153 matches
-
Nymphaea alba/nufărul alb, Potentilla anserina/ coada racului, Butomus umbellatus/crinul de baltă), frunze (ex: Cardamine pratensis/stupitul cucului, Barbarea vulgaris/bărbușoara, Veronica becabunga/bobornicul, Crataegus monogyna/păducelul, Chenopodium album/spanacul sălbatic, Humulus lupus/hameiul sălbatic, Rumex acetosa/măcriș, Urtica dioica/urzica, Nasturtuim officinale/măcrișul de baltă, Symphitum officinale/tătăneasa), tulpini (ex: Cirsium palustre/pălămida de baltă) sau fructe și flori (Sambuccus nigra/socul, Malus spp./ mărul pădureț, Trapa natans/castanele de baltă) sunt comestibile, dar a căror utilizare este imposibil
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
bulbosa), bârboasă (Botriochloa ischaemum), pir gros (Cynodon dactylon). Pe suprafețele degradate prin pășunat intens, apar frecvent grupări de obsigă (Bromus tectorum), peliniță (Artemisia austriaca), laptele câinelui (Euphorbia stepposa) și multe alte plante ruderale (nefurajere) urzica (Urtica urens), urzica moartă (Urtica dioica), sărăcica (Salsoa ruthenica), laptele câinelui (Euforbia cyparissis), traista ciobanului Capsella bursapastoris), nalba (Nalva pusilla), scaiul (Eryngium campestre), brusturul (Arctium lappa), spinul (Carduus acanthoides), pălămida (Cirsium arvense),etc. 2.VEGETAȚIA INTRAZONALĂ. 2.1. Vegetația luncii Bahluiului; în amonte de Cotnari prezintă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
poieni și goluri și chiar din plantațiile tinere, s-a ridicat la circa 50 t/an. Plantele medicinale recoltate au atins cifra de 19,6 t/an, dintre care menționăm: mușețelul (Matricaria chamomilla), coada șoricelului (Achillea setacea), urzica moartă (Urtica dioica), vâscul (Vâscum album), potbal (Tusilaga farfara), socul (Sambucus migra), măcieșul (Rosa canina). (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). 4. REZERVAȚIILE ȘTIINȚIFICE FORESTIERE În bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, prin grija organelor locale și a unor oameni conștienți
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de 80 ani, Bd. Carol I, Complexul studențesc „Titu Maiorescu” (vechea Grădină botanică) 3 exemplare de 55 ani, Bd. Carol I, nr. 9, Casa Universitarilor 1 exemplar de 60 ani, Strada Berthelot nr. 3, vis-à-vis de Spitalul de urgență Gymnocladium dioica 3 exemplare de 80 ani, Bd. Carol I, Complexul studențesc „Titu Maiorescu” (vechea Grădină botanică) Albizia julibrissin 1 exemplar de 50 ani, strada Lascăr Catargi nr. 24, lângă școala „Mihail Kogălniceanu” Evodia hupensis 1 exemplar de 60 ani, strada Toma
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
typicus, Rorippa austriaca var. microcarpa, Rumex obtusifolius, Salvia glutinosa, Scilla bifolia, Scirpus sylvaticus, Scrophularia nodosa, Senecio viscosus, Sorbus torminalis, Stachys sylvatica, Stellaria nemorum, Stellaria palustris, Stipa capillata, Taraxacum officinale, Telekia speciosa, Torilis japonica, Trifolium medium, Tussilago farfara, Typha latifolia, Urtica dioica, Veronica beccabunga, Veronica chamaedrys var. pilosa, Veronica crinita var. thracica, Veronica officinalis, Veronica teucrium, Viola odorata, Viola reichenbachiana (în stratul erbaceu), Cornus mas, Cornus sanguinea, Corylus avellana, Crategus monogyna, Euonymus verrucosa, Frangula alnus, Ligustrum vulgare, Prunus spinosa, Rosa canina, Rosa
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
alba, Silene vulgaris, Silybum marianum, Sisymbrium loeselii, Sisymbrium officinale, Sisymbrium sophia, Sium lancifolium, Solanum dulcamara, Solidago virgaurea, Sonchus arvensis, Stellaria aquatica, Stenactis annua, Stenactis ramosa, Stratiotes aloides, Symphytum officinale, Trifolium medium, Trifolium pratense, Trifolium repens, Turritis glabra, Typhoides arundinacea, Urtica dioica, Valeriana collina, Verbascum phlomoides, Veronica anagallisaquatica, Vicia cracca, Vicia sativa, Vicia sepium, Viola hirta, Viola mirabilis, Viola sylvestris, Xanthium strumarium (în stratul erbaceu), respectiv, Cornus mas, Cornus sanguinea, Corylus avellana, Crataegus monogyna, Euonymus europaea, Euonymus nana - voniceriu pitic, Frangula alnus
