42 matches
-
an aderând la Partidul Comunist Francez. I se decernează, în 1961, Marele Premiu de Poezie „Etna-Taormina”. Etapă românească a creației lui Ț. cunoaște două faze distincte. Primele versuri publicate în „Simbolul”, la numai șaisprezece ani, nu anunță cu nimic insurgenta dinamitarda pe care o va dovedi peste câțiva ani. Poetul compune acum în maniera unui adolescentism mimetic, influențat vizibil de exponenții simbolismului românesc ai momentului, ale căror nume se regăsesc și în sumarul revistei: Al. Macedonski, Al. Ț. Stamatiad, Iuliu Cezar
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
parte, abstracțiunea, pe de alta, locul realităților?. Activitatea lui literară a constituit, de fapt, una din fațetele activității publice, din moment ce munca grupului de la revista studenților români din Budapesta Începutului de secol XX, Luceafărul, era comparată de Goga cu cea unor dinamitarzi care lucrau la prăbușirea imperiului austro-ungar, activitatea poetică fiind Împletită cu cea publicistică. De altfel, activitatea publicistică Îi va aduce lui Goga numeroase procese publice. În 1909 va fi Întemnițat la Cluj, apoi la Seghedin (ecou - poezia Poet din volumul
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Mărturisiri literare, București, 1934, p. 27. footnote> . Activitatea lui literară a constituit, de fapt, una din fațetele activității publice, din moment ce munca grupului de la revista studenților români din Budapesta începutului de secol XX, „Luceafărul“, era comparată de Goga cu cea unor „dinamitarzi“ care „lucrau la prăbușirea imperiului austro-ungar“ <footnote Octavian Goga, interpretat de..., p. 46. footnote> , activitatea poetică fiind împletită cu cea publicistică. De altfel, activitatea publicistică îi va aduce lui Goga numeroase procese publice (în 1907 avea intentate 15 procese, toate
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
CONCLUZII FINALE 2 Bibliografie 2 ARGUMENT Jean-Jacques Rousseau, "personalitate ilustră a secolului luminilor și ideolog de seamă al revoluției din Franța, a contribuit pe deplin la prăbușirea unei lumi a asupririi și a înjosirii umane. Operele sale constituie deopotrivă canonada dinamitardă a orînduirii feudale, cît și mărturia persecutării sălbatice a unei conștiințe neîngenunchiate ce își purtase de-a lungul lucrărilor arse în piețe publice la Paris și Geneva și în peregrinările dureroase sub amenințarea pedepsei cu moartea calvarul unei vieți închinate
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
revelat") este refuzat și de data aceasta la fel și poezia lirismul personal ("cultul eului") sau "euforiile de sentiment". Se resping toate excesele "dadaiste, simboliste, expresioniste, impresioniste, autohtoniste, etc, etc. încăpute cu generozitate în ceaunul liric național"133. Pe lângă limbajul dinamitard al articolului, se observă trimiterea voalată la poezia gândiristă pusă în rând cu experimentele de avangardă. Poeziei "morbide, extravagante", Geo Dumitrescu îi opune revenirea la realism, înțeles ca renunțare la manierismul exterior, dar respinge "atitudinea utilitaristă față de artă"134 fără
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
literatură și se opune calificării prezentului ca un moment aliterar. Virgil Untaru, în Despre o definiție a poeziei 135, după o trecere în revistă a diferitelor definiții date de-a lungul timpului, preferă să abordeze problema aceasta într-un stil dinamitard: Se știe că unul dintre cele mai reprezentative aspecte ale poeziei moderne este acela al rânjetului sarcastic, pe care aceasta îl comite înaintea unui castel de prejudecăți și limite burgheze. Poetul modern își însușește libertatea satanică de a dărâma, acolo
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
mărturisit cu orice prilej"160. Se acuză dificultățile materiale pe care le-au întâmpinat în încercarea de publicare a primului număr al revistei, dar se și mulțumește tuturor celor care i-au sprijinit. Doar încheierea e în acord cu stilul dinamitard al primei pagini: "pentru a încheia așadar, cât mai bine un anunț, atârnăm aici această pancartă semnificativă și îmbietoare: intrarea liberă, după ștergerea prealabilă a picioarelor"161. Insistam asupra diferențelor de ton pentru că trecerile de la serios la ironic, de la limbajul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ceea ce pare să fi devenit program literar în cazul lui Caraion. Discursul elogios la adresa operei baudelairiene este în mare măsură o pledoarie pro domo187. Deși articolele din deceniul al V-lea ar putea fi ușor confundate din cauza limbajului și stilului dinamitard ce le caracterizează cu cele ale avangardei istorice, Caraion se delimita de aceasta din urmă, reproșându-le avangardiștilor tocmai îndepărtarea de viață, de existența autentică 188. Opiniile sale despre literatură sunt fie afirmate explicit în unele articole, fie se desprind
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
