153 matches
-
alături de lectură și contemplarea mută, materia primă a jurnalului. Apariția Adelei este însoțită de un asemenea halou mnemotic, încît ea însăși pare condensarea tuturor acelor amintiri de care ființa i se leagă, o condensare a Imaginarului. Sunt multe exemple de dimorfism proiectiv care ar putea fi citate*. Legătura dintre amintire, artă și imaginar este precizată de la primele pagini. Astfel, întîiul său amor i-a rămas "în amintire ca o splendidă viziune de artă sau de vis". Perceperea Adelei se produce treptat
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
să devină o dimensiune etică, apare ca un dat de fapt, de care nu se poate lipsi. Această situație care se întâlnește la nivel social se manifestă în particular în domeniul familiei, care se prezintă cu semnele evidente ale unui dimorfism ce proiectează persoana în afara ei însăși și o împinge spre celălalt sex. Astfel, sexualitatea reprezintă în realitate, în propriul trup, condiția nevoiașă (săracă) a persoanei. Răspunsul în fața nevoii, totuși, are loc în diverse moduri care, în mod fundamental, trec prin
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
avea mai multe avantaje selective decât femelele subordonate care produc mai multe fiice decât fii. Aceste exemple sugerează că selecția dependentă de frecvență acționează asupra raportului sexelor atât la ungulate, cât și la primate (Murphy, 1997). 1.3.7.3. Dimorfismul sexual și sistemele de împerechere Cele mai multe specii de animale, inclusiv specia umană, manifestă dimorfism sexual, adică o serie de caractere morfologice, comportamentale și psihologice care diferențiază cele două sexe. Din perspectivă evoluționistă, există trei explicații potențiale ale evoluției dimorfismului sexual
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
fii. Aceste exemple sugerează că selecția dependentă de frecvență acționează asupra raportului sexelor atât la ungulate, cât și la primate (Murphy, 1997). 1.3.7.3. Dimorfismul sexual și sistemele de împerechere Cele mai multe specii de animale, inclusiv specia umană, manifestă dimorfism sexual, adică o serie de caractere morfologice, comportamentale și psihologice care diferențiază cele două sexe. Din perspectivă evoluționistă, există trei explicații potențiale ale evoluției dimorfismului sexual: 1) diferențele între cele două sexe pot fi un rezultat al selecției naturale diferențiale
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
3. Dimorfismul sexual și sistemele de împerechere Cele mai multe specii de animale, inclusiv specia umană, manifestă dimorfism sexual, adică o serie de caractere morfologice, comportamentale și psihologice care diferențiază cele două sexe. Din perspectivă evoluționistă, există trei explicații potențiale ale evoluției dimorfismului sexual: 1) diferențele între cele două sexe pot fi un rezultat al selecției naturale diferențiale pentru masculi și pentru femele; de exemplu, la anumite specii de mamifere, femelele sunt mai mari decât masculii și există corelații pozitive între mărimea corpului
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
există corelații pozitive între mărimea corpului și succesul reproductiv pentru femele, dar nu și pentru masculi; 2) competiția intraspecifică pentru resurse (hrană, spațiu) ar fi putut avea ca și rezultat diferențierea sexelor. De exemplu, unele specii de păsări manifestă un dimorfism sexual la nivelul formei și mărimii ciocului, indicând optimizări pentru diferite moduri de hrănire. Totuși, în majoritatea cazurilor, caracterele morfologice și comportamentale care diferențiază cele două sexe nu sunt relaționate cu diferențe la nivel de utilizare a nișelor ecologice. Trivers
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