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
grandiflora, Rhinanthus minor, Rumex crispus, Rumex obtusifolius, Scrophularia nodosa, Scutellaria altissima, Senecio sylvaticus, Silene italica, Silene vulgaris, Sinapis arvensis, Sisymbrium officinale, Solanum nigrum, Stellaria holostea, Stellaria nemorum, Taraxacum officinale, Torilis japonica, Trifolium pratense, Trifolium repens, Tripleurospermum inodorum, Trisetum flavescens, Urtica dioica, Valeriana officinalis, Viola alba, Viola odorata, (în stratul erbaceu), Euonymus europaea, Prunus spinosa, Rubus hirtus, Rubus idaeus, Sambucus nigra, Viburnum opulus (în stratul arbustiv) și Acer campestre, Acer platanoides, Carpinus betulus, Castanea sativa, Cerasus avium, Fagus orientalis, Fagus sylvatica, Fagus
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
pratensis, Tribulus terrestris, Trifolium alpestre, Trifolium arvense, Trifolium campestre, Trifolium diffusum, Trifolium fragiferum, Trifolium hybridum, Trifolium montanum, Trifolium neglectum, Trifolium ochroleucon, Trifolium parviflorum, Trifolium repens, Trifolium striatum, Trigonella caerulea, Trinia glauca, Trinia henningii, Trinia kitaibelii, Turritis glabra, Typha latifolia, Urtica dioica, Vaccaria pyramidata, Valeriana officinalis, Verbascum blattaria, Verbascum chaixii ssp. austriacum, Verbascum densiflorum, Verbascum lychnitis, Verbascum phoeniceum, Veronica arvensis, Veronica austriaca ssp. jacquinii, Veronica chamaedrys, Veronica didyma, Veronica hederifolia, Veronica longifolia, Veronica opaca, Veronica orchidea, Veronica prostrata, Veronica spuria, Vicia cracca
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
glabrescens, Thymus marschallianus, Thymus pannonicus, Thymus pannonicus ssp. auctus, Thymus serpyllum, Torilis anthriscus, Tragopogon orientalis, Tragopogon pratensis, Trifolium agrarium, Trifolium alpestre, Trifolium arvense, Trifolium diffusum, Trifolium hybridum, Trifolium montanum, Trifolium ochroleucon, Trifolium pannonicum, Trifolium pratense, Trigonella besseriana, Turritis glabra, Urtica dioica, Utricularia vulgaris, Valeriana officinalis ssp. collina, Valerianella olitoria, Ventenata dubia, Verbascum phlomoides, Verbena officinalis, Veronica acutifolia, Veronica byzantina, Veronica chamaedrys, Veronica hederifolia, Veronica montana, Veronica multifida, Vicia angustifolia, Vicia cracca, Vicia dumetorum, Vicia sativa, Vinca herbacea, Vinca minor, Viola x
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
atunci apare hipervitaminoza A, când se manifestă constant în primul rând prin tulburări grave ale osteogenezei. Plante medicinale, surse importante de β-caroten și axeroftol: afinul (Vaccinium myrtillus), măghiranul (Majorana hortensis), pirul (Agropiron repens), trei frați pătați (Viola tricolor), urzica (Urtica dioica) etc. Vitaminele E Vitaminele E (Karrer, 1938) ori α-,β-,γ-,δ-,ε-,ζ tocoferolii au capacitatea de a devia planul luminii polarizate datorită prezenței a trei atomi de carbon asimetric; α-tocoferolul în soluție alcoolică se orientează spre dreapta (dextrogir
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
flori uscate de coada șoricelului (Achillea millefolium) din care se beau zilnic câte 500 ml ceai, fracționat În 4-5 reprize, Înainte de mese, având efecte antibiotice, analgezice, antispastice și dezinfectante În dischinezia hipertonă. -Infuzie din vârfuri Înflorite de talpa mâței (Antennaria dioica) din care se bea câte o cană pe zi. -Infuzie din frunze și ramuri tinere de lemnul Domnului (Artemisia abrotanum) din care se beau câte 1-2 căni pe zi. -Infuzie din frunze sau decoct din rădăcini de cicoare (Cichorium intybus
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
