128 matches
-
post-contuzional este de 3 grade: minor (cefalee, amețeli, redoarea de ceafa, L.C.R. sanghinolent); mediu necomplicat; mediu complicat cu fracturi, infecții (meningo-encefalita, tromboflebite); grav necomplicat, cu comă și rigiditate prin decerebrare; ● sindromul de dilacerare - mediu, cu dilacerare directă și grav prin dilacerare indirectă de trunchi cerebral; ● sindromul de compresiune cu revărsate sanguine (hematomul epidural, subdural și intracerebral) și cu revărsate lichidiene (meningita seroasa); ● plăgi ale capului: frontale, parietale, temporale, occipitale și mixte. Clasificarea: nepenetrante (ale scalpului), plăgi penetrante de război și plăgi
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
sau durere. Manifestări cunoscute generic sub numele de sindrom postpericardiotomic, afecțiune de obicei autolimitantă. Complicații pericardice Pericardiocenteza poate afecta cordul, vasele coronare, vasele toracice interne și plămânii. Alte leziuni posibile includ perforație gastrică, colonică, pneumotorax și Hemoragia poate fi secundară dilacerării arterei coronare, ventriculului drept și/sau atriului drept Alte posibile complicații sunt tamponada pericardică, hemopericard și hemotorax. Pericardiotomia și pericardiectomia au drept complicații posibile pericardiectomia. Capitol 4 ANATOMIA CLINICĂ ȘI CHIRURGICALĂ A CORDULUI <resume> Rezumat * Generalități * Situație * Greutate * Dimensiuni * Formă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
suprafață a viitoarei craniotomii (fig. 4.7). Incizia durei mater se face semicircular, cu baza la sinus. O atenție deosebită trebuie acordată la acest timp pentru a nu leza venele emisare la sinus. Respectarea acestor vene este esențială, tromboza sau dilacerarea lor ducând la infarcte venoase extinse. Pentru abordul transcalos, protejând creierul cu tampoane umede, se pătrunde progresiv în fisura interemisferică până la nivelul corpului calos, ușor de recunoscut datorită culorii albe pe care o prezintă, la acest nivel fiind identificate și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
moment în dezvoltarea hipertensiunii intracraniene cât și efectul compresiv asupra căilor de circulație ale LCR-ului și efectul edematogen asupra parenchimului nervos adiacent; - leziunile traumatice expansive, cu sau fără edem cerebral traumatic, sunt rezolvate chirurgical prin evacuarea hematoamelor traumatice, îndepărtarea dilacerării cerebrale edematogene etc.; - alte leziuni expansive intracraniene, netumorale sau netraumatice, cum sunt abcesul cerebral, empiemul dural, chistul hidatic etc. sunt rezolvate neurochirurgical de obicei prin evacuare completă. II. În cazul sindromului de HIC de etiologie toxică, cum este sindromul de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
baza apofizei mastoide. În fosa cerebeloasa stânga se descrie un alt hematom. La nivelul lobului frontal drept se observă o hemoragie difuza, Însoțită de congestie, care corespunde unei contuzii cerebrale grave. La nivelul circumvoluțiunii olfactive a lobului frontal se constată dilacerarea substanței nervoase. Examenul anatomopatologic pune În evidență : prezența unei fracturi cu Înfundare ; un fragment osos dislocat la nivelul condilului occipital stâng, care nu limitează mișcările capului; un hematom occipito-parietal stâng, care determină un sindrom de compresiune cerebrală ; dilacerare cerebrală În
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
se constată dilacerarea substanței nervoase. Examenul anatomopatologic pune În evidență : prezența unei fracturi cu Înfundare ; un fragment osos dislocat la nivelul condilului occipital stâng, care nu limitează mișcările capului; un hematom occipito-parietal stâng, care determină un sindrom de compresiune cerebrală ; dilacerare cerebrală În zone Îndepărtate de suprafață de impact. Constatările anatomopatologice sunt prețioase pentru stabilirea unui diagnostic corect și a unei intervenții chirurgicale precoce. Dintre profesorii Facultății de Medicină din Iași care au abordat aspecte chirurgicale ale patologiei sistemului nervos trebuie
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
