87 matches
-
solicitat o lucrare referitoare la organizarea muzeelor de istorie naturală, care a fost publicată în 1934, purtând titlul "Principes et moyens pour la réorganisation des musées d'histoire naturelle". Pornind de la reorganizarea muzeului bucureștean, în 1907 apar, pentru prima dată, dioramele biologice, care au reprezentat o nouă etapă în evoluția și organizarea muzeelor de istorie naturală. Primele diorame prezentau viața de pe piscurile munților Carpați, din regiunea colinelor, din Bărăgan, precum și din zona inundabilă a Deltei Dunării. De asemenea, în Muzeul de
Grigore Antipa () [Corola-website/Science/303580_a_304909]
-
titlul "Principes et moyens pour la réorganisation des musées d'histoire naturelle". Pornind de la reorganizarea muzeului bucureștean, în 1907 apar, pentru prima dată, dioramele biologice, care au reprezentat o nouă etapă în evoluția și organizarea muzeelor de istorie naturală. Primele diorame prezentau viața de pe piscurile munților Carpați, din regiunea colinelor, din Bărăgan, precum și din zona inundabilă a Deltei Dunării. De asemenea, în Muzeul de Istorie Naturală există și numeroase diorame care înfățișază fauna din regiunile de tundră, prerie, savană sau din
Grigore Antipa () [Corola-website/Science/303580_a_304909]
-
nouă etapă în evoluția și organizarea muzeelor de istorie naturală. Primele diorame prezentau viața de pe piscurile munților Carpați, din regiunea colinelor, din Bărăgan, precum și din zona inundabilă a Deltei Dunării. De asemenea, în Muzeul de Istorie Naturală există și numeroase diorame care înfățișază fauna din regiunile de tundră, prerie, savană sau din deșertul Sahara. Datorită acestei prezentări deosebite, numeroase muzee europene și americane au solicitat sprijinul savantului român pentru organizarea colecțiilor lor muzeistice. Grigore Antipa a fost membru al Academiei Române și
Grigore Antipa () [Corola-website/Science/303580_a_304909]
-
filmului (acuratețea imaginii și, parțial, interpretarea), precizând însă că "Baltagul" are „unele carențe de fond, de dramaturgie cinematografică și de înțelegere a structurii filozofice a romanului, mai exact a subtilităților lui filozofice și tipologice”, după cum scria Ștefan Oprea în volumul "Diorame cinematografice" (1983). Criticul Tudor Caranfil confirma opinia referitoare la lipsurile de structură dramaturgică și de relief psihologic a filmului, afirmând că ecranizarea lui Mircea Mureșan este „lipsită de afinitate sadoveniană”, fiind dominată parțial de „un delir vizual, într-un decupaj
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
serialul are 20 sezoane de televiziune (492 de episoade), un lungmetraj cinematografic, 11 filme, un sezon derivat cu 13 episoade, dar și peste 100 de cântece proprii. În perioada în care pentru producerea episoadelor și a filmelor au fost utilizate diorame și modele la scară, respectiv între anii 1984-2008, filmările au avut loc la Shepperton Studios din Anglia, studiouri renumite pentru filmele Harry Potter sau anumite filme din Universul Marvel. Din 2008 dioramele și machetele la scară nu mai sunt utilizate
Locomotiva Thomas și prietenii săi () [Corola-website/Science/315403_a_316732]
-
producerea episoadelor și a filmelor au fost utilizate diorame și modele la scară, respectiv între anii 1984-2008, filmările au avut loc la Shepperton Studios din Anglia, studiouri renumite pentru filmele Harry Potter sau anumite filme din Universul Marvel. Din 2008 dioramele și machetele la scară nu mai sunt utilizate pentru producerea episoadelor și a filmelor, optându-se pentru animație CGI. Animația CGI a fost produsă de Nitrogen Studios din Canada în perioada 2008-2012, iar din 2013 sarcina a fost preluată de
Locomotiva Thomas și prietenii săi () [Corola-website/Science/315403_a_316732]
-