-Tinctura de păpădie (20 g herba uscată la 100 ml alcool 700); se macerează timp de 14 zile și se iau câte 15-20 picături, de -3 ori pe zi. Rețeta autorului frunze de mentă (Mentha x piperita), urzică vie (Urtica dioica) și păpădie (Taraxacum officinale), fructe de anason (Pimpinella anisum), chimen (Carum carvi) și mărar (Anethum graveolens), rădăcini de valeriană (Valeriana officinalis) și obligeană (Acorus calamus), lichen de piatră (Cetraria islandica) și coada calului (Equisetum arvense). Durata tratamentului este de 2
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Atât În hematemeză, melene cât și În sângerările nazale sunt recomandate infuzii, decocturi și tincturi cu plante medicinale care conțin cantități ridicate de taninuri și vitamina K, cu acțiuni astringente, hemostatice și cicatrizante. -Infuzie din frunze de urzică vie (Urtica dioica) din care se beau 2-3 căni pe zi, cu efecte imediate de oprire a hemoragiilor datorită conținutului ridicat În vitamina K. La persoane cu mare sensibilitate la sângerări, se recomandă o cură cu ceaiuri de urzică, completate cu supe din
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
racului (20 g), mătase de porumb (10 g); -decoct din amestec cu herba din traista ciobanului, crețușcă, coada calului, coada racului, răchitan, frunze de urzică vie, nuc și alun, luate În părți egale. Rețeta autorilor frunze de urzică vie (Urtica dioica) și nuc (Juglans regia), herba de traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris), coada racului (Potentilla anserina) și răchitan (Lythrum salicaria), rădăcini de brusture (Arctium lappa) și scoarță de salcie (Salix alba) și stejar (Quercus robur). În uz extern se folosesc: -infuzie din
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
anserina) și răchitan (Lythrum salicaria), rădăcini de brusture (Arctium lappa) și scoarță de salcie (Salix alba) și stejar (Quercus robur). În uz extern se folosesc: -infuzie din flori de mușețel și frunze de patlagină (Plantago lanceolata) și urzică vie (Urtica dioica) pentru comprese pe abdomen; -decoct din herba de răchitan (Lythrum salicaria), rădăcini de ciuboțica cucului, scoarță de castan sălbatic (Aesculus hippocastanum), salcie (Salix alba) și stejar (Quercus robur) pentru cataplasme călduțe pe abdomen; -Infuzie din flori de coada șoricelului (Achillea
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Petroselinum crispus) sau din rădăcini de bujor (Paeonia officinalis) (2 lingurițe fierte timp de 10 minute În 500 ml vin roșu) care se Îndulcește cu miere și se consumă În cursul zilei cu efecte cicatrizante. *Sirop de urzică vie (Urtica dioica) preparat din 250 g frunze uscate care se macerează timp de 12 ore Într-un sirop fierbinte; se beau câte 50-100 ml de 3 ori pe zi. Sunt recomandate și câteva rețete complexe cu amestecuri de plante. *Infuzie din ceaiuri
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
pe zi, având efecte antidiareice și antiinflamatoare. În uz extern se utilizează cataplasme din frunze de zmeur și băi din herba de coada racului. Rețeta autorilor *Capsella bursa-pastoris, Crataegus monogyna, Melilotus officinalis, Mentha x piperita, Potentilla anserina, Quercus robur, Urtica dioica, Vaccinium myrtillus. Regimul alimentar Cel mai important mijloc de tratament al bolii este igieno-dietetic, inițiat cu o alimentație de cruțare, folosind sucuri diluate de legume și fructe. În perioada cu scaune diareice și sângerânde, regimul va fi mai strict până la
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
infuzare 10 minute); se bea Întreaga cantitate În cursul unei zile, având proprietăți antihemoroidale. În caz de constipație cronică se adaugă scoarța de crușin (1 linguriță) și fructe de fenicul (1/2 linguriță). Infuzie din frunze de urzică vie (Urtica dioica) (1 lingură la 200 ml apă clocotită cu infuzare 5 minute); se beau 2-3 căni pe zi, având efecte În oprirea hemoragiilor hemoroidale datorită prezenței vitaminei K. *Infuzie din rădăcini de cicoare (Cichorium intybus) (1 lingură la 250 ml apă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
