586 matches
-
pretor, la cererea părții și după procedura ce se va stabili prin regulament. Dacă proprietarul, arendașul, sau împuternicitul lor nu se prezintă la dijmuire dijma respectivă va fi lăsată pe câmp, învoitul rămînînd deslegat de obligațiunea de a mai căra dijma proprietarului sau arendașului. Articolul 118 Învoitul nu-și poate ridica recolta sau dijma decât după executarea tuturor obligațiunilor sale, rezultând din contractele de învoiala în curs ce are cu proprietarul sau arendașul respectiv și după despăgubirea proprietarului sau arendașului dela
LEGE din 19 martie 1937 privitoare la organizarea şi încurajarea agriculturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106077_a_107406]
-
Dacă proprietarul, arendașul, sau împuternicitul lor nu se prezintă la dijmuire dijma respectivă va fi lăsată pe câmp, învoitul rămînînd deslegat de obligațiunea de a mai căra dijma proprietarului sau arendașului. Articolul 118 Învoitul nu-și poate ridica recolta sau dijma decât după executarea tuturor obligațiunilor sale, rezultând din contractele de învoiala în curs ce are cu proprietarul sau arendașul respectiv și după despăgubirea proprietarului sau arendașului dela care are terenul, pentru toate pagubele pricinuite și constatate, conform dispozițiunilor art. 115
LEGE din 19 martie 1937 privitoare la organizarea şi încurajarea agriculturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106077_a_107406]
-
au fost Elveția (1870), Belgia (1871), Spania (1873), Italia (1873) și Grecia (1876). LUNI, 3 OCTOMBRIE PRIMUL JUDEȚ MENȚIONAT În 1385, Dan I (care a domnit din 1383 până în 1386) a dăruit mănăstirii Tismana 400 de găleți de grâu din dijma percepută în județul Jaleș. Aceasta este prima menționare a unui județ din Țara Românească. UNIFICAREA CELOR DOUĂ GERMANII Se împlinesc 15 ani de la reunificarea Germaniei. După 45 de ani de divizare (rezultat al pierderii celui de-al doilea război mondial
Agenda2005-40-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284280_a_285609]
-
majoritate la minele din Petroșani. Satul Berthelot (Fărcădin) păstrează și astăzi urmele vechiului popor dac care se văd atât de bine în portul și înfățișările locuitorilor, iar principala ocupație a lor este pădurăritul și creșterea vitelor. Astăzi ei muncesc în dijmă moșia generalului Berthelot. „Furcile caudine” În „Nădejdea” din 4 octombrie, I. Bănciulescu relata: „Am însoțit pe generalul francez Berthelot dela intrarea în țară și până la moșia și castelul său din comuna Fărcădin, astăzi numită Berthelot. Marele general [...] era vesel de
Agenda2005-44-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284372_a_285701]
-
mantia albă cu o cruce roșie. Mai-marele bisericii de la Roma acordă templierilor importante privilegii de ordin civic, economic și juridic. Sunt degrevați de servicii către regii și principii din țările lor de baștină, ca și de plata oricăror impozite sau dijme. În plus, dobândesc imunitate În fața instanțelor laice, neputând fi judecați decât de Papă, și au dreptul să-și Însușească prada de război pe care - obligați de jurământul de sărăcie - trebuie s-o doneze, Împreună cu Întreaga avere, Ordinului. Către vistieria acestuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
boierii din familia Roset (Rosetti), trebuie să ne raportăm la cartea domnească de volnicie dată postelnicului Ioniță Roset de domnitorul Moldovei, Ioan Nicolae Voievod, la 15 mai 1744, prin care beneficiarul este „volnic cu cartea domniei mele a-și lua dijma din pomi, din fâneață, din grădini cu legume, din prisăci cu stupi și din tot locul, cu tot venitul pi obiceiul țării.” „Obiceiul țării” era cuprins în reglementarea raporturilor dintre boieri și săteni, dat de Constantin Mavrocordat în 1749, prin
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în favoarea lui Manolache Roset satul și moșia Filipeni cu tot venitul, deoarece răzeșii din Oțelești și din Fruntești, dar și din Zlătari dețineau părți din moșia Filipeni. Urmașul lui Manolache, Ioniță Roset ajunsese pe la 1744 să nu-și poată strânge dijma de pe moșia Filipeni, fiind necesară intervenția domnitorului Moldovei, Ioan Nicolae Vv. care emite o carte domnească de volnicie pentru postelnicul Ioniță Roset ca să-și poată lua dijma de pe moșia Filipeni, pe Dunavăț: 119 „...să fie volnică cu cartea domniei mele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Urmașul lui Manolache, Ioniță Roset ajunsese pe la 1744 să nu-și poată strânge dijma de pe moșia Filipeni, fiind necesară intervenția domnitorului Moldovei, Ioan Nicolae Vv. care emite o carte domnească de volnicie pentru postelnicul Ioniță Roset ca să-și poată lua dijma de pe moșia Filipeni, pe Dunavăț: 119 „...să fie volnică cu cartea domniei mele de a-și lua (dijma) din poieni, din fânață, din grădini cu legume, din prisăci cu stupi și din tot locul, cu tot venitul pe obiceiul rii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
