401 matches
-
din care aflăm: "Când Iisus S-a suit în Ierusalim în casa lui Simon leprosul, o femeie păcătoasă s-a apropiat de El și a turnat pe capul Lui acel mir de mare preț, în valoare cam de trei sute de dinari. Ucenicii, dar mai ales Iuda, au certat-o. Iisus Hristos însă i-a luat apărarea ca să nu îndepărteze gândul ei cel bun. Pe urmă Iisus Hristos face pomenire de îngroparea Sa spre a întoarce pe Iuda de la vânzare și a
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461561029.html [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
Petra După ce treci prin mica stațiune vei intra pe poarta sitului, unde vei găsi o serie de magazine cu suveniruri, dar și unde poți mânca, dar și de unde poți cumpăra biletul de intrare. Prețul unui bilet este de 50 de dinari iordanieni, echivalentul a circa 70 de euro. Cred că este unul dintre cele mai scumpe bilete de intrare într-un loc istoric de pe planetă. Atenție! Dacă nu ai moneda iordaniană la casa de bilete ești îndrumat spre o casă de
Petra, misterul orașului ascuns din deșertul Iordaniei-GALERIE FOTO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105014_a_106306]
-
parității dolarului cu euro. Apa și mâncarea aici, la intrarea în sit, ca de altfel în toată Iordania sunt foarte scumpe. O sticlă de apă de jumaătate de litru poate ajunge și la trei euro. Orice pizza aici costă 10 dinari, echivalentul a 15 euro. Despre suveniruri, aproape majoritatea sunt chinezării, iar prețurile sunt destul de mari, așa că negocierea este indicată. După această mică incursiune din mica "piațetă" de la intrarea în situl arheologic, poți pătrunde spre Valea Bab as-Siq. Încă de la intrare
Petra, misterul orașului ascuns din deșertul Iordaniei-GALERIE FOTO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105014_a_106306]
-
defileu, există o pistă specială pentru animale și trăsuri Dacă nu vrei să parcurgi pe jos cei peste o mie de metri de defileu poți închiria un cal, o cămilă sau o mică trăsură la prețuri de circa 20 de dinari. De exemplu, pentru a reveni din oraș spre intrare, am închiriat o mică trăsură pe două roți. În fața "Tezaurului" am negociat cu cărăușul pentru 15 dinari. La sosire, acesta a încercat să ne ia 15 dinari de persoană, deci să
Petra, misterul orașului ascuns din deșertul Iordaniei-GALERIE FOTO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105014_a_106306]
-
un cal, o cămilă sau o mică trăsură la prețuri de circa 20 de dinari. De exemplu, pentru a reveni din oraș spre intrare, am închiriat o mică trăsură pe două roți. În fața "Tezaurului" am negociat cu cărăușul pentru 15 dinari. La sosire, acesta a încercat să ne ia 15 dinari de persoană, deci să fiți atenți la orice negociere cu localnicii. Peste tot nu vei scăpa de acești cărăuși sau de micii negustori care vor încerca să scoată un ban
Petra, misterul orașului ascuns din deșertul Iordaniei-GALERIE FOTO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105014_a_106306]
-
de circa 20 de dinari. De exemplu, pentru a reveni din oraș spre intrare, am închiriat o mică trăsură pe două roți. În fața "Tezaurului" am negociat cu cărăușul pentru 15 dinari. La sosire, acesta a încercat să ne ia 15 dinari de persoană, deci să fiți atenți la orice negociere cu localnicii. Peste tot nu vei scăpa de acești cărăuși sau de micii negustori care vor încerca să scoată un ban de la turiști. Valea Bab as Siq Bab as Siq, sau
Petra, misterul orașului ascuns din deșertul Iordaniei-GALERIE FOTO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105014_a_106306]
-
necesarul de apă al locuitorilor. În plus, nabateenii cunoșteau tehnica de a scoate apa de la mari adâncimi, fără a lăsa vreo urmă despre această tehnică. Pentru a te fotografia cu localnicii costumați în ținuta nabateenilor, trebuie să mai scoți câțiva dinari în Bab as Siq La capătul defileului ești întâmpinat de emblema orașului trandafiriu - Trezoreria, cu toate că niciodată nu a adăpostit un tezaur. Monumentul îmbină elementele orientale cu cele de sorginte romană. Potrivit unor specialiști, construcția ar data din primul secol î
Petra, misterul orașului ascuns din deșertul Iordaniei-GALERIE FOTO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105014_a_106306]
-
al unei bătălii să zicem, se știe și care este această misiune, dar se știa de la început și dacă aceasta va fi sau nu împlinită. Pentru că omul nu va fi judecat ipotetic, ci concret: gânduri, vorbe, fapte. Iată ai trei dinari. Mergi și lucrează cu ei. Cât despre suflet, acesta a fost și va rămâne un mister de nepătruns pentru pământeni. Pe de altă parte, oricât am încerca să cunoaștem sau să filozofăm noi oamenii, pe fiecare dintre noi moartea îl
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (28) de ION UNTARU în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_28_ion_untaru_1348886146.html [Corola-blog/BlogPost/365803_a_367132]