mărimii ciocului, indicând optimizări pentru diferite moduri de hrănire. Totuși, în majoritatea cazurilor, caracterele morfologice și comportamentale care diferențiază cele două sexe nu sunt relaționate cu diferențe la nivel de utilizare a nișelor ecologice. Trivers (1972) lansează ipoteza conform căreia dimorfismul sexual este cel mai probabil rezultatul acțiunii selecției sexuale. Astfel, Trivers accentuează asimetria privind implicarea celor două sexe în producerea și creșterea descendenților: la cele mai multe specii de animale, unul dintre sexe (femela) investește mult mai mult decât celălalt sex în
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
ei? Știm că diferența fete/băieți exprimată în raportul 2D : 4D este deja prezentă la copiii mici de 2 ani (Manning, 2002). Pare astăzi posibil să spunem că impregnarea hormonală a fetusului din uterul mamei are deja o influență asupra dimorfismului sexual. Expunerea fătului la hormonii prenatali va determina asimetriile corporale prezente chiar înainte de naștere (Garn et al., 1975). Raportul 2D : 4D slab (bărbați) s-ar datora unei expuneri importante a fătului la testosteron în primul trimestru al sarcinii, mai exact
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
Snyder, 1995). Alegerea activităților s-a bazat pe modele de joc stabilite anterior pentru a fi diferențiate din punct de vedere sexual (Fagot și Leinbach, 1989). Și mai surprinzător încă: Pentru a evalua diferențele dintre fete și băieți (ceea ce numim „dimorfism sexual”) în domeniul sociabilității și pentru a ști dacă se datorează unor deosebiri biologice sau mai degrabă socioculturale, cercetătorii au avut ideea de a observa comportamentul a 102 nou-născuți. Ei au examinat dacă există o diferență de comportament între băieți
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
implicată În dezvoltarea osoasă, prin modificările de metabolism ce au loc. Hipofiza, prin hormonii săi, influențează creșterea celulelor nervoase și stimuleză intens producerea hormonilor sexuali și implicit maturizarea. Epifiza, la fel ca și suprarenalele de altfel, este mai angajată În dimorfismul sexual și maturizare, contribuind și la depunerea de grăsimi de pe piept, pe abdomen, pe gât etc., stimulând dezvoltarea organelor genitale, pigmentarea pielii, Îngroșarea generala a corpului. Organele genitale intră În funcțiune la 15-16 ani la tinerele fete și la 1718
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
ani, care începuse viața sexuală de peste un an și avea o parteneră sexuală stabilă, care să nu fi comis infidelitatea cel puțin o dată în timp ce la fete infidelitatea este nesemnificativă sau absentă la toate vârstele. Nu este numai o problemă de dimorfism sexual de natură biologică, ci și o problemă de cultură și mentalitate, care rămân în mare măsură androcentrice. Emanciparea și independența femeilor nu au reușit să modifice complet ideea dominației bărbatului, măsura dublă de judecată morală a femeii și a
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
din genurile Dytiscus și Cybister atacă puietul de pește. Formele mari sunt atrase de cadavrele animalelor întâlnite în apă. Acestea pot fi capturate introducând în apă cârtițe sau rozătoare moarte, ♂ se fixează de cadavre cu ajutorul ventuzelor adezive. Este vizibil un dimorfism sexual. Astfel la ♀ din genul Acilius și cele mai multe din genul Dytiscus sunt prezente strii alungite pe elitre, iar corpul este rugos, mat, lipsit de luciu. Din această familie sunt cunoscute în jur de 3 000 de specii răspândite în toată lumea
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
ale pronotului au impresiuni prevăzute cu rugozități punctate. Suprafața elitrelor acoperită cu o punctuație fină și rară, ștearsă spre vârf. Metasternul, coxele posterioare și primele 2 sternite abdominale au puncte dese și accentuate, restul sternitelor dispun de o punctuație fină. Dimorfismul sexual este absent, sexele fiind foarte asemănătoare. Specie alpină, întâlnită în apele mici, temporare și în izvoarele reci. l=2,8-3,2 mm. 12 Hydroporus nivalis Heer (morio Heer, alticola Sharp) Asemănător cu nigrita de care se deosebește prin elitrele
