635 matches
-
postmortem, - brrr!) Despre câte-un vis pe care l-am ucis, de teamă să nu-l trăiesc cu ochii deschiși. Sau pentru că nu se putea nicicum trăi. Doamne, câți bărbați splendizi nu s-au perindat prin ochii mei... Aveam pupilele dilatate ca să încapă toți. Și rezervele. Atât de mult puteam visa, că nu-mi ajungeau ziua pauzele și noaptea insomniile. Nu știam atunci că trăiesc cu adevărat. Că asta-i viața. Mi se părea că viața mea ești tu. Acum nu
EXTEMPORAL LA SINCERITATE de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Extemporal_la_sinceritate_mirela_borchin_1386883859.html [Corola-blog/BlogPost/347220_a_348549]
-
unui timp vulturesc ce dans este pe străzi ca la carnaval de o vară aș scrie pe-o stea nenumită iubesc sau te-aș săruta pe soarta dulce-amară cu unghii de jad secunde împletite în păr sibilin iar inima/miocardul dilatat/ pulsând aritmic sempitern versatil Referință Bibliografică: Brainstorming / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1501, Anul V, 09 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Angi Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
BRAINSTORMING de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 by http://confluente.ro/angi_cristea_1423468690.html [Corola-blog/BlogPost/377082_a_378411]
-
la timp, că «vizionarismul lui Nichita Stănescu se intelectualizează și se abstractizează; poezia este, în continuare, imaterială, voind s-o prinzi într-o formulă, vezi că-ți trece printre degete.» (SSra, I, 173). Criticul vorbește și despre «o anumită percepție dilatată a timpului», desemnând o formă de bază a existenței: țimpu-i «o noțiune imprecisă și poetul face totul pentru a o aburi și mai mult» (ibid.). Marian Popa nu găsește în Dreptul la timp decât «divagații pe marginea categoriei timpului văzut biologic
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
199). În această elegie, increatul se antrenează între tragicele limite orizontice: Ouă concentrice, negre, sparte/fiecare pe rând și în parte. / Pui de pasăre respins de zbor, /străbătând ou după ou, /din miezul pământului pân' la Alcor, /într-un ritmic, dilatat ecou, / „sinele “încearcă din „sine “să iasă, /ochiul din ochi, și mereu/însuși pe însuși se lasă/ca o neagră ninsoare, de greu. Dintr-un ou într- unul mai mare/la nesfârșit te naști, nezburată/aripă. Numai din somn/se
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
să și-o pună... Azi, flamanda vreme inspiră vară, din nou, În brațele-i căzute sfios în rugăciune Și chiotul de bucurie l-aud că un ecou Din timpu-ntors părelnic spre vârsta-mi ce apune... Mă reazim, iar, de amintirea dilatata... Clipă, sub cireș, îți aduce chipul înflorit, Rotește timpul spre-napoi -încă odată- ``Te aștept -aici- Alină , în timpul nevenit!`` Referință Bibliografica: CIREȘ ÎN RUGĂCIUNE (1 IUNIE) / Lia Ruse : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1978, Anul VI, 31 mai 2016
CIREŞ ÎN RUGĂCIUNE (1 IUNIE) de LIA RUSE în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 by http://confluente.ro/lia_ruse_1464679844.html [Corola-blog/BlogPost/363518_a_364847]
-
altoiul trebuie să fie tânăr altfel nu merge altoirea nici în ochi, nici în T, nici cap în cap. - Exact, exact! - Am să-l altoiesc, prea îl iubesc, am și spus odată că-i deschis țarcul de mânze cu nări dilatate, în loc să mă înțeleagă măcar pe jumătate, a luat-o anapoda, dar îmi fac „mea” că prea-mi umple grădina și merele-s bune, minune! SONATA LUMII CU INSTRUMENTE DEZACORDATE când în marginea de pădure nu dănțuiește aer frânt și-ntrupat iar
POEME DE SFÂRŞIT DE AN de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/adina_dumitrescu_1483178232.html [Corola-blog/BlogPost/374156_a_375485]
-
piciorul unei pietre, mai repezindu-mi părul într-o parte, mă plimbam pe străzile prafuite ale orașului. Văd azi ca și ieri: aproape după fiecare colț de casă, aproape la fiecare intersecție apărea taică-miu, parcă era nebun, avea ochii dilatați, era îmbrăcat în niște haine străine, care îi cădeau prost. E drept că orașul era mai mult pustiu, dar el părea că se ascunde de cineva, că e urmărit, avea ochii dilatați, se trăgea pe după colțurile de zid ale imobilelor