-
de la Roma? întrebă el jovial, adresându-se celor trei magistrați care veniseră de curând din cetatea lui Romulus. Magistratul Rufus Serenus începu prin a povesti despre prețul grâului. -Veșnica problemă a grâului mărite procurator! Un modius de grâu face doi dinari la Roma, asta și pentru că prețul grâului a crescut în Egipt de la prețul de opt ași până la paisprezece ași iar din orient grâul a fost adus cu cinsprezece și chiar șaisprezece ași, deci un dinar, ceea ce e foarte mult! -Dar
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1415484680.html [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
modius de grâu face doi dinari la Roma, asta și pentru că prețul grâului a crescut în Egipt de la prețul de opt ași până la paisprezece ași iar din orient grâul a fost adus cu cinsprezece și chiar șaisprezece ași, deci un dinar, ceea ce e foarte mult! -Dar deși a fost un an bun cu recolte mănoase și în Egipt și în orient, prețul grâului continuă totuși să crească, interveni magistratul Valerius Audanius. Nu sunt specialist în chestiuni economice însă mi se pare
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1415484680.html [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
din secțiunea După 25 de ani. Legenda spune că, atunci când Tito s-a oferit să îi îndeplinească o dorință iugoslavului Alija Sirotanovic, acesta a cerut o lopată mai mare. Figură lui Sirotanovic a apărut pe bancnotă de 20 000 de dinari. Peste aproximativ 25 de ani, echipa filmului roagă un numar de tineri să îl identifice pe bărbatul de pe bancnotă. Tinerii nu reușesc, însă cei mai în vârstă nu numai că îl țin minte pe Sirotanovic, dar își aduc aminte și
5 documentare online timp de o saptamana, la One World Romania 2014 by http://uzp.org.ro/5-documentare-online-timp-de-o-saptamana-la-one-world-romania-2014/ [Corola-blog/BlogPost/94119_a_95411]
-
atestată, în diferite documente, atât în anul 1499 cât și în anul 1493. La Jieț, localitate aparținătoare a Petrilei s-au găsit urme ale exploatării aurului aluvionar, de către daci și romani la locul numit Hududeu, unde au fost descoperiți și dinari romani. "Petrila" înseamnă "drum pietros neasfaltat" în română. Oamenii locului, păstori și crescători de vite pe plaiurile bogate în pășuni, foloseau "piatra neagră care arde" la încălzit și la efectuarea schimburilor comerciale, straturile de huilă fiind întâlnite chiar la suprafață
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1447453638.html [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
accentuată, remarcată și consemnată între aceste aspecte, nu este bineînțeles întâmplătoare când, în pofida paralelismului raporturilor de datorie, sluga ce datora zece mii de talanți, deși „cade în genunchi” în fața stăpânului, nu dovedește milă față de cel îi datora doar o sută de dinari. Nici la sfârșit, punctul fundamental nu este „timpul de har” dăruit lui Dumnezeu, cu toate că se poate găsi în mâna și în mila lui Dumnezeu darul unui timp al răscumpărării și al iertării păcatelor. Locul, punctul crucial și determinant este acela
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_eshatologiei_soteriologiei_si_eticii.html [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
se aflau în proprietatea stăpânilor domeniului. La Ulmeni, exista o vamă, după cum consemnează Urbariul din anul 1566, iar din 1569, o a doua vamă. Este menționat și tariful. La vama din Ulmeni, la podul de peste Someș, se lua vamă 5 dinari pentru un car încărcat, 8 dinari la un car de sare, plus o piatră de sare; de călăreț se luau 2 dinari, pentru un pedestru - un dinar, la cireada de boi, un dinar pentru un bou, iar pentru turma de
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
La Ulmeni, exista o vamă, după cum consemnează Urbariul din anul 1566, iar din 1569, o a doua vamă. Este menționat și tariful. La vama din Ulmeni, la podul de peste Someș, se lua vamă 5 dinari pentru un car încărcat, 8 dinari la un car de sare, plus o piatră de sare; de călăreț se luau 2 dinari, pentru un pedestru - un dinar, la cireada de boi, un dinar pentru un bou, iar pentru turma de oi, se lua vamă o oaie
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
doua vamă. Este menționat și tariful. La vama din Ulmeni, la podul de peste Someș, se lua vamă 5 dinari pentru un car încărcat, 8 dinari la un car de sare, plus o piatră de sare; de călăreț se luau 2 dinari, pentru un pedestru - un dinar, la cireada de boi, un dinar pentru un bou, iar pentru turma de oi, se lua vamă o oaie. De la negustorul care cărăușește marfa cu 4 cai negustorești, se lua un font de piper. Care
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
