645 matches
-
răspuns exact în stilul urmașului său: „Despre ce reforme vorbește tovarășul Mihail Sergheevici? Astfel de reforme noi am făcut de mult!” La urma urmelor, cine să asculte cerințele europene? Garda veche de politruci de pe vremea lui Ceaușescu? Ori mai noii diletanți și sicofanți ce nu scot o vorbă fără să ne prevină că-l citează pe Năstase? Măreți cum suntem, nu acceptăm lecții de la nimeni. Ion Rus, omul de la interne, pune punctul pe i: „N-avem nevoie de exemplul bulgarilor!” Într-
Ce caută bulgarul în Germania?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13078_a_14403]
-
și dorința de înavuțire în altă parte. Eventual, în patria lui Smirnov, unde gângăvelile lor politice ar putea să mai aibă trecere. Cel mai grav lucru care s-a produs la Bruxelles nu e însă arătarea cartonașului galben guvernului de diletanți al lui Năstase. Partea cu adevărat dramatică e c-a fost lichidat tandemul dătător de speranță Bulgaria-România. Cât timp eram umăr la umăr cu supușii regelui Semeon, exista speranța că ne vom târî și noi în direcția bună. Astăzi, când
Ce caută bulgarul în Germania?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13078_a_14403]
-
a celei cu sistem, cu ordine, logică și dimensiune demonstrativă. Undeva, Paler se recuză a fi devenit profesor, avocat sau filosof. Scrie: “Filosofia cere capacitate de a gândi sistematic. Or, eu sunt un dezordonat din naștere, destinat să rămână un diletant. Singura mea specialitate e să bat câmpii și să perseverez pe drumuri Înfundate. Încât nu pot da vina pe alții, pentru ce nu am reușit”. O bună parte a ...jurnalului conține Însemnări despre politică, văzută ca un război devastator; cu
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
post-avangardei cum o denumesc unii), ce posedă un caracter prioritar echivoc, neconvențional. El excede modalitățile de exprimare tradiționale și își propune să dinamiteze orice cutumă, orice mod mai mult sau mai puțin obișnuit de făurire. Apologeții acestei direcții sunt preponderent diletanți, oameni fără vreun contact real cu fenomenul acustic contemporan, fără cunoștințele aferente necesare. Sunt persoane, per ansamblu, ce nutresc impresia că a scrie literatură, muzică, a picta, a dansa sunt operațiuni generate doar din instinct, din plăcere, din satisfacție imediată
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
acest drum.<footnote Tomescu, Vasile, Paul Constantinescu, Editura Muzicală UC din RSR, București, 1967, p. 37. footnote> Memorabilul concert al maestrului este dealtfel consemnat și în volumul O cronică ploieșteana. 1825-1974. Muzică în viață orașului Ploiești. Cartea a III-a. Diletanții. 1907-1949. apărut la Editură Ploiești-Mileniul III, 2006<footnote În sala „Modern”, renovată și frumos decorată, Maestrul a dat un concert bogat, de data aceasta cu un program demn de un auditoriu versat. Deși era în plină desfășurare a seriei de
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
cinci decenii de activitate științifică. Gheorghe Buzatu a format o adevărată școală istoriografică, în calitate de profesor universitar, conducător de doctorat, coordonator al seriei „Românii în istoria universală” din care au apărut peste 400 de volume, având câteva zeci de autori. Pentru diletanți, Buzatu nu a fost un om comod. Cunoscând foarte bine documentele de arhivă, nu ezita să-i „sfichiuiască” pe cei care făceau din istorie un obiect de propagandă politică, sau care urmăreau să impună anumite „canoane” sau „directive” de la care
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
