61 matches
-
dinspre grădină, am colindat, cum ai căuta izvorul, ograda cu garduri de nuiele în ruine și tot ce mai putea să dăinuiască. Și nu m-a întâmpinat un frate, care nu mai lătra legat sub șură: Lăbuș, cel care-mi dijmuia mălaiul de la gură. Pe uliță, bătrânii nu mai stăteau la sfat și nu mai răsunau horele în sat. Era o liniște deplină. Nici măcar fântâna cu cumpănă de lângă poartă nu mai scârțâia! Am intrat în casă și de pe pereții îmbătrâniți priveau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Totuși, aceste realizări nu s-au introdus în practică decât pe o parte a suprafeței globului, în special Europa și America de Nord. Pe alte suprafețe foarte mari, mai ales din zonele tropicale, producțiile sunt foarte mici la hectar și acelea sunt dijmuite de o gamă largă de agenți patogeni. După aprecierile F.A.O. 10-15 % din populația globului suferă permanent de foame și 35-40 % are perioade de înfometare. Examinând statistici mai vechi (CRAMER, 1967) sau mai noi atât în țara noastră cât și
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
avut drept scop să împiedice vânzarea și divizarea pământului, orice vânzare efectuândse numai cu aprobarea organelor de stat. Totodată, s-a introdus și regimul de colectare a cerealelor și impozitul în natură cu scopul de a crea rezervele de stat dijmuite de război și pentru plata datoriilor de război, România fiind considerat stat învins. A urmat reforma monetară din anul 1947, care a lovit puternic în speculanți care adunaseră sume fabuloase în perioada secetei. Guvernul a luat o serie de măsuri
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ecosistemul suportând consecințele. Corect? Și intervine biotehnologia, vânătoarea “nobilă” cu șoimul, ghepardul, câinele. Care vânează sau poartă sau poartă greul, dar e alege cu resturile. Corect? Vremea trece, iar omul adaugă alte biotehnologii. Precum folosirea „răului“ de mucegai care-i dijmuia pâinea, pentru a produce leacuri: antibioticele; ori a unei drojdii spre a produce proteină, și a altei drojdii spre a produce alcool... Alte specii favorizate, alt dezechilibru În ansamblul biosferei, chiar dacă toate se petrec Într’un spațiu dorit Închis: fabrica
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
se numără printre puținele posesoare ale enzimei celulaza: transformă lemnul, consumându-i celuloza, În pulberea brună care este cealaltă componentă a acestuia, lignina, care nu-i place, până ce copacul se prăbușește. Desigur, ciuperca se recompensează pentru nesperatul ajutor: cariul o dijmuiește de parte din hifele ei, Împâslitura albicioasă ascunsă privirii noastre care-i alcătuiește majoritatea corpului. Iar ulmul e supus extincției, În Europa cel puțin, tocmai de această cârdășie. La zid cu cei doi tâlhari, am spune. Numai că În lume
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o „movilă“, ridicată - nu cu mult; firesc, e vorba de același popor - cu 0,64%. Sunt Iașii, orașul care a fost capitală unică a unui principat vreme de trei secole, după un secol și jumătate de hegemonie a Sucevei dar “dijmuită” de curțile domnești satelite de la Iași, Bacău, Vaslui, Hârlău..., ea Însăși venită după anterioara jumătate de secol de migrare prin Siret, Baia, Suceava Însăși... Poate a fost, istoria Moldovei, o căutare a unui genius locus, aflat, În sfârșit, la Iași
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
trăiască libertatea! Acel tânăr a gândit bine: E o pasăre a libertății, care a nimerit Între hulubii pe care-i vâna În capcana Întinsă acelora. Și dacă tu, Cristi, Înțelegi, mai spune și altele. Păi... oamenii acuză uliul, căci le dijmuiește găinile. Doar că uliul știe, ca unul care face umbră pământului cu mult Înaintea omului, ca și găinile de altfel, că acelea se Înmulțesc mai mult decât e nevoie. Orice specie, chiar și aceea umană, o face, ca o expresie
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
amănunt. Adică, dacă de afară vin potcoave cu mult mai ieftine, dar croite pe măsura altor copite, Îmi pot scuti caii să le poarte, sau nu. Dar finalitatea e că acel cal, arând pământul, Îmi oferă o recoltă Întreagă, respectiv dijmuită de suferința lui. Și atunci, prin taxe, descurajatoare, „bat șeaua să’nțeleagă iapa“ că potcoavele interne se potrivesc la caii mei. Dar mai rău e atunci când accept nu doar potcoava străină, ci adopt și modul de viață al potcovarului. De
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
