58 matches
-
Ce se dădea cu o mână se lua cu alta. Noțiunea de rezistență culturală apăruse deja. Nu mai putea fi negată și respinsă. Dar nici acceptată integral și mai ales de toți comentatorii. De unde, multe oscilații și ambiguități, de formule dilatorii. Tendința aproape generală era de a turna cât mai multă apă în vin. Pe scurt, un concept foarte incomod și iritant, de înecat, foarte repede, pe cât posibil, precum peștele în apă... O evaluare lucidă, exactă, cât mai puțin polemică și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
instituirea unei cauțiuni egale cu 20% din cuantumul sumei datorate de debitor, ca o condiție a sesizării instanțelor judecătorești, reprezintă o condiție a celerității procedurii și o măsură de descurajare a abuzului de drept, având rolul de a frâna acțiunile dilatorii ale persoanelor juridice în cadrul procedurii de executare silită, fără să se contravină deci prevederilor art. 21 din Constituție. Referitor la critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, arată că aceste dispoziții nu contravin
DECIZIE nr. 41 din 29 ianuarie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 164 alin. (1), (2) şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală şi a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156781_a_158110]
-
cauțiunea, cu consecințele juridice care, potrivit legii, decurg de aici. Drept urmare, deși rațiunile în considerarea cărora legiuitorul a instituit exigența plății unei cauțiuni, constând în preocuparea de a restrânge posibilitatea exercitării cu rea-credință a contestației la executare, în scop exclusiv dilatoriu, nu pot fi minimalizate și, cu atât mai puțin, negate, determinarea apriorică și imperativă a cuantumului cauțiunii, stabilirea acestuia la 20% din valoarea activului bancar supus valorificării, cât și, mai ales, convertirea neplății sale într-un fine de neprimire a
DECIZIE nr. 39 din 29 ianuarie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 83 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156288_a_157617]
-
astfel sesizarea instanței și, prin aceasta, accesul liber la justiție. Drept urmare, deși rațiunile în considerarea cărora legiuitorul a instituit exigența plății unei cauțiuni, constând în preocuparea de a restrânge posibilitatea exercitării cu rea-credință a contestației la executare, în scop exclusiv dilatoriu, nu pot fi minimalizate și, cu atât mai puțin, negate, determinarea apriorică și imperativă a cuantumului cauțiunii, stabilirea acestuia la 20% din cuantumul sumei datorate, cât și, mai ales, convertirea neplății sale într-un fine de neprimire a contestației la
DECIZIE nr. 40 din 29 ianuarie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 164 alin. (1), (2) şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156354_a_157683]
-
liber acces la justiție, prevăzut de art. 21 din Constituție, în repetate decizii ale Curții Constituționale s-a reținut că "depunerea cauțiunii stabilite prin art. 127 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 61/2002 are rolul de a frâna acțiunile dilatorii ale persoanelor juridice în cadrul procedurii de executare silită, fără ca prin aceasta să fie încălcate prevederile art. 21 din Constituție. Contestația la executare constituie prin ea însăși o cale de acces la justiție, iar condiționarea acesteia de plată unei cauțiuni constituie
DECIZIE nr. 40 din 29 ianuarie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 164 alin. (1), (2) şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156354_a_157683]
-
Legea nr. 47/1992 , republicată, Curtea dispune conexarea dosarelor anterior menționate, pentru o mai bună administrare a justiției. Cauza fiind în stare de judecată, părțile prezente susțin netemeinicia excepției de neconstituționalitate, arătând că autoarele criticii au urmărit un scop exclusiv dilatoriu, de tergiversare a judecării dosarului de fond. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituționale invocate, întrucât instanța are obligația de a pune în vedere pârâtului toate
DECIZIE nr. 131 din 18 martie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 118 alin. 2 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157283_a_158612]
-
critică potrivit căreia dispozițiile de lege ce fac obiectul excepției de neconstituționalitate îngrădesc accesul liber la justiție, Curtea constată că depunerea cauțiunii stabilite prin art. 127 alin. (1) din Ordonanță Guvernului nr. 61/2002 are rolul de a frâna acțiunile dilatorii ale persoanelor juridice în cadrul procedurii de executare silită, fără ca prin această să fie încălcate prevederile art. 21 din Constituție. Contestația la executare constituie prin ea însăși o cale de acces la justiție, iar condiționarea acesteia de plată unei cauțiuni constituie