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
longitudinale de puncte accentuate. Interstriile netede, nepunctate, spre vârf elitrele pot fi uneori reticulate. Metasternul, coxele posterioare și părțile laterale ale primelor 2 sternite abdominale prezintă strii accentuate. Ultimele 2-3 sternite abdominale au printre punctuația de fond creste transversale microscopice. Dimorfismul sexual este absent. Specie stenotermă adaptată la climatul rece, întâlnită în izvoare și pârâuri de munte. l=3-3,5 mm. 16 Hydroporus ferrugineus Stephens (victor Aubé) Conturul corpului alungit cu marginile laterale ± paralele. Partea dorsală ușor lucioasă, prevăzută cu reticulații
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
sau roșcat-maronie. Corpul oval-lățit, relativ aplatizat. Unghiul dintre pronot și elitre bine conturat. Antenele și picioarele roșii sau roșcat-maronii. Vârfurile coxelor posterioare sinuate, prevăzute cu o mică expansiune triunghiulară (fig.23b, pag.19). Sexele asemănătoare între ele, lipsite de un dimorfism sexual. În fauna noastră 2 specii, dar poate fi posibilă și existența lui D. latus. 1.Pronotul cu 2 impresiuni longitudinale laterale, suprafața pronotului este ușor înălțată în vecinătatea marginilor laterale. Elitrele extrem de scurte, (luate împreună sunt de numai 1
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
laterale parțial lățite, triunghiulare sau înguste de formă spatulată, iar marginea anterioară a metasternului ajunge până la nivelul cavităților de articulație ale coxelor mediane. Primele 3 articole ale tarselor anterioare la ♂ lățite, spre deosebire de Dytiscinae la care tarsele au un aspect disciform. Dimorfismul sexual este întâlnit în cazuri rare, de regulă atât ♂ cât și ♀ au același aspect al părții dorsale. Coloritul corpului este extrem de variabil. În fauna României 7 genuri. Cheia genurilor 1.Ambele gheare ale picioarelor posterioare au dimensiuni aproximativ egale. Tarsele
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
posterioară au câte un rând de puncte. Partea dorsală a corpului dispune de niște câmpuri poliedrice lucioase, mai mari sau mai mici, bine conturate, parțial rotunjite sau mult alungite. Corpul este ± punctat, uneori punctele se observă și în interiorul câmpurilor lucioase. Dimorfismul sexual este prezent. ♂ au articolele 2, 3 și uneori 4 ale tarselor anterioare și mediane îngroșate. Uneori ghearele picioarelor posterioare ale ♂ sunt alungite și inegale, una dintre gheare poate fi lobată și răsucită. În unele cazuri ♀ au corpul puternic granulat
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
sexe a activităților la primele hominide, fără echivalent în lumea primatelor, este, în fapt, motivată de schimbările clare suferite de fiziologia reproductivă a femeilor, evidente prin encefalizarea masivă a noilor născuți, creșterea în durată a ciclului de viață și reducerea dimorfismului sexual al ambelor sexe, deja clar vizibile la Homo erectus (McHenry 1996). Mărirea semnificativă a masei cerebrale acum aproximativ 2 milioane de ani pare să indice că, odată (sau curând după) apariția genului Homo, a avut loc o dublă mutație
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
geneza timpurie a perechilor monogame, nu este extrasă din biologia primatelor, ci a păsărilor. În cazul primatelor, femelele, în contextul unei dependențe prelungite a puilor (6 ani, la cimpanzei), nu solicită vreun ajutor nutrițional din partea masculilor (Graves-Brown 1996: 313). Reducerea dimorfismului sexual, inclusiv prin creșterea robusteții femelelor, vizibilă la Homo erectus, susține această posibilitate a autonomiei mamelor, așa cum indică, fără dubiu, scăderea competiției sexuale masculine. Singurul argument contrar, unul puternic, însă, îl reprezintă extensiunea nișei ecologice a genului Homo mult în afara
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