considerat un oraș european modern. În perioada interbelică (1919-1945) colecțiile vechi ce s-au diminuat datorită spațiilor inadecvate și dăunătorilor specifici, au fost treptat înlocuite cu noile colecții. Se construiesc primele expoziții, iar noile modalități de expunere, în biogrupuri și diorame, deschid o perioadă modernă a muzeologiei românești, ai cărei mentori spirituali și principali organizatori au fost G. Antipa la București și D. Linția la Timișoara. Dionisie Linția (1880-1952), vânător, dermoplastician și ornitolog erudit, a condus și a construit Muzeul de
Muzeul Banatului () [Corola-website/Science/301546_a_302875]
-
de un lirism calofil. A publicat mai multe volume de critică teatrală ("Martor al Thaliei", 1979; "Din fotoliul 13", 1986; "Chipuri și măști", 1996; "Eminescu, omul de teatru", 2000) și cinematografică ("Statui de celuloid", 1972; Filmul, vocație și rutină", 1974; "Diorame cinematografice", 1983; "Stelele Oscarului", în colab., I-III, 1996-2004), în care sunt întreprinse analize meticuloase ale unor spectacole teatrale sau filme românești și străine, ce urmăresc gradul de creativitate artistică. Volumul "Scriitorii și filmul" (2004) analizează procesul de transformare a
Ștefan Oprea (critic de teatru și film) () [Corola-website/Science/337031_a_338360]
-
ordine sistematică, materialul expus fiind din țară (sectorul minier Baia-Mare și zona munților Metaliferi în cea mai mare parte). Exponatele paleontologice provin de pe teritoriul județului Mureș și din bazinul Transilvaniei. Sala laterală din dreapta prezintă pe o lungime de 18 m diorame ilustrând ecosisteme în cele patru anotimpuri, cu floră și faună caracteristică zonelor de baltă, șes, deal și munte, în arii protejate, sau de interes din județ. Cealaltă sală laterală expune în 25 de vitrine, diverse teme din programa analitică de
Muzeul de Științele Naturii din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303705_a_305034]
-
tulceni - Tulcea. 1960 - Expoziția interregională de artă plastică organizată la Galați. - Expoziția Cenaclului U.A.P. - Galați. - Expoziție de grup a artiștilor plastici tulceni - Tulcea. 1960-1962 - Pictează în ulei la secția de Științe ale Naturii a Muzeului “Delta Dunării” Tulcea, cinci diorame cu aspecte din Deltă. - Expoziția Filialei U.A.P. Constanța. 1961 - Expoziția interregioală de artă plastică “Dobrogea - Galați” organizată la Constanța. 1962 - Expoziția interregională de artă plastică “Dobrogea - Galați” organizată la Galați. - Expoziția artiștilor plastici tulceni - Tulcea. - Expoziția “Viața în regiunea
Constantin Găvenea () [Corola-website/Science/312640_a_313969]
-
mare firesc”. Șantierul era în acei ani un element caracteristic al acelui timp, „dar problematica scenariului și a filmului - susținută de interpretările actoricești [...] își păstrează valabilitatea general-umană, dincolo de localizările conjuncturale”. Profesorul și criticul de film Ștefan Oprea scria în volumul „Diorame cinematografice” (Ed. Junimea, Iași, 1986) că regizorul Blaier a folosit un stil original în transpunerea scenariului, imprimând filmului un firesc al faptului cotidian prin tratarea relațiilor umane cu simplitate și sinceritate. Personajele nu sunt schematice sau abstracte, ci „caractere viabile
Diminețile unui băiat cuminte () [Corola-website/Science/327466_a_328795]
-
organică în cadrul lecțiilor determină creșterea gradului de optimizare și eficiența învățării. Mijloacele de învățământ pot fi grupate în două mari categorii (Cucoș, 2002): a) mijloace de învățământ care cuprind mesajul didactic: - obiecte naturale, originale - animale vii sau conservate, ierbare, insectare, diorame, acvarii, materiale și obiecte din mediul înconjurător etc.; - obiecte substitutive, funcționale și acționale - machete, mulaje, modele etc.; - suporturi figurative și grafice - hărți, planșe, albume, panouri etc.; - mijloace simbolic‑raționale - tabele cu formule sau simboluri, planșe cu litere, cuvinte, scheme structurale
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