al unei entități care dă valoare lumii, care este responsabilă de ascensiunea sau de prăbușirea în abis a eului liric, aflat veșnic în căutarea ei și nevoit să se mulțumească cu puținele momente în care pare să o întrezărească. Aspect dinamitard îmbracă și poezia erotică a lui Geo Dumitrescu, nu e atât un dispreț față de iubire, cât față de concepția calm burgheză, alimentată de o tradiție literară a idealului erotic. Iubita se înfățișase în ipostază angelică sau demonică, fie imagine pură, ideală
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
toamnei original se trece rapid la generalizare, "niciuna" sugerează clar și aceasta. E poate aici Tonegaru mai aproape de viziunea avangardei ca oriunde în altă parte (unele dintre grupări s-au autodesființat când au constat că riscă să-și clișeizeze discursul dinamitard). Cele două strofe care ar trebui să ofere tabloul, conspectul concludent al toamnei prezintă o lume răsturnată, tema este comună, toamna se asociază morții, dar, pe lângă proiectarea în universul familiar ("am locuința lângă cimitir") a mortuarului, se observă și o
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
se va dori repunerea literarului sub semnul originalității, eliminarea structurilor poetice clișeizate, toate acestea fără a se adopta revolta anihilatoare a avangardei. Pentru generația aceasta atât poezia de factură gândiristă (pășunism literar - vor spune cei de la Sibiu), cât și experimentele dinamitarde dadaiste, expresioniste, suprarealiste etc. sunt departe de ceea ce s-ar putea numi poezie adevărată. Inițial acești poeți își definesc idealul de creație mai mult negativ, delimitându-se de poezia pe care nu vor să o facă. Geo Dumitrescu promovează o
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
prima parte lui Alex, Alexander Ghideon, fostul său soț, doctor în Științe politice la Universitatea din Illinois, America, iar în a doua parte, fostului său soț, Michel Sommo. Scrisorile ei pentru Alex recompun iubirea lor făcută țăndări de o pasiune dinamitardă, recompunând-o incredibil. Cuvintele din reflexiile femeii vin, pe de o parte, să lumineze trecutul frust, îmbibat de ură, cruzime, chiar monstruozitate, dar pe de altă parte șterg nuanțele prea violente ale trecutului pentru a le estompa într-o tandrețe
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Poetul și profesorul Vladimir Cavarnali face parte din pleiada intelectualilor bolgrădeni grupați în jurul revistelor Bugeacul, Familia Noastră, Generația Nouă, ș.a. Bulgar de origine, ca și poetul Teodor Nencev, Iacob Slavov, Chiril Cuțarov, Vladimir Cavarnali, ca poet „face figura eseian-maiacovskiană de dinamitard al erei și incendiator al zărilor, pe cât de insolită pe atât de linia poeziei basarabene și ardelene. ” (Mihai Cimpoi, O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia, ed. ARC, 1996). S-a născut la 10 august 1910 în orașul Bolgrad
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
avea curs părerea, susținută de José Ortega y Gasset, Paul Desjardins și mulți alții, că romanul proustian, mergând pe linia memoriei involuntare, ar avea o desfășurare aleatorie, nestructurată, cu efectul disoluției personajelor și oricărei organizări compoziționale, teză pe care tânărul dinamitard o respinge afirmând categoric contrariul : „Unde era la Proust unitate, este la d. Camil Petrescu lipsă de unitate ; unde era construcție și arhitectură (zic : construcție), este relaxare, prolixitate și lipsă de construcție ; la Proust, așadar, facilitatea, hazardul erau dezmințite de
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
cadru fix (poate prea fix!), pe un fotoliu, cu o pipă, cu spatele la o fereastră, dincolo de care se simte o stradă, se aude un cîine și se vede un lac" Pe un fundal de pastel autumnal, Pintilie reiterează, cu o prospețime dinamitardă, traseul unor filme și al unei lumi. O lume cu o mare inventivitate în reciclarea Răului, o lume ademenită de "recomandarea satanică: Să uităm trecutul!". Lumea utopicului comunism cu față umană (în Reconstituirea), lumea comunismului paraplegic, agonizant (în Balanța), lumea
Pintilie și șapte discuri de aur by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12522_a_13847]
-
cântă „crinii latiniei"sau redau drama Basarabiei în noul context istoric și geopolitic. Versul său capătă acum inflexiuni publicistice, utilizând metafore violente, fiind mai direct, mai ironic, mai incisiv. Seninul lui se întunecă, tonul devenind solemn, grav, interogativ sau imperativ, dinamitard, invocându-l ca argument pe Eminescu („ Și vă uitați chiorâș la Prut // Pe-a cărui valuri ce ne dor/ Se scutură de-atâta dor / Toți teii lui Mihai cel drag / Și-ntregul doinelor șirag"). Asemeni lui Eminescu, tocmai cel care
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
izbit / absorbit „de țărm“. Al doilea este "puternicul val „de flux“, „revoluționar“, considerat drept „noua generație“, sau „generația de flux“, ori „fluxgenerația“ (hig tide generation)" - care se constituie în „frontul dinspre țărm“, în partea „de atac“ și „de creastă“, val „dinamitard“, „modificator de relief / mal“, situându-se în „panoul acțional-central“. Un astfel de val, o astfel de generație, dar de după al doilea război mondial, se înfățișează istoriei dincoace de „obsedantul deceniu“ (1948 - 1958 / 1960), dincoace de „epoca proletcultistă“, dincoace de pustiirile
Generație literară () [Corola-website/Science/310290_a_311619]