Activitatea să practică și științifică a creat Împreună cu colectivul clinicii originalitatea școlii de neurochirurgie din lași prin modul de soluționare și abordare a o serie de capitole de patologie: I. În traumatologia cranio-cerebrală: tratamentul de urgență al plăgilor cranio cerebrale dilacerarea cerebrală focalizata (M. Rusu) fistulele L.C.R. cranio-nazale post-traumatice (N. lanovici-1978) ÎI. Patologia degenerativa a coloanei vertebrale lombare : importantă examenului clinic În stabilirea diagnosticului pledează pentru valoarea abordului limitat al leziunilor discale prin hemilaminectomie unilaterală ablația limitată a țesutului discal degenerat
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
după care, În clinica de neurochirurgie sub conducerea Conf. N. Oblu, devine asistent la disciplina de neurochirurgie. În 1966, este admis prin concurs că doctorand la Facultatea de Medicină din Tg Mureș (Prof. prof. dr. Ț. Androsofszky), susținându-și teza „Dilacerarea meningo-cerebrală traumatica localizată”, În 1969. În 1970, În calitate de cercetător - INSERM, și-a desfășurat activitatea neurochirurgicală În Spitalul St. Anne Paris, pregătindu-se pentru intervenții neurotaxice, sub conducerea Prof. J. Talairach. În 1971, a fost confirmat șef de lucrări la IMF
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
intervenția precoce, mortalitatea generală este mai redusă. Împotriva chirurgiei precoce și în favoarea chirurgiei tardive argumentele sunt: edemul cerebral este cel mai sever imediat după HSA (implică o retracție a creierului mai agresivă, retractoarele au o tendință mai mare să producă dilacerări în acest creier mult mai friabil); posibila creștere a incidentei vasospasmului după chirurgia precoce datorită disecției pe vase [3], sau după manipulările cateterelor în cazul intervenției endovasculare. Prognosticul pare să fie mai nefavorabil când intervenția chirurgicală se practică între zilele
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
evidentă și prin dispariția excavației supraclaviculare, precum și prin apariția unei bose adipoase interscapulovertebrale, cunoscută sub numele cocoașă de bizon . Prin urmare, tegumentele devin mai fragile, atrofiindu-se. Supunerea tegumentelor fragilizate la întindere exagerată, din cauza creșterii rapide în greutate, va determina dilacerarea acestora cu apariția de vergeturi, cu precădere la nivel abdominal, pe coapse și în regiunea axilară. Colagenul pereților vasculari fiind și el afectat, apare o fragilizare vasculară particulară însoțită de extravazări sanguine, ceea ce determină apariția unei tente roșietice a vergeturilor
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
în continuare, se poate ajunge la un hematom intraparenchimatos. Datorită acestui lucru, se recomandă repetarea CT-ului la 24 ore sau, dacă starea generală a pacientului se deteriorează și pierde 2 puncte pe scara Glasgow. Plăgile penetrante pot duce la dilacerări cerebrale și leziuni ce pot ajunge până la nivelul nucleilor bazali. În general, examenul CT și RMN au sensibilitate egală în depistarea contuziei hemoragice. Totuși, în faza supraacută, contuzia edematoasă poate fi decelată cu acuratețe prin imagistica RMN. Examinarea CT evidențiază
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
poate dezvolta ca și hematom imediat posttraumatic, sau în decurs de câteva ore, prin confluarea zonelor de contuzie hemoragică. Diagnosticul diferențial cu hematoamele primare post hipertensive se face prin prezența unor leziuni asociate: fractura craniană, colecții hematice subdurale, contuzii sau dilacerări în alte zone ale creierului (fig. 3.23). HEMORAGIA INTRAVENTRICULARĂ POSTTRAUMATICĂ Din punct de vedere imagistic, pe investigația CT apare o colecție lichidiană hiperdensă (cu densități aproximative de 70-90 UH) prezentă în toți ventriculii cerebrali sau numai în anumite zone
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
tehnicile imagistice tip angiografia CT-multislice, RMN și angiografia RMN, angiografia Seldinger pe patru vase fiind de real folos [21-23]. FISTULA CAROTIDO-CAVERNOASĂ Fistula carotido-cavernoasă (FCC) reprezintă o comunicare anormală posttraumatică între artera carotidă internă și sinusul cavernos. Fistula este rezultatul unei dilacerări în peretele arterial cauzat de un fragment osos sau în urma undelor de șoc care produc o dilacerare arterială [24,19,20]. Investigația CT și RMN pune în evidență lărgirea venelor de drenaj, în special vena oftalmică superioară și anomalii în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
