97 matches
-
însă pertratările se sfărâmară din capul locului, pentru că acești oameni deteră nu numai răspuns sumeț si dârz, ci puseră așa niște condiții de pace încît primirea acestora nu putea să se-mpace nici cu interesul esențial al împărăției, nici cu dignitatea proprie a romilor. Abia s-a dus împăratul în Asia la anul 1195 ca să reguleze partea răsăriteană a împărăției, când Asanizii și reîncepură ostilitățile. Ei irupseră în Bulgaria, și anume în mănoasele locuri de la Serras, bătură o legiune bizantină ce
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ocupe chiar tăria de căpetenie din ținuturile Emului, adecă cetatea Tîrnova, care, așezată pe un vârf de munte, lângă râu plutitor, cu ziduri tari și alte șanțuri și valuri, ocupa cel dentîi rang între orașele romîno-bulgare. Sebastocrator era predicatul unei dignități mari pentru prinții de sânge, care prin aceasta câștigau oarecari prerogative, de-a purta d. ex. o coroană mică. 88 {EminescuOpXIV 89} Lățindu-se știrea despre moartea lui Asan, crescu așa de mult și numărul răsculaților încît putură să reziste
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în vedere cazuri din cari ar fi cu putință o regulă după care ceva s-ar întîmpla în de comun, însă niciodată ele nu ne învață cum că urmarea e necesară, din care motiv sinteza cauzei și efectului are o dignitate ce nici se poate exprima în mod empiric, adică că efectul nu se adaogă numai la cauză, ci că el prin cauză este deja pus (gesetzt) și că urmează din ea. Generalitatea strictă a acestei reguli nici nu este de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fost vorba. {EminescuOpXIV 419} (afară de matematică) consistă în împrejurarea că ea tratează despre noțiuni cari au a se referi apriori la obiectele lor; prin urmare valabilitatea lor obiectivă nu poate fi demonstrată aposteriori, căci o asemenea demonstrație ar lăsa neatinsă dignitatea lor mai sus însemnată. Ci ea trebuie să arate totodată în semne caracteristice generale, însă d-ajuns, condițiile sub cari obiecte pot fi date în concordanță cu acele noțiuni, căci la din contra acele noțiuni ar fi fără cuprins, forme
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
supremele-i maxime, cari constituiesc poate putința chiar a unor științe și sânt temeiul întrebuințărei tuturor. Că în calitatea ei de speculațiune servă mai mult a opri rătăcirile decât a lărgi cunoștința, nu diminuă valoarea ei, ci-i dă o dignitate și autoritate prin funcțiunea de cenzor care asigură ordinea și concordia generală, chiar bunăstarea comunității științifice, și oprește curagioasele și mănoasele ei lucrări de a nu se depărta de la scopul principal, care este mulțămirea generală [... ]. {EminescuOpXIV 442-899} {EminescuOpXIV 900} Un
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
săracă” a culturii; dimpotrivă, susține el, folosind o sintagmă a lui André Malraux care va deveni laitmotivul întregii sale opere, critica este un fir al Ariadnei, ghidul indispensabil care călăuzește pașii prin coridoarele și sălile „muzeului imaginar” al artei universale. Dignitatea actului critic vine din puterea sa coagulantă, din capacitatea de a ordona trecutul într-un întreg coerent, făcând astfel accesibil ceea ce altminteri s-ar pierde în infinite decupaje analitice; departe de fi un simplu sincretism, un inventar epigonic, sinteza critică
HAULICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287420_a_288749]
-
despre strădaniile sale „de a subordona, pe lângă conținutul verbal al expresiei poetice, toate componentele osaturii poeziei sunetului și ritmului, care la rândul lor evocă o imagine profund poetică”. În fine, lui Constantin Noica i-a tradus volumul de eseuri De dignitate Europae (1988). Alegerea acestei cărți, de asemenea efortul traducerii ei pot fi văzute ca o încununare a activității lui S. în slujba contactelor între două culturi. Traduceri: Laurențiu Fulga, Die Fremde, București, 1969; Al. Ivasiuc, Im Vorhof der Hölle, București
SCHERG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289551_a_290880]
-
Nicolae Breban, Kranke Tiere, București, 1973; Ion Caraion, Lied, das in der Flöte blieb, pref. trad., București, 1974; Mihai Eminescu, Gedichte, îngr. Dieter Roth, introd. Edgar Papu, București, 1975 (în colaborare); Marin Preda, Der Einsame, București, 1976; Constantin Noica, De dignitate Europae, București, 1988. Repere bibliografice: Walter Engel, Im Vorhof des Lebens. Mit Georg Scherg über „Im Vorhof der Hölle”, „Die Woche”, 1972, 217; Horst Anger, Übersetzen als Vermittlung. Interview mit Georg Scherg, „Karpaten- Rundschau”, 1975, 34; Dieter Roth, Mihai Eminescu
SCHERG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289551_a_290880]
-