DRAGOȘ NICULESCU by http://confluente.ro/articole/drago%C8%99_niculescu/canal [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
apărea taică-miu, parcă era nebun, avea ochii dilatați, era îmbrăcat în niște haine străine, care îi cădeau prost. E drept că orașul era mai mult pustiu, dar el părea că se ascunde de cineva, că e urmărit, avea ochii dilatați, se trăgea pe după colțurile de zid ale imobilelor, mă fluiera și pe urmă îmi vorbea tainic, uitîndu-se în dreapta și în stînga (nu l-ați cunoscut pe tata, ... Citește mai mult Purtam un pantalon pînă aproape de genunchi.Cu o mînă în
DRAGOȘ NICULESCU by http://confluente.ro/articole/drago%C8%99_niculescu/canal [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
dînd cu piciorul unei pietre, mai repezindu-mi părulîntr-o parte, mă plimbam pe străzile prafuite ale orașului.Văd azi ca și ieri: aproape după fiecare colț de casă,aproape la fiecare intersecție apărea taică-miu,parcă era nebun, avea ochii dilatați, era îmbrăcat în niștehaine străine, care îi cădeau prost.E drept că orașul era mai mult pustiu,dar el părea că se ascunde de cineva, că e urmărit,avea ochii dilatați,se trăgea pe după colțurile de zid ale imobilelor,mă
DRAGOȘ NICULESCU by http://confluente.ro/articole/drago%C8%99_niculescu/canal [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
intersecție apărea taică-miu,parcă era nebun, avea ochii dilatați, era îmbrăcat în niștehaine străine, care îi cădeau prost.E drept că orașul era mai mult pustiu,dar el părea că se ascunde de cineva, că e urmărit,avea ochii dilatați,se trăgea pe după colțurile de zid ale imobilelor,mă fluiera și pe urmă îmi vorbea tainic, uitîndu-seîn dreapta și în stînga (nu l-ați cunoscut pe tata,... XXXIII. GAIA-MAȚU, de Dragoș Niculescu, publicat în Ediția nr. 2236 din 13 februarie
DRAGOȘ NICULESCU by http://confluente.ro/articole/drago%C8%99_niculescu/canal [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
suflet, lumină, spirit, cu precizia chirurgului, prin intervenții dure, induci asistola cardiacă crezând într-o protecție a miocitelor retrograd prin sinus coronar administrezi cardioplegia cu sânge, tehnici rafinate de circulație artificială, oprirea circulatorie, hipotermia profundă ți-era de ajutor vase dilatate riscau să mi se spargă contra-cronometru, conștient de efectul prelungit, mi-ai produs leziuni ireversibile răspunsul inflamator indica clinic sindromul postperfuzie anestezia anevrismului localizat în spatele ochilor nu bănuia punctul mărit de lumină, culoarul de trecere spre granița temporară dintre viață
FIBRILAŢIA VENTRICULARĂ ~ SEVERA TULBURARE DE RITM A INIMII de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Fibrilatia_ventriculara_~_severa_tulbu_irina_lucia_mihalca_1327708224.html [Corola-blog/BlogPost/380786_a_382115]
-
a nu mai trece printr-un anumit șir de emoții. După un timp destul de îndelungat, ne-am găsit izolați în micul spațiu la care se ajungea urcând pe pietre, exact ca la început. L-am privit fix, în ochii negri, dilatați, ca și cum aș fi vrut să-l hipnotizez. "Nu vă supărați, aveți cumva un ceas?", mi-au ieșit din gură cuvintele politicoase, absurde. "Mda, sigur... E 11.45", mi-a răspuns. "Aha... Mulțumesc...", am îngăimat în timp ce-i priveam cicatricea de pe obrazul
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (III) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1487282398.html [Corola-blog/BlogPost/350228_a_351557]
-
aerul de miros livresc nu există antidot pentru logoree această boală contaminează letal ispititorii șerpi se încolăcesc sub formă de A și mor la apus ca un O invalid n-au picioare cuvintele se târăsc prin mlaștini pestilențiale ochii lor dilatați magnetici reflectă oceane agitate furtuni acalmii le-am legat de catarg să fluture alizeic eșarfă stelelor e ca un curcubeu pictat scară spre cer devotată cuvintele mele urca șerpește unse cu miere praful argintiu sclipește tragic în ele sunetul lor