folos [21-23]. FISTULA CAROTIDO-CAVERNOASĂ Fistula carotido-cavernoasă (FCC) reprezintă o comunicare anormală posttraumatică între artera carotidă internă și sinusul cavernos. Fistula este rezultatul unei dilacerări în peretele arterial cauzat de un fragment osos sau în urma undelor de șoc care produc o dilacerare arterială [24,19,20]. Investigația CT și RMN pune în evidență lărgirea venelor de drenaj, în special vena oftalmică superioară și anomalii în mărimea și configurația sinusului cavernos de partea leziunii, comparativ cu sinusul cavernos contralateral (fig. 3.41 a-
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
chiar cuspele valvei aortice. Fragmentarea fibrelor elastice este un proces normal în cadrul îmbătrânirii. În unele cazuri, aceste procese pot cuprinde arcul aortic și chiar toată aorta. Aceste anevrisme sunt asociate frecvent cu insuficiență valvulară aortică și pot fi sediul unor dilacerări transversale intimale și ale mediei cu disecții secundare. Cercetări mai recente evidențiază o patogenie transmisă genetic [26,27]. În sindromul Marfan e vorba de mutații ale genei fibrilinei 1 cu transmitere cel mai adesea autosomal dominantă. Fibrilina, componentă importantă a
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
Factorii ce pot pleda în favoarea intervenției chirurgicale în disecția de aortă tip B sunt sindromul Marfan, prezența unui anevrism larg, afectarea arcului aortic, probleme de complianță la tratamentul medicamentos. Tratamentul chirurgical al disecției aortei descendente constă în rezecția porțiunii cu dilacerare intimală și interpoziția unui graft (proteză de Dacron sub CEC atrio -femural cu sau fără hipotermie) pentru reaproximarea peretelui aortic. În cazul disecției aortei abdominale, se înlocuiește porțiunea afectată dacă simptomele sau evoluția o impun. Dacă există semne de ischemie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
pacienților vârstnici nu diferă de cele aplicate la pacienții tineri, majoritatea intervențiilor elective putând fi efectuate în condiții de siguranță și la această categorie de pacienți, cu complicații imediate și pe termen scurt acceptabile și reinserție socială relativ normală. Rezecția dilacerării primare cu înlocuirea aortei ascendente sau a hemiarcului afectat în condiții de arest hemodinamic nu se asociază cu un risc semnificativ crescut de AVC sau mortalitate precoce la pacienții vârstnici. Asociată protezării valvulare oferă alternative optime operatorii.
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
netraumatică. HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANĂ Poate apare: - prin ruperea unui vas sanguin normal de la nivelul spațiului subarahnoidian printr-o leziune traumatică sau prin ruperea unei anevrism arterial, cel mai frecvent după un puseu de hipertensiune arterială sistemică; - într-o leziune traumatică cerebrală - dilacerare cerebrală, sau o colecție hematică intraparenchimatoasă corticalizată care rupe pia mater și sângele trece subarahnoidian. HEMORAGIA INTRAVENTRICULARĂ Poate fi: - traumatică prin leziunea vaselor subependimare ventriculare sau prin leziunile traumatice periventriculare cu ruperea în ventricul a unui hematom intraparenchimatos periventricular; - netraumatice
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
imagistică medicală: 1 lună 6.4. CONȚINUTUL STAGIULUI SECUNDAR DE NEUROCHIRURGIE: 1 LUNĂ 6.4.1. Tematica lecțiilor conferință (20 ore) I. Efecte traumatice primare 1.1. Comoția cerebrală 1.2. Leziuni axonale difuze 1.3. Contuzia cerebrală 1.4. Dilacerarea cerebrală II. Efecte traumatice secundare Hematoame intracraniene posttraumatice 2.1. Hematoame extradurale 2.2. Hematoame subdurale 2.3. Hematoame intraparenchimatoase 2.4. Hematoame intraventriculare III. Colecții lichidiene intracraniene traumatice 3.1. Hygroma dureimater (HDN) 3.2. Meningita seroasă (MS) 3
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
la casa de asigurări de sănătate cu care a încheiat contract, în următoarele condiții: - afecțiuni în care au fost epuizate toate celelalte posibilități de explorare; - urgente medico-chirurgicale majore, după cum urmează: Explorări computer-tomograf (CT) 1. politraumatisme cu afectare scheletală multiplă , cu dilacerare de părți moi și/sau afectare de organe interne 2. monotraumatisme: - cranio-cerebrale - coloana vertebrală - torace - abdomino-pelvine - fracturi cominutive și/sau deschise cu interesare de vase ale extremităților 3. hemoragii interne (după stabilizarea funcțiilor vitale) 4. accidente cerebro-vasculare acute și afecțiuni