în acest triumvirat cultural întărit cu armătura prieteniei, fervorile literare și nu numai, ce zgîlțîie din temelii vetustul secol XIX spre a-l instaura, cu surle și trîrnbițe moderniste, pe următorul. Deși în unele momente se situează singur pe poziția diletantului superior, deplîngînd condiția vitregă a literatului copleșit de îndatoriri exterioare creației ( a fost un strălucit avocat, parlamentar, ministru și, nu în ultimul rînd, primar al Capitalei), Delavrancea poate fi considerat un adevărat punct de triaj pentru cele mai divergente tendințe
APRILIE by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14010_a_15335]
-
vă invit la http://funinf.cs.unibuc.ro/marcus. Cât de mare este ispita interdisciplinarității? Se poartă specializările înguste sau orizonturile largi? Dacă nu ai trăit intens o anumită specializare, orizontul larg nu este valorificabil și riști să rămâi un diletant. Dar, pe de altă parte, dacă nu dezvolți metabolismul disciplinei tale cu restul lumii și nu înveți să comunici cu cei din alte discipline, rămâi neîmplinit. Cunoașterea umană are o anumită unitate, dincolo de toate deosebirile de jargon. Dacă Dumnezeu nu
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
au cuprins întreaga țară. Nu se mai împușca în stradă. S-a găsit formulă prin înfometare, care generează o moarte lentă. Văzând anarhia jafului generalizat, din tranziția care a debutat după 1990, actorul Florin Zamfirescu, sătul de democrația oferită de diletanți, a afirmat că, tânjește după o dictatură a dreptății și a adevărului! 24. Gabriel Constantinescu Evreii din România, Editura Fundației Culturale Fronde, Albă Iulia Paris, 2000, p. 141; 25. Alexandru Firescu și Constantin Gheorghiu Craiova, mon amour, Editura Scrisul Românesc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
au cuprins întreaga țară. Nu se mai împușca în stradă. S-a găsit formulă prin înfometare, care generează o moarte lentă. Văzând anarhia jafului generalizat, din tranziția care a debutat după 1990, actorul Florin Zamfirescu, sătul de democrația oferită de diletanți, a afirmat că, tânjește după o dictatură a dreptății și a adevărului! 24. Gabriel Constantinescu Evreii din România, Editura Fundației Culturale Fronde, Albă Iulia Paris, 2000, p. 141; 25. Alexandru Firescu și Constantin Gheorghiu Craiova, mon amour, Editura Scrisul Românesc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
unele legi ale fizicii terestre valorează fix doi bani. Așa-deci, și cum era lumina stinsă în sufragerie, mi s-a părut că aud niște ciolane lovindu-se unele de altele, semn că Newton, Galilei, Einstein și încă vreo câțiva diletanți din ăștia se foiau cu neliniște în mormânt... Da, are dreptate prietenul Haralampy: în zilele noastre nu mai există nimic sacrosanct, totul plutind în tulburel de sezon cu abureală de zaibăr... Mai ales după ce monumentalul Andrei Gheorghe a fost avo-catul-ucigaș
De la teve adunate... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10127_a_11452]
-
comunicăm cu copacul/" ("Non-comunicare"). Dar nu doar un platonism nedezmințit și patetic, extras din Nichita Stănescu, ne zgîrie ochii și urechile de cititori, prin versuri ce denotă multe lecții neasimilate, ci mai ales pretențiile - s-ar fi putut altfel? - la fel de diletant textualiste. O dîra de autoreferentialitate, folosită, si aceasta, tot după o iluzorie rețetă a succesului, ne agresează la fel de puternic. Iată cum sună un poem numit "Punct și virgulă": "Anotimpurile mele/ se iubesc/ cu ale tale.// Nouă, doar ideile ni se
Nici o provocare by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17693_a_19018]
-
și Anton Holban - față de cea a lui Rebreanu ori a Hortensiei Papadat Bengescu - constă tocmai în exploatarea conștientă a relației speculare. Scriitorii "de profesie" - precum Sandu (Jocurile Daniei) ori Ladima (Patul lui Procust) - stăpânesc perfect mecanismul punerii în abis, iar "diletanții" - Fred Vasilescu (Patul lui Procust) ori Emil Codrescu - experimentează și ei, în paginile jurnalului intim, paralelismul fertil dintre funcția de reflectare a oglinzii și mimesisul narațiunii. Iubirile trecute, evocate de eroul lui Ibrăileanu, nu constituie doar - cum s-a mai