(I)LOGICA de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 by http://confluente.ro/Angi_cristea_1402115314.html [Corola-blog/BlogPost/349847_a_351176]
-
supărat pe dată când am adus vorba de ședințele din Parlament și l-am întrebat cum se descurcă. Surprins, mi-am cerut scuze la prima privire dură a „gorilei” ce purta geanta diplomat și, în timp ce examinam cu coada ochiului mușchii dilatați și amenințători ai acesteia, mi-am permis o mică intervenție cu jumătate de gură: - Dar, domnule deputat, cu respect, apreciez eficiența lucrărilor în plen, dar parcă se cam lungesc și se bate apa-n piuă...Dumneavoastră, de ce sunteți nemulțumit? - Păi
CU GÂNDUL LA ZIUA DE MÂINE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cu_gandul_la_ziua_de_maine.html [Corola-blog/BlogPost/356963_a_358292]
-
complice”, înregistrează. Celelalte simțuri sunt dominate de veghea tiranică a vederii, a cărei acuratețe descoperă rapid amănuntului semnificativ: ”Nu o dată noaptea surprins/ de caligrafia bizară a liniștii/ și a străzilor/ pe care s-ar zice că mă întorc/ cu nări dilatate/ asemeni unui Ulise anonim și ambiguu/ urmăresc ahtiat pe o peliculă/ ce se derulerază în culisele unei priviri lăuntrice/ aventura magică a acestor pași/ traversând deopotrivă piața istorică a orașului/și tăcerea (ei) sepulcrală contopită cu stelele”. Orașul lui Eugen
REFERENT ŞI SEMN. NOTE LA POEZIA LUI EUGEN BUNARU de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 by http://confluente.ro/olimpia_berca_1409318514.html [Corola-blog/BlogPost/358222_a_359551]
-
suflet, lumină, spirit, cu precizia chirurgului, prin intervenții dure, induci asistola cardiacă crezând într-o protecție a miocitelor retrograd prin sinus coronar administrezi cardioplegia cu sânge, tehnici rafinate de circulație artificială, oprirea circulatorie, hipotermia profundă ți-era de ajutor vase dilatate riscau să mi se spargă contra-cronometru, conștient de efectul prelungit, mi-ai produs leziuni ireversibile răspunsul inflamator indica clinic sindromul postperfuzie anestezia anevrismului localizat în spatele ochilor nu bănuia punctul mărit de lumină, culoarul de trecere spre granița temporară dintre viață
IRINA LUCIA MIHALCA by http://confluente.ro/articole/irina_lucia_mihalca/canal [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
gând, suflet, lumină, spirit,cu precizia chirurgului, prin intervenții dure,induci asistola cardiacă crezând într-o protecție a miocitelor retrograd prin sinus coronar administrezi cardioplegia cu sânge,tehnici rafinate de circulație artificială, oprirea circulatorie,hipotermia profundă ți-era de ajutorvase dilatate riscau să mi se spargăcontra-cronometru, conștient de efectul prelungit,mi-ai produs leziuni ireversibile răspunsul inflamator indica clinic sindromul postperfuzieanestezia anevrismului localizat în spatele ochilornu bănuia punctul mărit de lumină,culoarul de trecere spre granița temporarădintre viață și moarteimagini derulate tridimensionalîn
IRINA LUCIA MIHALCA by http://confluente.ro/articole/irina_lucia_mihalca/canal [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > AER - PROZĂ SCURTĂ Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 354 din 20 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Domnul acela tușește convulsiv, se cutremură, își rupe plămânii. Ochii dilatați, buzele cianotice, fața congestionată...Îl privesc de aproape: arată oribil! Deschide gura. Se sufocă. Mâna la inimă, durerea îi flagelează mimica disperată. Cade ca secerat. Mă reped spre el. Oamenii fac cerc. Femeile cu palma la gură.... Ne simțim neutincioși
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Aer_proza_scurta.html [Corola-blog/BlogPost/361431_a_362760]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > (SIN)UCIDERE Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1286 din 09 iulie 2014 Toate Articolele Autorului norii inhalează suflete estropiate arborii ca niște căngi (se) spânzură de toarta cerului pești cu ochi dilatați și trup alunecos depozitează amăgiri pe fundul râului umbrele înecaților se-agăță de sălcii plângătoare secunde iritate sapă titanic în albia râului minutele ca niște antropofagi înghit vieți robuste hulpav orele târăsc în praf sufletul hectorian exorcizat Referință Bibliografică: (Sin