NORME METODOLOGICE din 1 aprilie 2010 (**actualizate**) de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2010*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/222080_a_223409]
-
la casa de asigurări de sănătate cu care a încheiat contract, în următoarele condiții: - afecțiuni în care au fost epuizate toate celelalte posibilități de explorare; - urgente medico-chirurgicale majore, după cum urmează: Explorări computer-tomograf (CT) 1. politraumatisme cu afectare scheletală multiplă , cu dilacerare de părți moi și/sau afectare de organe interne 2. monotraumatisme: - cranio-cerebrale - coloana vertebrală - torace - abdomino-pelvine - fracturi cominutive și/sau deschise cu interesare de vase ale extremităților 3. hemoragii interne (după stabilizarea funcțiilor vitale) 4. accidente cerebro-vasculare acute și afecțiuni
NORME METODOLOGICE din 1 aprilie 2010 (**actualizate**) de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2010*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226199_a_227528]
-
la casa de asigurări de sănătate cu care a încheiat contract, în următoarele condiții: - afecțiuni în care au fost epuizate toate celelalte posibilități de explorare; - urgente medico-chirurgicale majore, după cum urmează: Explorări computer-tomograf (CT) 1. politraumatisme cu afectare scheletală multiplă , cu dilacerare de părți moi și/sau afectare de organe interne 2. monotraumatisme: - cranio-cerebrale - coloana vertebrală - torace - abdomino-pelvine - fracturi cominutive și/sau deschise cu interesare de vase ale extremităților 3. hemoragii interne (după stabilizarea funcțiilor vitale) 4. accidente cerebro-vasculare acute și afecțiuni
NORME METODOLOGICE din 1 aprilie 2010 (**actualizate**) de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2010*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226228_a_227557]
-
la casa de asigurări de sănătate cu care a încheiat contract, în următoarele condiții: - afecțiuni în care au fost epuizate toate celelalte posibilități de explorare; - urgente medico-chirurgicale majore, după cum urmează: Explorări computer-tomograf (CT) 1. politraumatisme cu afectare scheletală multiplă , cu dilacerare de părți moi și/sau afectare de organe interne 2. monotraumatisme: - cranio-cerebrale - coloana vertebrală - torace - abdomino-pelvine - fracturi cominutive și/sau deschise cu interesare de vase ale extremităților 3. hemoragii interne (după stabilizarea funcțiilor vitale) 4. accidente cerebro-vasculare acute și afecțiuni
NORME METODOLOGICE din 1 aprilie 2010 (**actualizate**) de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2010*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226230_a_227559]
-
la casa de asigurări de sănătate cu care a încheiat contract, în următoarele condiții: - afecțiuni în care au fost epuizate toate celelalte posibilități de explorare; - urgente medico-chirurgicale majore, după cum urmează: Explorări computer-tomograf (CT) 1. politraumatisme cu afectare scheletală multiplă , cu dilacerare de părți moi și/sau afectare de organe interne 2. monotraumatisme: - cranio-cerebrale - coloana vertebrală - torace - abdomino-pelvine - fracturi cominutive și/sau deschise cu interesare de vase ale extremităților 3. hemoragii interne (după stabilizarea funcțiilor vitale) 4. accidente cerebro-vasculare acute și afecțiuni
NORME METODOLOGICE din 1 aprilie 2010 (**actualizate**) de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2010*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226201_a_227530]
-
la casa de asigurări de sănătate cu care a încheiat contract, în următoarele condiții: - afecțiuni în care au fost epuizate toate celelalte posibilități de explorare; - urgențe medico-chirurgicale majore, după cum urmează: Explorări computer-tomograf (CT) 1. politraumatisme cu afectare scheletală multiplă , cu dilacerare de părți moi și/sau afectare de organe interne 2. monotraumatisme: - cranio-cerebrale - coloană vertebrală - torace - abdomino-pelvine - fracturi cominutive și/sau deschise cu interesare de vase ale extremităților 3. hemoragii interne (după stabilizarea funcțiilor vitale) 4. accidente cerebro-vasculare acute și afecțiuni
NORME METODOLOGICE din 1 aprilie 2010 (**actualizate**) de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2010*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221464_a_222793]