inventată de greci”. Această concluzie tranșantă este cvasiîmpărtășită de un expert al domeniului, J. Cousin, în Études sur Quintillien, vol. II: Vocabulaire grec de la terminologie rhétorique dans l’Institution oratoire, Paris, 1936. 10. Avem în vedere, desigur, vestitul discurs despre dignitate homini prin care Pico va întemeia umanismul renascentist. 11. S-au realizat cercetări fundamentale pe această temă. Este considerată clasică lucrarea lui F. Lot La Fin du monde antique et le début du Moyen Age, Albin Michel, Paris, 1937. Despre
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1980; Devenirea întru ființă, vol. I: Încercare asupra filosofiei tradiționale, vol. II: Tratat de ontologie, București, 1981; Trei introduceri la „Devenirea întru ființă”, București, 1984; Scrisori despre logica lui Hermes, București, 1986; Cuvânt împreună despre rostirea românească, București, 1987; De dignitate Europae, București, 1988; Istoricitate și eternitate, îngr. și pref. Mircea Handoca, București, 1989; Rugați-vă pentru fratele Alexandru, București, 1990; Jurnal de idei, îngr. Thomas Kleininger, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu și Sorin Vieru, București, 1990; Eseuri de duminică, București, 1992
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
întru ființă, Editura științifică și Enciclopedică, București, 1981 (două volume), este ultima dintr-o serie de cărți ce cuprinde și Sentimentul românesc al ființei, Eminescu, București, 1978. Textele antioccidentale ale lui Noica au fost publicate în germană cu titlul De Dignitate Europae (Kriterion Verlag, București, 1988) și în română sub titlul de Modelul cultural european (Humanitas, București, 1993). O realmente jenantă „Scrisoare către un intelectual din Occident” a fost publicată în revista de cultură Viața Românească în iulie 1987 la insistențele
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
contingente este caracterizată astfel: Fenomenele ne oferă neîndoielnic cazuri din care se poate scoate o regulă după care ceva se întâmplă de obicei, dar niciodată că este necesară consecința; de aceea, sintezei dintre cauză și efect îi este inerentă o dignitate care nu poate fi exprimată empiric, anume că efectul nu se adaugă numai la cauză, ci că e pus de ea și rezultă din ea. Universalitatea riguroasă a regulii nu este câtuși de puțin o însușire a unor reguli empirice
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
departamentul Educația Poporului din Ministerul Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale, director la Casa Școalelor, secretar în Ministerul Cultelor și Artelor, profesor la Școala Superioară de Asistență Socială și Publicitate, la Universitatea muncitorească ș.a.m.d. Susținute cu entuziasm și competență crescândă, dignitățile îl desemnează ca mesager ori tehnician cultural dincolo de hotare (începând din 1914, expoziții la Leipzig, Londra, Geneva, Florența, Brno, Barcelona, Bruxelles, Paris). În calitatea sa de secretar al secției românești, participă, între 1927 și 1933, la congresele PEN-Clubului. Din 1928
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
amfitrioană culege din buzunarul de la piept al capotului, o batistuță turcoaz, semitransparentă, umezită în prealabil cu esență de trandafiri, o duce patetic la ochiul stîng, mai bulbucat și mai mobil decât dreptul și începe să scâncească și să fornăie, cu dignitate: Hi, hi, hi, hi, hi...! Mi l-au furat direct din cuib! Pe bietul Horus! Sunt distrusă! Mor! Presimt! Mi se trage sfârșitul! Ahh! Hi, hi, hi, hi, hi...! I l-au șterpelit pe Manivelă, măi! se aude de undeva
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ultima luare de cuvânt a Preșului... “...După cum se știe, s-a anunțat vizita unei Comisii Europene Interdepartamentale și a mai multor organe internaționale pentru și în același scop: definirea caracterului, consecințelor și credibilității Jocului De-a Bâza. Să răspundem cu dignitate, fără interese meschine, astfel încât, după atâtea eforturi, să înscriem ca o victorie a actualei legislaturi Clauza Națiunii Celei Mai Bâzâite!” Din colțul stâng al ochiului, lui Zaston îi scăpă o lacrimă profesională pe jumătatea de pâine subvenționată guvernamental și învelită
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
apar atributele inteligenței, ale conștiinței și libertății în relația cu omul ca persoană, subliniindu-se faptul că realitatea conștiinței este unul din factorii care constituie personalitatea omului; în al doilea text, odată cu numărul 14 este evidențiată o doctrină amplă, De dignitate conscientiae, într-o antropologie personalistă bogată. Conștiința este considerată ca inima omului unde Dumnezeu îl așteaptă și decide asupra propriei soarte sub privirea lui Dumnezeu. Din această conștiință personală transcendentală și fundamentală rezultă conștiința legilor categoriale care spune: „fă aceasta
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de jos. Însă, ce să vorbim acum degeaba, că fata e mică. Mai bine să bem în sănătatea ei și a tuturor. Chelnerii, mobilizați la spatele invitaților, umplură paharele și toți băură. Generalul se amețise de-a binelea, păstrând totuși dignitatea. Voia cu orice chip să vadă relațiile între Felix și Georgeta mai cordiale. - Mă rog matale, insistă el pe lângă Felix, care se simțeajenat, Georgeta e o perlă, e o fată adorabilă, pe care țiu s-o cultivi, te invit s-