gazoase; lupă; busolă; microscop; • mijloace audiovizuale videocasete și CD-uri cu filme didactice de cunoașterea mediului; folii pentru retroproiector etc.; • mulaje: animale domestice, sălbatice, dinozauri, pești, insecte etc.; • mulaje (corp omenesc, organe interne); • ierbar • insectar • colecții: pene, scoici, roci etc.; • diorame cu medii de viață; • machete de mijloace de locomoție și transport, semne de circulație etc.; • glob pământesc etc. • material grafic planșe (anotimpuri, mijloace de locomoție, fenomene ale naturii, activități specifice omului în diferite anotimpuri, meserii, ferma cu animale, padurea cu
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
mediu. În raport cu natura obiectului, observările pot avea loc: a. în condiții naturale - structura unui ecosistem biocenoză etc.; b. deplasarea obiectului în clasă (laborator), când se fac observări asupra unor animale mici, fructe, semințe etc.; c. observarea pe modele (mulaje, machete, diorame etc.); d. observarea pe masă a unor materiale imagistice (planșe, diapozitive, film, fotografii etc.). Observările de lungă durată se pot face în ferma școală; fenologia înfloririi pomilor din grădina școlii sau dintr-un parc apropiat; observații asupra comportamentului la unele
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
încredințarea semnăturii propriilor pagini unor tipărituri cu statut politic incert din punctul de vedere al dezideratelor exilului, fie el și numai unul strict cultural. Aceeași lipsă de selecție - și, de aici, nu puține confuzii asupra valorilor - vădește și sumarul volumului Diorame și eseuri teologice și literare, publicat în 1996, în limba română, la Editura Moonfall Press din Washington, volum în care articolele despre Mihai Eminescu, Mircea Eliade, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ștefan Baciu, Nicu Caranica, Vintilă Horia, Nichifor Crainic se învecinează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285248_a_286577]
-
poetul să atingă, decât rareori, vibrația autentică a trăirii mistice. Exploziv-decorative, versurile reflectă un gândirism târziu, epigonic. SCRIERI: Țărmul dinspre cer, Washington DC, 1991; The Image and Likeness of Fr. Stăniloae’s Theology, Detroit, 1994; The Unknown Continent, Detroit, 1994; Diorame și eseuri teologice și literare, Washington DC, 1996; Suflet românesc peste ocean, Detroit, f.a. Repere bibliografice: Păcurariu, Dicț. teolog., 12-13; Fănuș Băileșteanu, Personalități culturale românești din străinătate, București, 1999, 15-17; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 12-16. N.Fl.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285248_a_286577]
-
anecdotic 265. Civilii sunt greu de întâlnit în lunga desfășurare a războaielor de atunci, dar în așezările vremii apar totuși țărani, meseriași, hamali, copii, femei, călugări. Nu lipsesc pozele teatrale ale unor conducători (Ioniță Caloian)266 sau reconstituirile în stilul dioramelor de muzeu: o vânătoare de mamuți, o herghelie de cai în pusta maghiară 267. În ansamblu, ilustrațiile reușesc să redea un eroism necesar, datorat mai mult vremurilor decât prestației unor personaje anume: câțiva daci zâmbesc, un războinic roman ține în
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de Gheorghe Alexe, Dumitru Stăniloae, Constantin C. Giurescu, Șerban Andronescu, Virgil Cândea. Eseuri despre autori români scriu Alexandra Roceric (despre Al. Rosetti), Sherman B. Barnes (despre Mircea Eliade), Gheorghe Alexe (despre T. Arghezi și Radu Gyr). Rubricile „Planeta Ichtys” și „Diorame critice” sunt susținute de Dumitru Ichim și, respectiv, Gheorghe Alexe. Alți colaboratori: Felix Dubneac, Aurelia Diaconu, Liliana Majeran, Baruțu T. Arghezi. A.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286352_a_287681]
-
