiei arabe nu se reduce totuși, cauzal vorbind, doar la "închistarea unei limbi oficiale"; istoric vorbind, ea e multiplă, autorii admițând o diglosie de facto generată de acel koiné militaro-urban in perioada cuceririlor postislamice din care au derivat dialectele contemporane, dar
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
modificat și continuă să se modifice atât datorită unei evoluții interne, firești, cât și datorită influențelor străine. Originea diglosiei arabe nu se reduce totuși, cauzal vorbind, doar la "închistarea unei limbi oficiale"; istoric vorbind, ea e multiplă, autorii admițând o diglosie de facto generată de acel koiné militaro-urban in perioada cuceririlor postislamice din care au derivat dialectele contemporane, dar și o diglosie de facto datorată unui koiné poetic vis à vis de dialectele care existau chiar în perioada preislamică, deci înaintea
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
se reduce totuși, cauzal vorbind, doar la "închistarea unei limbi oficiale"; istoric vorbind, ea e multiplă, autorii admițând o diglosie de facto generată de acel koiné militaro-urban in perioada cuceririlor postislamice din care au derivat dialectele contemporane, dar și o diglosie de facto datorată unui koiné poetic vis à vis de dialectele care existau chiar în perioada preislamică, deci înaintea unei standardizari operate și posibil de impus doar ulterior. Araba coranică, se află în opinia lingviștilor, la jumătate de drum între
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
în perioada preislamică, deci înaintea unei standardizari operate și posibil de impus doar ulterior. Araba coranică, se află în opinia lingviștilor, la jumătate de drum între acest "koiné poetic" și dialectul higiazian. Observăm deci importanța poeziei în apariție timpurie a diglosiei. "Abundența lexicală și sinonimia" Diglosia limbii arabe se datorează, în opinia unor cercetători, vocabularului imens și morfologiei complexe a arabei clasice. Vocabularul foarte voluminos își are originea, în opinia acelorași cercetători, în creația poetică din perioada preislamică: arabii epocii preislamice
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]