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
nu căuta să te folosești de slăbiciunea mea. Dumneata însăți ar trebui să mă încurajezi să fac ce fac. Aglae se exasperă: G. Călinescu -Eu să te îndemn să lași pe Olimpia, după ce te-am luat zdrențăros?! - Doamnă! protestă cu dignitate Stănică. - Banditule!Aglae și Olimpia consultară un avocat. Acesta le vorbi așa: - Fără îndoială că doamna e aceea care are dreptate șisoțul caută numai pricini de divorț. Motivele invocate sunt neserioase, în speță, fiindcă nu se pot controla. Dar ce
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
când se întoarse acasă, găsi ușa închisă. După câteva încercări infructuoase de a deschide, Hagienuș renunță și se întoarse în oraș. În loc să se ducă la hotel, merse la Saferian, căruia îi notifică foarte comic în obidirea sa (Hagienuș n-avea dignitate): - Lasă-mă să dorm undeva noaptea asta. M-au dat copiiiafară! Din zilele următoare dormi la biroul său, unde exista o cameră cu canapea. De fapt, copiii nu avuseseră intenția a-l da afară pe Hagienuș, ci închiseseră ușa ca să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
procedat, de altfel, toți monarhii până la 1284. Poziția privilegiată pe care o dețineau fiii regilor Ungariei în Transilvania, se datora demnității lor de rex iunior ca primo genitas -, fiind investiți cu titlul de duce, superior demnității voievodale (Duces Transilvaniae, qui dignitate Vaivodis erant eminentiores)480. Puterea monarhică a fost slăbită de la început de noua instituție (ducatus). Regele încredința administrarea unor părți din regat fiilor săi ori altor membri notabili ai familiei regale. Ștefan I a încredințat spre administrare Slavonia fiului său
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
românească: "[...] civilizația de azi este fapta logică a părăsirii hainelor vechi; ideea nouă a năvălit în țară odată cu pantalonii și mai strașnici decât năvălirile tătărești. Ideea și progresul au ieșit din coada fracului și din buzunarul jiletcii. Fracul a introdus dignitatea, pantalonul a silit oamenii a-și măsura coloveranțiile (ploconelile n.ns.) ce le făceau celor de la care așteptau vreun folos". Or, asemenea metamorfoză nu putea fi anticipată în trecutul nu prea îndepărtat, când, în aceeași expresie, "haina era răvașul de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ebenist, un prinț muncitor "en application de cuivre", o grande dame decorează cu broderiile sale și aplicațiile de stofă interiorul hotelului orașului Bruxelles etc. Emanciparea artelor aplicate o regăsim și în programul Seccesion-ului vienez, iar Gustav Klimt ilustrează din plin dignitatea de care se bucură artele decorative, pictorul introducând decorativul nu numai ca stilizare, ci și prin elemente de orfevrerie în spațiul tabloului, dar și în spațiul extern al ramei, care devine parte esențială a tabloului și nu doar accesoriu. Această
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al XIX-lea și transferată retroactiv asupra originii sale, pentru a desemna mișcarea profundă de reabilitare spirituală și de promovare morală a ideii despre om care începe să se afirme în secolul al XV-lea, așa cum o demonstrează scrierea De dignitate hominis a lui Pico della Mirandola (1486). Ideile de demnitate și libertate se cheamă una pe cealaltă: omul este demn a fi liber, iar exercitarea libertății este necesară propășirii sale. În acest sens, umanismul nu este incompatibil în principiu cu
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cît le iritează contrazicerea și cît de primejdioasă e iritația lor pentru soarta și reputația unor simpli muritori ca noi."; Maiorescu e dintre "acei ce l-au lăsat (pe Eminescu n.n.) totdeauna în lipsă, deși-l putea ajuta cu toată dignitatea, deși apropierea lui le-a făcut cinste și... profit și încă le face", fiind învinuit brutal de intervenții în textele eminesciene și de tipărirea acestora din interese pecuniare: "...mai tîrziu, pe cînd artistul era cu mintea bolnavă, s-au făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
tradiției medievale cu privire la contemptus mundi nu este asociată unei determinări fixe a naturii sale, ci, dimpotrivă, constatării că omul este un animal nedefinit. "Magnum miraculum est homo", scrie Pico della Mirandola în celebrul său discurs Despre demnitatea omului (De hominis dignitate, 1486), întrucât nu are "nihil proprium", și este așadar "indiscretae opus imaginis": "o lucrare cu formă nedeterminată". În vreme ce oricare altă ființă este ținută captivă în interiorul unei esențe predefinite, omul este "sui ipsius plastes et fictor" și trebuie să se descurce
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]