10.000 de lei pentru angajarea unui pitic într-un spectacol. Nu știm cât ia pentru o persoană de înălțime normală, probabil mai mult. Poate că cei în drept l-ar putea determina pe A. Iosefini să nu ne mai dijmuiască veniturile. Nu din cauza codului eticii și echității comuniste, ci pentru că, după toate aparențele, are o situație materială mai mult decât înfloritoare. La Poiana Brașov ocupă vila Șerbănică, la București, pe strada Câmpia Turzii, are o altă vilă. Toate astea și altele
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
peste cap, de trei ori, de șapte ori, tu știi ce-ai făcut! Mai fă o dată! Tu ești băiat deștept!... Juga se scarpină în cap. Asta înseamnă că a întrezărit o soluție. Ar fi ceva, spune el gânditor. Vămile... Nu dijmuiesc după lege... Fură... Iau șpagă... Da-da! Fură!se mânie Ștefan. Ai văzut ce căsoaie și-au ridicat?! În vreme de zurbă, inimoșii mușcă țărâna și tâlharii întorc miliardele cu lopata! Vistiernice! poruncește el brusc. Mâine! În zori! Încaleci! Scormonești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
dzicând stareța și călugărițele di la Socola că moșie mănăstirii lor este hotărâtă și stâlpită dispre locul Cetățuii și au și scrisori în semne, hotarnică, dar egumenul de Cetățuie trece piste semnile hotară și le împresură moșie și apuc de dijmuiește di pe locul Socolii în tărie lui. Si se plângu de mare strâmbătate, pentru că jăluiră că au mai dus hotarnici...dară egumennul de la Cetățuie ocărăști pe martori și sare să-i bată. Deci iată că vă poruncim să mergeți acolo
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
să strângi oameni buni și bătrâni, împregiurași de acolo, și să-i întrebi cu frica lui Dumnedzău. Iată că s-au făcut și carte de blăstăm de la sfințiia sa părintele mitropolitul: cari nu vor mărturisi dirept, carii din călugări au dijmuit viile de la Buciumi și în Dealul Brândzii mai înainte: călugării de mănăstirea lui Păun vameșul, ce s-au chemat Clatie, au călugării de la Sfântul Ioan (Zlataust). Si precum vor mărturisi cu sufletele lor să faci o mărturie...ca să putem ști
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
toate averile mănăstirii și de „a lua de a zeci din pâini, din grădini, din câmpi, și din stupi, după obicei, și din tot locul, cu tot vinitul.” După 16 ani însă, Mihai Racoviță voievod nu mai știa cine a dijmuit moșia Buciumi. - Ai dreptate, prietene, și nu prea, pentru că spune Constantin Duca voievod, pre când îl împuternicea pe părintele Irimia să păstreze toate averile Păunului: „Si tâmplându-să acum , în cești ani trecuți, vremile cumplite și cu răscoali, rămas-au și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Clatie” dându-i „sate,moșii și vii și alte fialuri de bucate: stupi, vite...” Urmărind însă succesiunea evenimentelor, aflăm că la 6 aprilie 1717 Mihai Racoviță voievod scria lui Constantin Zbierea șetrar să cerceteze și să-l informeze cine a dijmuit viile din Dealul Brinzei și viile din Bucium; călugării mănăstirii Clatia sau cei de la Sf.Ioan? Șetrarul Zbierea răspundea: „Acestu loc Buciumi au fost sat domnesc, și la domnie măriii sale Ducăi vodă, a doua domnie...fiindu Păun vamăș și
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
prin cules omul face concurență animalelor ce populează În mod obișnuit acel ecosistem. Treaba nu e chiar atât de rea; nu trebuie să uităm că acele animale Își extind domeniul de pe care-și culeg hrana și peste agroecosistemele noastre, adică dijmuiesc recolta. N’avem decât să le urmăm exemplul, extinzându-ne și noi baza trofică, lucru bun, căci astfel transformăm presiunea noastră asupra mediului dintr’una punctiformă, rezumată la ogor, În una difuză, deci tolerabilă. Mai există un soi de cules
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
din cauza sentimentelor locale moldovene. Aduce în sprijinul identității „vrânceanului”, dovezi istorice: „știa că în secolul al XVI-lea și al XVII-lea, ca și mai târziu biruri grele apăsau în Principate asupra celor care aveau oi, că turmele lor erau dijmuite pentru a spori visteria or a fi date în dar turcilor, cum și expuse la prădăciuni în vremuri, așa că ciobanii își vedeau atunci avutul lor rămas în urna aceluia, al ardelenilor, care își treceau oile peste munți și era firesc
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
esență aceasta: - De ce se sifonează banii publici din spitalele românești? Reproduc mai jos răspunsul domniei sale: “Nu am mai suportat jaful administrativ din spitale, comis de indivizi și grupări infracționale organizate, pentru care banul public nu mai era suficient. Salivau să dijmuiască fără jenă și banul privat din parteneriatele încheiate de spitale”.