Femeia lângă oglindă by Adriana Babeti () [Corola-journal/Journalistic/17675_a_19000]
-
cumpăra profesioniști de la TVR, în vreme ce pe la intrarea de pe strada Pangrati a televiziunii publice tot pătrund noi veniți adunați după ureche și după inspirație. Unii, profesioniști formați la televiziunile comerciale care au probleme economice sau de orientare, se pierd în masă diletanților cu care s-a ales TVR căutîndu-si o identitate pe care n-o va căpăta niciodată asteptîndu-se la revoluții de jos în sus. În ultima vreme, TVR s-a umplut de emisiuni de tip comercial, unele de o alarmantă subcalitate
Restructurarea în TVR by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17738_a_19063]
-
prietenă de familie, Smaranda, căsătorită cu doctorul Gachet, le aduce dactilograma unui român memorialistic al soțului ei, care, ca fost prizonier în Iugoslavia, a simțit nevoia să-și istorisească în scris peripețiile. "Scriitorul" nu are chef să parcurgă opera unui diletant și, în plus, se burzuluiește la vederea ei dintr-un presentiment al rivalității, care, din nefericire, i se confirmă. Marianne abandonează lectură românului Hotel Europa și citește exclusiv textul diletantului, iar la sfârșit exclama: "- Am terminat și să știi că
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
scris peripețiile. "Scriitorul" nu are chef să parcurgă opera unui diletant și, în plus, se burzuluiește la vederea ei dintr-un presentiment al rivalității, care, din nefericire, i se confirmă. Marianne abandonează lectură românului Hotel Europa și citește exclusiv textul diletantului, iar la sfârșit exclama: "- Am terminat și să știi că mi-a placut." Personajul-narator recunoaște cu umor: "Sincer să fiu, credeam că vorbește de Hotel Europa. Dau din cap mulțumit, apoi ridic mândru bărbia (...). Am aerul unui ofițer german cu
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
și un Epilog. Trecînd de la răsfoire la lectură, constați curînd că aportul editurii (ca unic purtător al răspunderii apare redactorul Mihail-Nicolae Stanca, autor și al unei avîntate Postfețe subintitulate Cuvant pe scurt despre dumnezeiasca și sfânta Frumusețe) este specific unor diletanți. Tipică, de pildă, este punerea virgulei anapoda: între subiect și predicat: "Scăpat din vârtejul patimilor, tânărul aspirant la culugărie, se adaptează lent (...)" (p. 5); Copiii, mai ales, dar și adolescenții și maturii, incep să-l asculte (...)" (p.6); "Paulin Lecca
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
erorile. Ideologia nu pornise așa din start, fondatorii nu au avut absurda vanitate de a pretinde că nu pot greși, își corectau judecățile, ca toți oamenii de știință adevărați. Probabil că această idiosincrasie a inaugurat-o cu adevărat Stalin, un diletant megaorgolios, în carnea căruia de timpuriu a crescut bronzul statuii. Înscris în piatră cu degetul lui de fier, orice adevăr trebuia să aibă duritatea și rezistența eternității, devenind imuabil ca Decalogul. După dispariția lui, s-a înfiripat un curent de
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
e consistent. „Pentru o recepție deplină a mesajului evanghelic, trebuie (...) să consolidăm dimensiunea feminină a interiorității noastre...” Asta face și scriitorul, având însă și el nevoie și de Semănător, de factorul masculin. Dacă, lipsindu-i, are numai feminitate, va fi diletant. De unde decurge că sămânța este gând. Chiar când lucrează cu sensuri, diletantul este un decerebrat. Recunosc și semnez. Citind cartea lui Andrei Pleșu și observând cum își dezvoltă și ramifică ideea, intuiesc mai bine, prin contrast, ce înseamnă să înțelegi