necesară intervenția domnitorului Moldovei, Ioan Nicolae Vv. care emite o carte domnească de volnicie pentru postelnicul Ioniță Roset ca să-și poată lua dijma de pe moșia Filipeni, pe Dunavăț: 119 „...să fie volnică cu cartea domniei mele de a-și lua (dijma) din poieni, din fânață, din grădini cu legume, din prisăci cu stupi și din tot locul, cu tot venitul pe obiceiul rii.” Documentele de vânzare-cumpărare ulterioare anului 1692, când Anghelușa dă danie moșia sa Filipeni, lasă să se vadă că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ocină boierilor Rosetti. Erau și cazuri în care noul proprietar alunga de pe moșie pe vechiul proprietar, ajuns în situația de țăran dependent. Dacă se așezau pe moșia mănăstirească, țăranii care nu erau vecini, făceau 12 zile de clacă și dădeau dijma (a zecea parte din produse). În cadrul unei economii predominant pastorală, dijma din fân era mai importantă decât cea din cereale, care se va impune mai târziu, când cerealele au fost cerute pe piața externă. Tot din categoria țăranilor dependenți facă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de pe moșie pe vechiul proprietar, ajuns în situația de țăran dependent. Dacă se așezau pe moșia mănăstirească, țăranii care nu erau vecini, făceau 12 zile de clacă și dădeau dijma (a zecea parte din produse). În cadrul unei economii predominant pastorală, dijma din fân era mai importantă decât cea din cereale, care se va impune mai târziu, când cerealele au fost cerute pe piața externă. Tot din categoria țăranilor dependenți facă parte locuitorii satelor numite „slobozii”, fie că sunt oameni străini de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Revoluția de la 1848 n-a vorbit în Moldova decât de „grabnica îmbunătățire a situației țăranilor clăcași”, iar Așezământul lui Grigore Alexandru Ghica din 1851 recunoștea dreptul țăranului asupra casei, curții și grădinii - 10 prăjini - pentru care nu era dator cu dijmă și clacă. Pentru folosință primea 1,5 fălci de arătură, 40 de prăjini de fâneață și 40 prăjini de cositură și, peste acestea, și se acorda suplimentar pentru fiecare pereche de boi sau cai „un sprijin”. Așezământul din 1851 intitulat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu puteau plăti despăgubirile. Măsurătorile sau făcut în minus, s-au stabilit sume mai mari de despăgubire, iar celor care nu au putut achita sumele datorate, li s-a luat pământul pe motiv că erau prea multe restanțe la clacă, dijmă și biruri. Cu toate limitele, reforma agrară înfăptuită în 1864, în timpul și prin voința lui Alexandru Ioan Cuza, se înscrie pe linia modernizării României, eliberând forța de muncă din agricultură pentru alte sectoare economice. Incapacitatea economiei românești, atunci, și pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
luau cotele statului și, dacă mai rămânea ceva, lua și țăranul acasă. Și la aria organizat de boierii Sterian, cei care au adusă prima mașină de treierat, în comuna Filipeni, se proceda la fel: se luau din recoltă părțile datorate (dijma, arenda, uiumul) după care se lua ce rămânea și de către cel cu munca. Partea din recoltă datorată de țăran proprietarului trebuia dusă la locul de depozitare tot de țăran, aceasta fiind o obligație nouă, față de prevederile legislației din secolul al
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vezi tu trai!” „Ia te uită, dom’le!” - gândi Dromiket 4, atent să nu facă vreo mișcare și pregătindu-se să asculte mai departe. Câteva cuvinte despre Dromiket 4. Se născuse într-o familie de roboți agricoli care lucrau în dijmă pământul fermei pomicole Andromeda de Munte - Vrancea. Fusese conceput din piesele fratelui mai mare, Dromiket 3, peste care, la vremea culesului, căzuse o stâncă. La 4 ani, datorită grijii părinților, care-l aveau în custodie și care-și rupeau circuitele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Pentru faima lui, lipsită de orice sfinte nădejdii..? Vroind să-npace pe orișice bade ce-l urma, Orice nedreptate altoită pe acasă îi curma, Înlăturând și pe acei boieri răi ce cutezau Impunând, mișeii de numai un fir retezau... Că nici dijmele nu erau prea mari sau mici, Iar de când prin țară nu mai erau inamici, Brânza era miere, ori mierea era de aur, Ostenii țării având puteri ca și de taur! Vivace Domnie, prin care țara a prosperat, Și orice slujbaș
ŞTEFAN CEL MARE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362344_a_363673]
-