DECIZIE nr. 313 din 10 iulie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 127 din Ordonanţa Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanţelor bugetare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 79/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151472_a_152801]
-
Reprezentantul autorului excepției depune la dosar concluzii scrise și solicită oral admiterea excepției așa cum a fost formulată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, întrucât obligația depunerii cauțiunii are rolul de a frâna acțiunile dilatorii ale persoanelor juridice în cadrul procedurii de executare silită. De altfel, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra unor excepții similare, sens în care a fost citată Decizia nr. 313 din 10 iulie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIE nr. 419 din 11 noiembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 127 din Ordonanţa Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanţelor bugetare, republicată, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 79/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154131_a_155460]
-
civilă este în deplină concordanță cu prevederile constituționale invocate de autoarea criticii, asigurând accesul liber la justiție și oferind toate garanțiile procesuale părților în litigiu. Pe de altă parte, se apreciază că ridicarea excepției de neconstituționalitate are un evident caracter dilatoriu. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 19 februarie 2003, pronunțată în Dosarul nr. 521/2003, Judecătoria Timișoara a sesizat Curtea Constituțională cu exceptia de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 674 din Codul de procedură civilă
DECIZIE nr. 268 din 24 iunie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 674 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151276_a_152605]
-
căreia dispozițiile de lege ce fac obiectul excepției de neconstituționalitate îngrădesc accesul liber la justiție, prin aceleași decizii Curtea a statuat că depunerea cauțiunii stabilite prin art. 127 din Ordonanța Guvernului nr. 61/2002 are rolul de a frâna acțiunile dilatorii ale persoanelor juridice în cadrul procedurii de executare silită, fără ca prin aceasta să fie încălcate prevederile art. 21 din Constituție. Cu privire la constituționalitatea instituirii unei cauțiuni, ca o condiție a sesizării instanțelor judecătorești, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, de exemplu, prin
DECIZIE nr. 440 din 20 noiembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 127 din Ordonanţa Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanţelor bugetare, republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155254_a_156583]
-
dispozițiile de lege ce fac obiectul excepției de neconstituționalitate îngrădesc accesul liber la justiție, prin aceleași decizii Curtea a statuat că depunerea cau��iunii stabilite prin art. 127 din Ordonanța Guvernului nr. 61/2002 are rolul de a frâna acțiunile dilatorii ale persoanelor juridice în cadrul procedurii de executare silită, fără ca prin aceasta să fie încălcate prevederile art. 21 din Constituție. Cu privire la constituționalitatea instituirii unei cauțiuni, ca o condiție a sesizării instanțelor judecătorești, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, de exemplu prin
DECIZIE nr. 452 din 2 decembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 127 din Ordonanţa Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanţelor bugetare, republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155621_a_156950]
-
căreia dispozițiile de lege ce fac obiectul excepției de neconstituționalitate îngrădesc accesul liber la justiție, prin aceleași decizii Curtea a statuat că depunerea cauțiunii stabilite prin art. 127 din Ordonanța Guvernului nr. 61/2002 are rolul de a frâna acțiunile dilatorii ale persoanelor juridice în cadrul procedurii de executare silită, fără ca prin aceasta să fie încălcate prevederile art. 21 din Constituție. Cu privire la constituționalitatea instituirii unei cauțiuni, ca o condiție a sesizării instanțelor judecătorești, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, de exemplu, prin
DECIZIE nr. 401 din 28 octombrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 127 din Ordonanţa Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanţelor bugetare, republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155512_a_156841]