tariful. La vama din Ulmeni, la podul de peste Someș, se lua vamă 5 dinari pentru un car încărcat, 8 dinari la un car de sare, plus o piatră de sare; de călăreț se luau 2 dinari, pentru un pedestru - un dinar, la cireada de boi, un dinar pentru un bou, iar pentru turma de oi, se lua vamă o oaie. De la negustorul care cărăușește marfa cu 4 cai negustorești, se lua un font de piper. Care este cuantumul acestei vămi nu
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
podul de peste Someș, se lua vamă 5 dinari pentru un car încărcat, 8 dinari la un car de sare, plus o piatră de sare; de călăreț se luau 2 dinari, pentru un pedestru - un dinar, la cireada de boi, un dinar pentru un bou, iar pentru turma de oi, se lua vamă o oaie. De la negustorul care cărăușește marfa cu 4 cai negustorești, se lua un font de piper. Care este cuantumul acestei vămi nu știe nimeni, nici măcar judele, care este
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
Obligațiile financiare, din păcate pentru țărani, nu aveau un cuantum fix; acestea erau într-o continuă creștere. O informație în acest sens avem de la același David Prodan care, în lucrarea sa, afirmă că, țăranul iobag plătea în medie aproximativ 42 dinari pe cap de familie, în vremea principelui Gaspar Dragfi, pe când în timpul lui Gheorghe Bathory, media urca la 70 dinari. Tendința de creștere a censului este așadar elocventă. Obligația financiară era în strânsă relație cu mărirea sesiei și mulțimea vitelor pe
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
în acest sens avem de la același David Prodan care, în lucrarea sa, afirmă că, țăranul iobag plătea în medie aproximativ 42 dinari pe cap de familie, în vremea principelui Gaspar Dragfi, pe când în timpul lui Gheorghe Bathory, media urca la 70 dinari. Tendința de creștere a censului este așadar elocventă. Obligația financiară era în strânsă relație cu mărirea sesiei și mulțimea vitelor pe care le avea țăranul în proprietate. Din istoria raporturilor feudale nu pot fi omise legiuirile care urmează răscoalei din
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
milă, Și, apropiindu-se, i-a legat rănile, turnând pe ele untdelemn și vin, și, punându-l pe dobitocul său, l-a dus la o casă de oaspeți și a purtat grijă de el. Iar a doua zi, scoțând doi dinari i-a dat gazdei și i-a zis: Ai grijă de el și, ce vei mai cheltui, eu, când mă voi întoarce, îți voi da. Care din acești trei ți se pare că a fost aproapele celui căzut între tâlhari
Pilda Samarineanului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82370_a_83695]
-
matematicienii din a doua jumătate a secolului 20 au arătat că soluția este nu doar coerentă, ci și corectă. Cele trei soții (să le zicem Ketura, Hagar și Sară) au, fiecare, pretenții de căte 100, 200 și, respectiv, 300 de dinari. Vă reamintesc împărțirea propusă: Pentru a înțelege principiul talmudic, trebuie să examinăm o problemă mult mai simplă. Tratatul Bava Metzia, al doilea tratat din cadrul “ordinului” Nezikin (Pagube), începe cu următoarea învățătură: Doi oameni țin de o haină. [...] Unul spune: “Toată
O împărţire echitabilă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82593_a_83918]
-
celorlalte două soții, respectând principiul DESC, sumele rezultate sunt exact cele prevăzute în textul sacru. E..g.: Daca din 200 se scad 75 (Sară), Hagar și Ketura au de împărțit 125. Ketura nu contestă dreptul lui Hagar asupra 25 de dinari (pretenția ei e de doar 100). Suma contestată (100) se împarte la 2. Ketura primește 50 de dinari, Hagar 75. Dacă din 300 se scad 50 (Ketura), Hagar și Sară au de împărțit 250. Hagar nu contestă dreptul Sarei asupra
O împărţire echitabilă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82593_a_83918]
-
din 200 se scad 75 (Sară), Hagar și Ketura au de împărțit 125. Ketura nu contestă dreptul lui Hagar asupra 25 de dinari (pretenția ei e de doar 100). Suma contestată (100) se împarte la 2. Ketura primește 50 de dinari, Hagar 75. Dacă din 300 se scad 50 (Ketura), Hagar și Sară au de împărțit 250. Hagar nu contestă dreptul Sarei asupra 50 de dinari (pretenția ei e de doar 200). Suma contestată (200) se împarte la 2. Hagar primește
O împărţire echitabilă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82593_a_83918]
-
e de doar 100). Suma contestată (100) se împarte la 2. Ketura primește 50 de dinari, Hagar 75. Dacă din 300 se scad 50 (Ketura), Hagar și Sară au de împărțit 250. Hagar nu contestă dreptul Sarei asupra 50 de dinari (pretenția ei e de doar 200). Suma contestată (200) se împarte la 2. Hagar primește 100 de dinari, Sară 150. Soluția talmudica pare, așadar, să respecte o condiție de echitate. Mai mult, cei doi matematicieni au demonstrat că în orice
O împărţire echitabilă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82593_a_83918]