Spitalul Obregia, de la Flacăra Violet, la ”jafuri” de milioane de euro by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/64790_a_66115]
-
Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD) a deschis mai multe fronturi în războiul pentru apărarea veniturilor dijmuite prin legea pensiilor și pregătește un protest pentru data de 25 octombrie, de Ziua Armatei. La Curtea de Apel București se află Dosarul nr. 2756/2/2010, împotriva lui Emil Boc, având termen pe 26 octombrie. La Tribunalul Municipiului București
Militarii l-ar putea angaja pe Ciorbea în procesul cu Boc () [Corola-journal/Journalistic/27773_a_29098]
-
fi depistați cei care ar face acest lucru, chiar dacă se găsesc câini înfometați sau subnutriți în adăposturi. De Ce News: Se pot face bani furând din mâncarea animalelor din adăposturi? Liviu Gaiță: La orice adăpost, public sau privat, mâncarea câinilor este dijmuită de cei care îi îngrijesc. Este o adevărată luptă cu îngrijitorii, ca să nu fure concentratele și să le ducă acasă la ei, pentru a-și hrăni porcii. E ilegal să hrănești porcii cu proteină animală, dar lor le place așa că
De Ce a avut loc masacrul din Botoşani. Medicul veterinar Liviu Gaiţă arată că a fost un experiment pilot, pentru a testa opinia publică () [Corola-journal/Journalistic/26455_a_27780]
-
fără efort, într-un moment de creștere economică. Avantajul PDL a fost, indirect explicat tot de Băsescu, care a reiterat intenția lui Boc de a strânge șurubul în domeniul social, pentru a muta banii în domeniul investițiilor, care pot fi dijmuite de firmele portocalii. Pentru prima dată, Băsescu nu a mai făcut trimiteri la moguli sau la corupția politicienilor, astfel că oferta poate fi interpretată și ca una de armistițiu: nu vom mai trimite Parchetul să vă hărțuiască, dacă acceptați să
Mesajul cifrat lansat de Băsescu în Parlament () [Corola-journal/Journalistic/49802_a_51127]
-
la cursuri și rezultatele slabe la învățătură; atitudinea obraznica față de colegi și profesori, întregite cu acte prin care bravează, se „da mare” față de colegi și ceilalți copii, pe care ii jignește, injuriază și caută să-i supună și să-i „dijmuiască” sub amenințări și violențe fizice. Aliniatul 3 - Reeducarea elevilor ajunși în odioasele școli de reeducare de altă dată era departe de a-i putea reda familiei și societății. Dificultatea eradicării deprinderilor lor deviante era cauzată de mai multe motive, printre
Primul cod orientativ privind procedura medierii conflictelor de la A la Z by Mihaiu Șanța () [Corola-publishinghouse/Law/705_a_993]
-
pe terfeloaga din fața lui. Când a terminat treaba, i-a întins catastiful lui Hliboceanu. Uite câte parale ai de luat. Îi bună socoteala sau nu? Apoi eu încă n-am socotit, da’ știu că nu te-a lăsa inima să dijmuiești munca noastră. Uite-te la el cum face pacate! O viață am lucrat cu moș Dumitru și cu Pâcu și nu s-au plâns niciodată. Ș-apoi nu poți spune că Pâcu nu știa a ține socotelile. Știa și toaca
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
prea în largul lui în prăvălia asta. Se vede c-o face cu inima îndoită, păi, tot foamea, tot ea te împinge la tot felul de măgării de care n-ai avea cum să fii mândru. Se încarcă de păcate, dijmuindu-i pe sărmanii pensionari care-și omoară plictiseala cu peștele, își ia un ban grămadă-n contul lor, Rafaele, în vreme ce tu vii degeaba pe gârlă, să te limpezești, să te răcorești... Tembelul ăsta ras în cap se bălăcește la șase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
care-l porcăise la prima oră a dimineții. Buna dispoziție, destul de fragilă de altfel, era gata să fie risipită de zgomotul tot mai puternic al traficului de pe șosea, iar după o vreme, auzi glasul bătrânului conversând cu tipul ăla care dijmuia pescarii și care parcă s-ar fi străduit acum să-l perie cu nea Matei în sus, nea Matei în jos, deștept tare nea Matei ăsta. Rafael îl auzea hlizindu-se cum că nea Matei e mereu pe baltă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
uricarului Simion Cheșco, în care spune: „Vă facem știre că... au datu jalobă rugătoarele noastri... di la sfânta mănăstire Socola, pe egumenul de Cetățuia... dzicând... că egumenul di Cetățuia trece piste semnile hotară și le împresură moșie și apucă di dijmuiești di pe locul Socolii în tărie lui... Au mai adus hotarnici și pe unde arată oamenii semnele hotarălor, dară igumenul de Cetățuie ocărăști pe martori și sare să-i bată”. N-ai spus însă că bietele călugărițe „au și scrisori
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]