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2533_a_3858]
-
dimensiunea feminină a interiorității noastre...” Asta face și scriitorul, având însă și el nevoie și de Semănător, de factorul masculin. Dacă, lipsindu-i, are numai feminitate, va fi diletant. De unde decurge că sămânța este gând. Chiar când lucrează cu sensuri, diletantul este un decerebrat. Recunosc și semnez. Citind cartea lui Andrei Pleșu și observând cum își dezvoltă și ramifică ideea, intuiesc mai bine, prin contrast, ce înseamnă să înțelegi fără să gândești. Îți vine o idee, o formulezi - și atât. Lipsește
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2533_a_3858]
-
un context controversat și tensionat, legea nr. 10 din 31 iulie 1990 prin care s-a proclamat „1 Decembrie” Ziua Națională a României s-a dovedit a fi, astfel, inspirată ca opțiune. Desigur , nu au lipsit detractorii săi interesați sau diletanți, dar cu argumente neconvingătoare, cel mai "consistent" și reprezentativ, prin derizoriul său, rămânând acela că o asemenea dată fiind plasată, prin forța lucrurilor, iarna, nu ar fi prielnică, din cauza intemperiilor, ieșirii la iarbă verde, pentru un grătar, un mic și
Cu ce zile a concurat 1 Decembrie ca să ajungă sărbătoare naţională () [Corola-journal/Journalistic/24344_a_25669]
-
comunitatea ca fiind importante pentru spargerea curenților violenți. Alte românească din Laval se mai poate spune că este a opta într opinii acuză enervantele îmbârligături ca fiind opera unor un clasament al comunităților, făcut cu cinci ani în urmă: 16000 diletanți. Turiștii, de regulă, se rătăcesc, punându-și inevitabila de italieni, 15000 arabi, 14000 de greci, 8000 de hispanici, întrebare: Oare unde mă aflu? La ora actuală, orașul insulă 7000 de armeni, 6000 de haitieni și 5000 portughezi și este într-
Laval, oraş încărcat de legende. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_54]
-
care îl exercita într-un univers care nu îngăduia polemica filosofică (visele și asociațiile libere), aducînd cu un vraci rătăcit în lumea plată a unor psihologi mediocri, a căror inaptitudine în materie de exerciții abstracte îi reducea la treapta unor diletanți crași, fără pretenții de îndemînare silogistică. Statutul acesta de apostol aruncînd hlamida conceptului spre a se înveșmînta cu halatul asociaților libere făcea din Vasile Dem un naufragiat asumîndu-și stigmatul înstrăinării de matcă. Filosofii îl priveau ca pe un renegat, iar
Apostatul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2469_a_3794]
-
lipsă de atenție cu care Editura Art a publicat acest volum. În el mișună încă de la început greșelile de corectură („substantivului și valorosului studiu...”, p.10, în loc de substanțialului, „realismul socialist și istoric” în loc de social, într-un citat din Toma Pavel, „diletant modern” în loc de monden și multe altele), care devin pe alocuri dovezi de incultură: virgula între subiect și predicat, „nu a-și fi sigur”, la p.283, multe greșeli în textele franceze etc. Este o carte care nu te poate lăsa
Sebastian și lumea lui by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2379_a_3704]
-
Mă uitam la emisiunea lui Bernard Pivot și eram fascinată de o doamnă în vîrstă, frumoasă, foarte cochetă, extrem de antrenată în discuție. Lîngă ea, Philippe Sollers. Se discuta despre ultima ei carte și Pivot, cu aerul lui fals inocent de diletant curios, pune întrebarea năucitoare: "Este Jim din carte Philippe Sollers?". Doamna e în dificultate, se uită la Sollers care zîmbește amuzat, dar olimpian. Ei bine, da, spune doamna luîndu-și inima în dinți, el este. Cartea despre care se vorbea era
Sollers - erou de roman by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/17009_a_18334]