pe placul Sultanului care pedepsește aspru nu numai pe cârmuitor, dar și poporul, trecându-l prin foc și sabie. De aceea este nevoie să cumpărăm tronul cu aur! - Poporul este deja sărăcit de năvala vrăjmașului, dar și a dărilor și dijmelor! - îndrăzni să adauge altul. - Așa-i! Și ca dovadă că noi le vrem binele, nu vom mări aceste dări. Un aliat ascuns, un demon al nopții, ne-a divulgat ascunzătoarea unei comori. Cu acel aur vom cumpăra tronul domnesc de la
VIII. COMORILE VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350103_a_351432]
-
altele porunca din anul 1716 a domnului Nicolae Mavrocordat prin care se da dreptul mănăstirii Tismana să țină pe moșia sa de la Ploșnina printre altele și un cârciumar 657, Constantin Stoenescu pentru supunerea locuitorilor de pe moșiile Baia de Aramă și Lăturoasa la dijma și monopolul vânzării vinului și rachiului 658. Tot în această perioadă (1792) Înaltul Divan în care se arăta că acesta avea ca danie din vechime importantul venit al vinăriciului ce se strângea de pe moșiile sale din județul Mehedinți, moșii ce
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
un conac de-al său un număr de 60 de pruni, adică tot atâția câți căzuseră în urma alegerii hotarelor pe partea lor de moșie, iar până la intrarea acestora pe rod ar urma să stăpânească prunii bătrâni dându-le celorlalți frați dijmă 670. Un alt fenomen semnalat în această perioadă, este fuga clăcașilor așezați la linie la conace și locuri cu vii și pomi. Astfel în anul 1834 din satele Scăpău și Obârșia fugiseră locuitorii refuzând să-și plătească datoriile proprietății. Împotriva
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
recurg la diferite procedee pentru a-i sili pe proprietarii de vii să plătească mai mult mai ales pentru viile noi717. Așa se întâmpla în anul 1845 când unii arendași ai moșiilor mănăstirești i-a obligat pe clăcași să plătească dijmă pentru fânul cosit de sub pruni, iar pe alții i-a oprit să-și pască vitele pe locurile din capul viilor (26). Asemenea practici erau determinate și de faptul că mulți clăcași nu aveau acte scrise încheiate cu proprietarii moșiilor, acte
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
Oltenia sub stăpânire austriacă, 1718-1739, București, Edit, Academiei, 1971, p. 72). 656 .Printre cauzele cele mai frecvente a conflictelor dintre țărani și boieri sau arendași îl constituiau în prima jumătate a secolului al XIX-lea și tendința de sporire a dijmei (otaștină) situația constatată în cazul moșiilor Bolboșani și Orevița unde datorită acestor împovărări unii dintre locuitori își părăsiseră viile. De remarcat că același lucru se întâmplase și în perioada de început a ocupației austriece, locuitorii refuzând să se întoarcă pe
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
Matei Basarab , la începutul domniei , acordă din nou scutiri ,prin documentul din 28 martie 1633, acelorași rumâni din Șovârliug D.R.H. , vol . XXIV, p. 31, iar peste câteva luni, în 22 iulie, marele ban al Craiovei ,Radu Buzescu împuternicea să ia dijmele din satele Vlăsceni , Stârlbița și Bucovățul și să țină aceste moșii cum le+au ținut și mai dinainte vreme D.R.H, vol.XXIV, p.165. În fine , în aceeași ordine de idei , cităm un document din 30 noiembrie 1635 prin
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
ta, Antares, va-nflori, augusta, pe o altă carte? oare, sus, acolo, printre stele, umblă-n voie Lucifer? cine stă de veghe la hotarul vastelor imperii? cine-mi duce dorul și m-așteaptă, la căderea serii? cât mai datorez, la dijma, marelui flamand, boier? oare, sus, acolo, printre stele, care mi-i aleasă? Citește mai mult ELOGIU CELOR NELUCRATEOare sus, acolo, printre stele, clopotul mai bate?după ploaia dulce, curcubeu, la orizont, răsare?după mine-o curge, nesfârșita, turmă de mioare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
ta, Antares, va-nflori, augusta, pe o altă carte?oare, sus, acolo, printre stele, umblă-n voie Lucifer?cine stă de veghe la hotarul vastelor imperii?cine-mi duce dorul și m-așteaptă, la căderea serii?cât mai datorez, la dijma, marelui flamand, boier?oare, sus, acolo, printre stele, care mi-i aleasă?... XI. ELOGIU IUBITEI, de Ion Mârzac, publicat în Ediția nr. 303 din 30 octombrie 2011. ELOGIU IUBITEI Să mi te-nchipui, doar, eu n-am să pot vreodată
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
ta, Antares, va-nflori, augusta, pe o altă carte? oare, sus, acolo, printre stele, umblă-n voie Lucifer? cine stă de veghe la hotarul vastelor imperii? cine-mi duce dorul și m-așteaptă, la căderea serii? cât mai datorez, la dijma, marelui flamand, boier? oare, sus, acolo, printre stele, care mi-i aleasă? cine ne cunună, cât va ține nuntă de poveste? care dintre-arhangheli ne va da, în zori, de veste? vine îngerașul să răstoarne, cu mânuța-i casă? oare, sus
ELOGIU CELOR NELUCRATE de ION MARZAC în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356260_a_357589]