încă mari probleme: ea oscilează între îmbogățirea modelelor primatologice sau sărăcirea celor etnografice. Un imens efort de reflecție teoretică este încă necesar pentru a suplini sărăcia documentară a acestor epoci. Cu toate acestea, câteva mutații somatice cheie (bipedia, encefalizarea, reducerea dimorfismului sexual, cu cohorta de implicații ale fiecăruia) sugerează acțiunea timpurie a unor mecanisme sociale, capabile să fi stabilizat aceste soluții adaptative, vizibile în plan somatic. Pentru că biologia, supusă mecanismelor mendeliene, recuperează greu avansul permanent al culturii, configurația psihosomatică actuală a
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
a sindromului, pentru fiecare criteriu fiind stabilite valori de referință [1]. Două dintre criteriile diagnostice - perimetrul abdominal și HDL-colesterolul - introduc diferențierea pe sexe și atrag atenția asupra faptului că sindromul metabolic este o entitate eterogenă din acest punct de vedere. Dimorfismul sexual are impact atât asupra modalității de debut și progresie a disfuncțiilor metabolice la femei, cât și asupra interpretării riscului de mortalitate, o abordare globală putând pierde din vedere diferențieri importante [2]. Graviditatea, menopauza, consumul de contraceptive orale sau terapia
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
albe (30%), comparabile sau chiar mai mari față de persoanele de sex masculin corespondente rasial (28% versus 35%). De asemenea, în acest studiu se remarcă afectarea cu precădere a persoanelor cu un status socioeconomic defavorizat [5]. Fenotipurile sindromului metabolic - expresie a dimorfismului sexual Un studiu recent [2], care a utilizat datele din studiul menționat anterior, NHANES III, a încercat să contureze diferite fenotipuri ale sindromului metabolic, în funcție de sex și de vârstă. Legat de aceste diferențieri, investigatorii au studiat riscul de mortalitate derivat
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
considerată drept marker uzual al insulinorezistenței, fiind asociată pozitiv cu acest status, cel puțin la vârstnice, iar asocierea este mai puternică decât pentru sexul masculin [8]. Obezitatea de tip abdominal apare la femei în special după menopauză, atunci când se atenuează dimorfismul sexual și diferențele în privința adipozității totale și viscerale [9, 10]. Mecanismele obezității sunt complexe, alături de sedentarism, supraalimentație și factorii hormonali fiind implicat și factorul genetic, care acționează într-o manieră sex-specifică; în acest sens, mutația genelor PPAR (peroxisome proliferator-activated receptor
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
factori de risc mai importanți pentru femei decât pentru bărbați [13]. Alterarea metabolismului glucidic Hormonii sexuali feminini, estrogenii, sunt importanți în reglarea metabolismului insulinei și glucozei, în timp ce testosteronul, vârsta și rasa unui individ sunt alți factori care contribuie la manifestările dimorfismului sexual al sindromului metabolic [14, 15]. La femei, disfuncția metabolică incipientă se manifestă preponderent la nivelul metabolismului glucidic, prin scăderea toleranței la glucoză, iar la bărbați această disfuncție se reflectă în apariția hipertrigliceridemiei, hipertensiunii arteriale și a obezității. Substratul afectării
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
reflectate de modificarea testului de toleranță orală la glucoză [16, 17], iar insulinorezistența are drept consecință în special modificarea glicemiei bazale [17, 18]. Frecvența cu care apar aceste modificări depinde de fondul genetic al indivizilor, de sex și de vârstă. Dimorfismul sexual al insulinorezistenței se manifestă încă din copilărie, de-a lungul pubertății și adolescenței, diabetul zaharat și alterarea homeostaziei glucozei fiind legate de loci de pe cromozomul X [19-21]. Din punctul de vedere al dereglărilor metabolismului glucidic, alterarea glicemiei bazale este
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]