-
critică potrivit căreia dispozițiile de lege ce fac obiectul excepției de neconstituționalitate îngrădesc accesul liber la justiție, Curtea observa că depunerea cauțiunii stabilite prin art. 127 alin. (1) din Ordonanță Guvernului nr. 61/2002 are rolul de a frâna acțiunile dilatorii ale persoanelor juridice în cadrul procedurii de executare silită, fără ca prin această să fie încălcate prevederile art. 21 din Constituție. Cu privire la constituționalitatea instituirii unei cauțiuni, ca o condiție a sesizării instanțelor judecătorești, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, de exemplu, prin
DECIZIE nr. 229 din 3 iunie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 127 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanţelor bugetare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 79/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150632_a_151961]
-
Sub acest aspect, dreptul intern român este în vădită necorelare cu legislația celorlalte state europene comunitare. Mandatarul Alexandrinei Vesa solicită, de asemenea, admiterea excepției. Pe de altă parte, Maria Puiu arată că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în scop dilatoriu și învederează Curții netemeinicia criticii cu un atare obiect. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, întrucât soluționarea ierarhică a căilor de atac, deși constituie un principiu procesual civil, nu se regăsește consacrat în
DECIZIE nr. 89 din 8 februarie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185285_a_186614]
-
nominal se prezintă, prin avocat, partea Anglo Romanian Bank Limited, Anglia, Londra, Sucursala București. Lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul părții prezente arată că autorul excepției a ridicat excepția de neconstituționalitate doar în scop dilatoriu și, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, solicită respingerea acestei excepții ca neîntemeiată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, sens în care arată că textele de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate de
DECIZIE nr. 388 din 17 aprilie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188112_a_189441]
-
ai imobilelor preluate de stat, afectate unor activități publice, și pentru care legea prevede restituirea în natură. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, reținând și evidentul caracter dilatoriu al invocării acesteia. În acest sens, arată că textul de lege criticat nu vine în contradicție cu reglementările internaționale ce ocrotesc dreptul de proprietate sau cu principiile exprimate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cu atât mai mult cu
DECIZIE nr. 567 din 7 iunie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189046_a_190375]
-
lui Epir). Aceasta mi se pare, indiferent de comportamentul lor, oarecum excesiv: încă o dată, un reclamant care pierde toate procesele în fața instanțelor interne obține, practic în toate cazurile, sume deloc neglijabile în temeiul art. 41, chiar dacă a avut o atitudine dilatorie sau a acționat cu rea-credință. Consider că aceasta reprezintă, în sine, o justificare (chiar dacă izolată!) a dezacordului cu pct. 2 și 3 din dispozitiv. -------
HOTĂRÂRE din 17 decembrie 2004 în cauza Cumpănă şi Mazăre împotriva României (Cererea nr. 33.348/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168134_a_169463]
-
atare împrejurare nu dispensează judecătorul național de îndatorirea pe care o are de a asigura celeritatea procedurii. Partea interesată este, la rândul ei, ținută să aducă la îndeplinire cu diligență actele procesuale ce-i revin, să nu uzeze de manevre dilatorii și să folosească posibilitățile oferite de normele procesuale interne pentru reducerea timpului în care se derulează procedura de judecată, să nu întreprindă demersuri contrare realizării acestui scop (Cauza Union Alimentaria Sanders S.A. împotriva Spaniei, 1989). Totuși, sub acest aspect, instanța
DECIZIE nr. 1.106 din 22 septembrie 2010 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226214_a_227543]
-
s-ar putea ca sentința să fie nulă, pot fi aduse ca argumente împotrivă în orice fază sau în orice grad al judecății, și chiar pot fi declarate din oficiu de către judecător. § 2. Pe lângă cazurile despre care vorbește § 1, excepțiile dilatorii, mai cu seamă cele care privesc persoanele și modalitatea judecării, trebuie prezentate înainte de întâmpinare (contestatio litis), dacă nu au apărut după întâmpinare, și trebuie soluționate cât mai urgent. Can. 1460 - § 1. Dacă este prezentată o excepție împotriva competenței judecătorului, judecătorul