la 250 ml apă rece; se fierbe 5 minute, se infuzează 10 minute și se beau 2 ceaiuri pe zi, având efecte antihemoragice, analgezice, antiinflamatoare și protectoare a mucoasei anorectale. Rețeta autorilor pentru hemoroizi interni *Achillea millefolium + Matricaria chamomilla + Urtica dioica + Quercus robur + Rhamnus frangula + Artemisia absinthium + Symphytum officinale + Juniperus communis. Tratamente externe a. Băi de șezut, comprese și cataplasme Băile de șezut se fac după o igienă locală, folosind un lighean cu 2,5-5 litri lichid, În așa fel ca să
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
linguriță de 4 ori pe zi și se ține sub limbă timp de 5 minute, după care se Înghite cu puțină apă, având efecte imunostimulatoare. Rețeta autorilor Lycopodium clavatum, Chelidonium majus, Symphytum officinale, Acorus calamus, Buxus sempervirens, Trifolium pratense, Urtica dioica, Viscus album. În uz extern se pot folosi: *Comprese cu decoct din rădăcini rase de tătăneasă, aplicate pe zona ficatului, timp de 2 ore seara, la culcare. *Comprese cu Bitter suedez sau cu decoct de coada calului, aplicate dimineața și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
adică adăpostesc În aceeași floare ambele sexe. Dintre angiosperme, plantele ce-și adăpostesc semințele Într’un fruct, 72% sunt astfel, restul fiind alcătuit din diverse „excepții“. 4% au sexele separate nu doar În flori diferite, dar pe indivizi diferiți: plantele dioice. Urzica, Urtica dioica, urzicătoarea cu două „case“, este una dintre ele. Există o urzică și un „urzicoi“. Dar, cum stau pe loc, cu nunta se Însărcinează vântul... Și atunci, nu data calendaristică fixată de tradiție deși În preajmă, e importantă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aceeași floare ambele sexe. Dintre angiosperme, plantele ce-și adăpostesc semințele Într’un fruct, 72% sunt astfel, restul fiind alcătuit din diverse „excepții“. 4% au sexele separate nu doar În flori diferite, dar pe indivizi diferiți: plantele dioice. Urzica, Urtica dioica, urzicătoarea cu două „case“, este una dintre ele. Există o urzică și un „urzicoi“. Dar, cum stau pe loc, cu nunta se Însărcinează vântul... Și atunci, nu data calendaristică fixată de tradiție deși În preajmă, e importantă, cât suportul ei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În schimbare o dă numai sexualitatea, prin sensibilitatea la factorii de mediu a momentului fecundării. De asta și urzica are nevoie de „pui“ și, implicit, să ajungă nedecimată vara... Și alte plante, deși la fel perene, deși Încă nu și dioice, copie urzica și obiceiul nuntirii. O face leurda, numai bună de salată acum, nu după ce Înflorește, păzindu-se astfel de noi, dar și socul pe care nu l paște nimeni, mai mult, e apărat de Însuși dracu’, ca lemn al
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
apoi planta o venerez, deși dintr’un motiv cât se poate de egoist adică, prin excelență, uman: pe „spinarea“ frunzei ei trăiesc... Dar, despre familie Îmi vine mult mai greu să vorbesc, chiar dacă fie doar vreo 4% dintre specii sunt dioice, adică alcătuite din niște Ele și niște Ei; precum urzica. Chiar și așa, nu pot vorbi decât despre o familie monoparentală, o urzică de pildă care poartă de grija urmașilor, În timp ce „urzicul“ Își vede de ale lui. À propos: Cineva
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vorba de plante monoice, fără separarea sexelor pe indivizi deosebiți, la iarba Poa vivipara ori arborii din mangrove, la care puiuții cresc chiar „În cîrca“ mamei, așteptând fie vreo ploaie, precum acea iarbă, fie refluxul precum mangrova. Dacă lăsăm deoparte dioicele, vedem că planta mai e și perversă. Căci plantele monoice, dar cu sexe separate În flori deosebite, precum porumbul, adică 7% din specii, Își bazează familia monoparentală pe un fel de incest atunci când polenul vine de la ea Însăși care, rămânând
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]