mare de copii de școală generală, însoțiți de patru cadre didactice, se revarsă în muzeu. Femeia blondă care mi-a deschis ușa cu zece minute mai devreme mă întreabă dacă nu vreau să văd și eu împreună cu grupul de copii dioramele animate din „Sala Tronului”, cu atât mai mult cu cât se pun în mișcare mai rar în ultima vreme. Răspund da bucuros, cum aș putea rata o asemenea ocazie, de a vedea cum se construiește mitologia națională alături de copiii de la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
iau ochii. SCRIERI: Balansoar pentru maimuțe, București, 1972; Statui de celuloid, Iași, 1972; Procesul manechinelor, Iași, 1974; Filmul. Vocație și rutină, Iași, 1974; Plus sau minus infinitul, Iași, 1978; Martor al Thaliei, Iași, 1979; Căderea păsării de seară, Iași, 1981; Diorame cinematografice, Iași, 1983; Din fotoliul 13, Iași, 1986; Chipuri și măști, Iași, 1996; Stelele Oscarului (în colaborare cu Anca-Maria Rusu), I-II, Iași, 1996-2002; Eminescu, omul de teatru, Iași, 2000; Viața și dragostea într-o vilă stil, Botoșani, 2001; Harap
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288553_a_289882]
-
la lumea finlandeză văzută la ea acasă de călători români, ca și de o serie de "studii de caz", furnizate de presa românească actuală care menține Finlanda într-o sferă de interes privilegiat, după cum se poate vedea din aceste succinte diorame. Cadrul general al lucrării ne este dat de o interesantă Prezentare generală a începuturilor literaturii finlandeze, prin care facem cunoștință cu cele mai importante etape istorice parcurse de poporul finlandez, înglobat mai întâi de Suedia, apoi de Rusia, până în decembrie
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
khmerii roșii, într-una dintre versiunile cele mai terifiante ale comunismului, comunismul campodgian al lui Pol Pot. În fapt, Rithy Pahn își relatează propria sa istorie ca adolescent în timpul dictaturii lui Pol Pot, utilizând însă figurine de lut plasate în diorame detaliate. Filmul lui Rithy Pahn configurează un catalog al atrocităților comise de regimul Pol Pot, dar nu dintr-o perspectivă ideologică, ci dintr-una care însoțește privirea lucidă cu un fel de înțelepciune provenită din experiența ca martor ocular pentru
Cannes 2013 – portret festivalier by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3561_a_4886]
-
să zboare pînă în Olimp, pedalele pianului transformat într-un bizar mijloc de locomoție sînt doar cîteva ilustrări ale absurdului de tip urmuzian. El degradează creator și lucid tiparele marii literaturi pe care reușește să o reducă, mimetic, la aiuritoare diorame galimatice. Pompiliu Constantinescu (și nu numai) decelează minuțios abordările tematice. Astfel, în Pîlnia și Stamate este satirizat burghezul fără imaginație, Ismail și Turnavitu ascunde, în jocul de pitoresc și absurd, "schema sufletească a politicianului" (sau, după N. Manolescu, pe aceea
MARTIE by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14116_a_15441]
-
nu mă-nțelegi greșit: ce e frumos și cititorului, care e Dumnezeul presei, îi place. Dar, pe vremuri, Adevărul lui Popescu și Tinu n-ar fi căzut pe spate fiindcă l-au lăsat cei de la Antipa să fotografieze ”în exclusivitate” dioramele. Ar fi întrebat și cât costă și dacă, nu cumva, cu zecile de milioane nu s-ar fi făcut două muzee, în Germania. Cât despre CT Popescu, are logică, dar e strâmbă. Nemulțumit de public, ca Băsescu de electorat, iată
Cum se va numi noul post de televiziune al lui Prigoană () [Corola-journal/Journalistic/25217_a_26542]
-
inaugurării. Și aici s-au scos! Au reînviat zeii și eroii prin tencuirea unor atleți cu ceva alb ca să semene cu statuile, au pus în mișcare o amplă recuzită cosmogonică, dar cu instrumentele simple și naive ale presocraticilor, au creat diorame ca la Antipa, au folosit cursul scurt de mitologie, parcă unul extras din repovestirile lui Alexandru Mitru, au stocat miloane de litri de apă ca să sugereze" apa și au creat cel mai impozant ceremonial kitsch pe care și-l putea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12594_a_13919]