207 matches
-
accentuată sau gravă, incapacitate 79-100% încadrabila în gradul I (unu) de invaliditate. Perechea IV (nervul patetic) Se întâlnește mai rar și de obicei în aceleași afecțiuni cu cele descrise mai sus. De regulă, este unilaterală și dacă se însoțește de diplopie poate conduce la o deficiență ușoară, incapacitate 10-20% - nu se încadrează în grad de invaliditate. Perechea V (nervul trigemen) Nervul trigemen are două componente: senzitiva și motorie: ● nevralgie de trigemen este esențială și secundară (se întâlnește în special în tumori
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
simțului mioartrokinetic și vibrator. c) Semne oculare ... 1. Oftalmopareze. 2. Tulburările de acuitate și câmp vizual. 3. Modificările de fund de ochi: decolorare papilara globală sau numai temporală (mai frecventă). 4. Alte investigații paraclinice: - ENG, PEV auditive, vizuale și somestezice, diplopie provocată; - IMG (în LCR și în sânge); - RMN, CT. Formele clinice în funcție de evolutivitate: Deficiență funcțională ușoară în funcție de │20-49% prin existența unui singur Capacitatea de muncă │cel mai frecvent asociată cu tulburări de │două pusee acute în ultimii 2-3 ani Formele
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
o caracteristică a fenomenului miastenic. Deficitul miastenic este mai accentuat în a doua parte a zilei, reflexele osteotendinoase sunt prezente sau uneori diminuate. Absența altor semne neurologice are o valoare deosebită pentru diagnostic. Topografia deficitului miastenic: 1. tulburări oculare: strabism, diplopie, ptoza palpebrala, poate să apară imposibilitatea convergentei; 2. tulburări de fonație: sunt caracteristice deoarece apar sau se accentuează la efort; acestea sunt: disfonie, nazonare, dizartrie; 3. tulburări de deglutiție: se pot manifesta pentru solide, lichide și în cazurile mai grave
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
acuității vizuale ��i al câmpului vizual timp de 3 - 6 luni, interval necesar intervenției chirurgicale. Postoperator se reevaluează funcțional și clinic după 3 luni - pentru cataractă și glaucom, după 12 luni - pentru transplant de cornee, dezlipire de rețină, vitrectomie posterioara. ■ Diplopia determina deficiență vizuală de 50 - 69% cu reevaluare clinică și funcțională 3 - 6 luni. ■ Simțul cromatic nu constituie criteriu de deficiență vizuală. ■ Tumorile maligne intraoculare, indiferent de acuitatea vizuală, determină o deficiență vizuală de 70 - 89%. ■ Hemeralopia cu traseu ERG
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
detectată o boală de ochi progresivă, eliberarea ori reînnoirea permisului de conducere auto se obține numai după opinia medicală autorizată. Solicitanții cu pierderea funcțională totală a vederii unui ochi sau care folosesc doar un singur ochi (de exemplu în cazul diplopiei) trebuie să aibă o acuitate vizuală de cel putin 0,6 cu lentile de corecție, daca este necesar. Autoritatea medicală competența trebuie să certifice dacă această condiție de vedere monoculara există de suficient timp ca să permită adaptarea și că este
ORDIN nr. 87 din 3 februarie 2003 (*actualizat*) pentru aprobarea listei afecţiunilor medicale incompatibile cu calitatea de conducător de autovehicule sau tramvaie şi a listei substanţelor cu efect psihoactiv, contraindicate conducătorilor de autovehicule şi tramvaie (produse sau substanţe stupefiante ori medicamente cu efecte similare acestora). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148164_a_149493]
-
lentile de contact (vedere necorectată = 0,05). Corectarea trebuie să fie bine tolerată. Nu se vor elibera și nu se vor reînnoi permisele de conducere auto pentru solicitanții sau șoferii fără un câmp vizual binocular normal sau care suferă de diplopie. 6. Standarde minime de sănătate și incompatibilități legate de afectarea auzului Grupele A și B: 6.1. Permisele de conducere auto se pot elibera sau se pot reînnoi solicitanților ori șoferilor din grupele A sau B conform opiniei unei autorități
ORDIN nr. 87 din 3 februarie 2003 (*actualizat*) pentru aprobarea listei afecţiunilor medicale incompatibile cu calitatea de conducător de autovehicule sau tramvaie şi a listei substanţelor cu efect psihoactiv, contraindicate conducătorilor de autovehicule şi tramvaie (produse sau substanţe stupefiante ori medicamente cu efecte similare acestora). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148164_a_149493]
-