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
ordonanța menționată mai sus. Prevederile relevante din decizie sunt următoarele: "Drept urmare, deși rațiunile în considerarea cărora legiuitorul a instituit exigența plății unei cauțiuni, constând în preocuparea de a restrânge posibilitatea exercitării cu reacredință a contestației la executare, în scop exclusiv dilatoriu, nu pot fi minimalizate și, cu atât mai puțin, negate, determinarea apriorică și imperativă a cuantumului cauțiunii, stabilirea acestuia la 20% din valoarea activului bancar supus valorificării, cât și, mai ales, convertirea neplății sale într-un fine de neprimire a
HOTĂRÂRE din 20 decembrie 2007 în Cauza Iosif şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201487_a_202816]
-
pună sub semnul întrebării însăși existența sa". Curtea a concluzionat că, "deși rațiunile în considerarea cărora legiuitorul a instituit exigența plății unei cauțiuni, constând în preocuparea de a restrânge posibilitatea exercitării cu rea-credință a contestației la executare, în scop exclusiv dilatoriu, nu pot fi minimalizate și, cu atât mai puțin, negate, determinarea [însă] apriorică și imperativă a cuantumului cauțiunii, stabilirea acestuia la 20% din valoarea activului bancar supus valorificării, cât și, mai ales, convertirea neplății sale într-un fine de neprimire
DECIZIE nr. 948 din 6 iulie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) şi art. 8^1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224884_a_226213]
-
48. Reclamantul contestă acest argument și consideră că durata nerezonabilă a procedurii este imputabilă exclusiv conduitei autorităților. Acesta subliniază că amânările pe care le-a solicitat în timpul procedurii se justificau prin motive obiective și nu au fost solicitate în scop dilatoriu. De asemenea, reclamantul subliniază că, prin efectul deciziei de casare pronunțate de Curtea Supremă de Justiție la 10 ianuarie 2001, la 4 ani de la începerea procedurii, aceasta a reînceput de la zero. În plus, reclamantul subliniază că avizul medical solicitat de
HOTĂRÂRE din 7 decembrie 2010 în Cauza Marian Niţă împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232807_a_234136]
-
fost pronunțată la 2 ani și 9 luni de la pronunțarea deciziei de casare, perioadă în timpul căreia au fost pronunțate 3 hotărâri judecătorești. 56. În ceea ce privește comportamentul reclamantului, Curtea acceptă argumentul acestuia conform căruia cererile de amânare nu au avut un caracter dilatoriu, dar admite că cererile respective au condus totuși la anumite tergiversări. 57. După ce a examinat toate elementele care i-au fost prezentate, Curtea consideră că, deși litigiul ar fi putut fi condus cu mai multă celeritate, durata litigiului, considerată în
HOTĂRÂRE din 7 decembrie 2010 în Cauza Marian Niţă împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232807_a_234136]
-
Guvernului nr. 13/1998 nu prevede nicio dată-limită, nicio procedură de urmat pentru transferul bunurilor. În plus, ordonanța de urgență nu prevede nicio cale de atac jurisdicțională în ceea ce privește aplicarea acestor dispoziții legislative. Aceste lacune legislative au favorizat o procedură prealabilă dilatorie care, ținând cont de caracterul său obligatoriu, putea bloca sine die speranța legitimă a reclamantei ca problema statutului patrimoniului identificat la poziția 13 din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/1998 (Parohia Greco-Catolică Sâmbăta Bihor, menționată anterior
HOTĂRÂRE din 25 septembrie 2012 în Cauza Arhiepiscopia Româno-Catolică Alba Iulia împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250395_a_251724]
-
a încălcat atât dreptul la un proces echitabil prin încălcarea dreptului privind egalitatea în fața legii, cât și obligativitatea de a reglementa în mod previzibil și accesibil, astfel încât orice subiect să cunoască ce conduită trebuie să adopte. Această procedură este ineficientă, dilatorie în ceea ce privește durata de soluționare a cauzelor penale și lipsită de previzibilitate în ceea ce privește procedura de urmat. 8. În continuare, judecătorul de cameră preliminară enumeră câteva cazuri, din practica instanțelor, pentru a demonstra ineficiența procedurii de cameră preliminară, astfel: în marea majoritate
DECIZIE nr. 472 din 16 iunie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 şi art. 342-348 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263841_a_265170]