(SIN)UCIDERE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 by http://confluente.ro/Angi_cristea_1404937620.html [Corola-blog/BlogPost/349971_a_351300]
-
după o partitură eronată îmi acordez pantofii cu modestia ta calmă plopii fără soț desenează un cer în semicercuri nu se poate lupta fără două inimi de schimb în piață se iubește se moare se vinde cumpără-mi eroismul inima dilatata încalță niște sandale fără șireturi iubește dar nu mă (mai) privi că ieri niciodată vulturii mor în zbor iubirile au aripi de vulturi de ce as dansa doar cu aripi și nu m-aș încalță cu doi nori ? Referință Bibliografica: Gladiatorul
GLADIATORUL de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/angi_cristea_1417953490.html [Corola-blog/BlogPost/376609_a_377938]
-
unic unui artist, care-l va inspira și marca toață viața, indiferent de plecări, de părăsiri, de renunțări: “Șirul de plopi cunoscuți, tremurători, din amintire parcă venind, cu lumina filtrată pieziș în palma șoselei, mă întoarce într-un timp imprecis, dilatat. Nu fapte, ci umbre, chipuri umbrite, pacea duioasă a unor zile cu uitate nume în calendar aleargă sub pleoapa închisă.” Episoadele descriptive alternează cu dialogurile între personaje, cu povestirea în detaliu a momentelor marcante, cu romantismul scenelor idilice și toate
SLALOM SENTIMENTAL- ROMAN- VALERIA MANTA TĂICUȚU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1477811445.html [Corola-blog/BlogPost/379118_a_380447]
-
41 / «să revăd cum cade-n brațe-mi / infinitul mirosind // mirosind a fân de vară / înflorit proaspăt cosit / precum mândra dimineața / când mustea de-atât iubit // să revăd prin timp când mândra / avea sânii ridicați / formele forme sublime / aveau porii dilatați», p. 42; sau în vibrație psalmic-argheziană, ori cu „pitulușul“ / „de-a v-ați ascunselea“ jumătăților androginice: «ți-aș pitula prin sânge-mi pașii / eșarfa de la gât plutind / te-aș descompune-n mii de forme / ca să te pot gândi iubind // ce
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1401921972.html [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Artistic > S-AR NUMI "INTIMUL...? (II) Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1679 din 06 august 2015 Toate Articolele Autorului Motto: Atingeri ușoare și gingașe, priviri dilatate și empatice, cuvinte calde și romantice te amețesc prin cuvinte încântătoare, cu zâmbete dulci, gesturi ce te strâng și te lasa, te ridica în spațiu prin plăceri divine date de inocență și de înțelegerile ”puritane ale partenerului. Ai strâns doar
S-AR NUMI INTIMUL...? (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1438824021.html [Corola-blog/BlogPost/380215_a_381544]
-
august 2016 Toate Articolele Autorului Vâscul tăcerii cuibărește golul dintre ramuri lumina ia culoarea mării în furtună spărgându-se în cioburi reci ce umplu străzile murdare sticlește-n tușe vineții peste vitrine printer stropi de ploaie sau joacă în pupila dilatată a călătorilor încremeniți în așteptare și tristețea mă apucă strâns de mână îndemnându-mă să păstrez momentul de reculegere pentru că - îmi șoptește ea discret - umerii lor sunt catafalcul speranței așa că îmi țin răsuflarea până când oftând din rărunchi cetaceul albastru oprește
STACOJIU de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1470161634.html [Corola-blog/BlogPost/374153_a_375482]
-
cală deslușesc ieșind un șir de militari și oameni. Printre ei îl zăresc și pe Voquin, apoi pe Ingrid, care stă înmărmurită în ușa cabinei. Îi facem sem să vină la noi. - De ce Nicolas are cătușe? ne întreabă cu ochii dilatați nefiresc. - De bun ce este! îi răspunde Thomson. Mâine intenționa să ne trimită în Paradis! - Nu cred. - Da, e greu de crezut! N-o putea face singur! - Ce vrei să spui? - Ăia de lângă el sunt membri Al-Qaeda! - Glumești, desigur! - Aș
DRUMUL APELOR, 60 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1494332044.html [Corola-blog/BlogPost/376338_a_377667]