sau ale polului posterior ale globului ocular, afecțiuni ale cristalinului și corpului vitros, afecțiuni ale căilor optice intracraniene, glaucomul, accidentele oculare); b) afecțiuni care evoluează cu alterări ale câmpului vizual; c) afecțiuni care evoluează cu tulburări ale vederii binoculare (strabismul, diplopia); d) afecțiuni care evoluează cu tulburări de adaptare la întuneric și la lumină; e) afecțiuni care evoluează cu alterări ale sensibilității cromatice. 2. în funcție de indicele acuității vizuale (AV), se identifică: a) ambliopie ușoară (indicele AV cuprins între 0,5 și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
tot parcursul bolii. Tablou clinic Incubația medie a botulismului este de 12 72 ore (2 ore 10 zile). Debutul poate fi brusc (în 30% dintre cazuri) cu tulburări digestive (greață, vărsături, dureri abdominale, diaree) sau progresiv, cu tulburări de vedere (diplopie). Perioada de stare evoluează în afebrilitate. Asocierea disfagiei, disartriei, disfoniei, diplopiei („boala celor 4 D”), constituie un indiciu valoros pentru diagnostic. Manifestările clinice ale botulismului sunt de tip: ocular: ptoză palpebrală, midriază bilaterală areactivă, tulburări de acomodare, diplopie neurologic: paralizii
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
12 72 ore (2 ore 10 zile). Debutul poate fi brusc (în 30% dintre cazuri) cu tulburări digestive (greață, vărsături, dureri abdominale, diaree) sau progresiv, cu tulburări de vedere (diplopie). Perioada de stare evoluează în afebrilitate. Asocierea disfagiei, disartriei, disfoniei, diplopiei („boala celor 4 D”), constituie un indiciu valoros pentru diagnostic. Manifestările clinice ale botulismului sunt de tip: ocular: ptoză palpebrală, midriază bilaterală areactivă, tulburări de acomodare, diplopie neurologic: paralizii bilaterale simetrice ale nervilor cranieni, ale membrelor și ale musculaturii respiratorii
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de vedere (diplopie). Perioada de stare evoluează în afebrilitate. Asocierea disfagiei, disartriei, disfoniei, diplopiei („boala celor 4 D”), constituie un indiciu valoros pentru diagnostic. Manifestările clinice ale botulismului sunt de tip: ocular: ptoză palpebrală, midriază bilaterală areactivă, tulburări de acomodare, diplopie neurologic: paralizii bilaterale simetrice ale nervilor cranieni, ale membrelor și ale musculaturii respiratorii, conducând la insuficiență respiratorie cardio-vascular: hipotensiune arterială, tulburări de ritm cardiac uscăciunea mucoaselor digestive (cu disfagie și constipație), urovezicale (cu disurie și retenție de urină), oftalmice. În
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
neoplaziile intracraniene. Mai rar tumorile condroide sunt localizate la nivelul meningelui, de-a lungul falxului, tentoriului, convexitatății cerebrale, bazei craniului sau parenchimului cerebral [19,20,22,23]. Condrosarcoamele produc frecvent semne de afectare a nervilor cranieni cum ar fi 195 diplopie, hipoacuzie, vertij, dar și semne datorate efectului de masă [1]. Anatomie patologică: histologic se descriu trei variante: 62% sunt de tip clasic în timp ce varianta mezenchimală și mixoidă reprezintă 30% respectiv 8% [23]. Condrosarcoamele convenționale apar frecvent la nivelul bazei craniului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Spre deosebire de durerea din nevralgia trigeminală, în neurinoame crizele au o durată de ore și lipsesc „trigger zone”. Tabloul clinic descris este specific pentru localizarea în fosa mijlocie, dar extensia tumorii poate determina compresiune asupra nervilor adiacenți din sinusul cavernos determinând diplopie, uneori pierderea vederii sau exoftalmie. În localizările din fosa posterioară pot apărea hipoacuzie, tulburări de echilibru, iar tumorile în „halteră”vor determina o combinație a acestor tablouri clinice [5]. Diagnostic imagistic. RMN este investigația cea mai utilă în diagnosticul pozitiv
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
directe, determinând orbirea. Tulburările de oclomotricitate. Apar mai rar și apariția lor denotă o dezvoltare laterală spre sinusul cavernos. Nervul oculomotor comun (perechea III) este cel mai frecvent implicat. Un semn caracteristic în perioada inițială este apariția intermitentă a unei diplopii. c. Cefalalgii. Tumorile hipofizare pot cauza cefalagii prin compresiune asupra diafragmului selar, care este inervat de ramura oftalmică a nervului trigemen. Ele pot apărea și ca urmare a afectării altor structuri algo-receptoare, ca urmare a hipertensiunii intracraniene sau, în tumorile
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
aspect clinic. Vârsta medie a pacienților la momentul consultului este similară, cu o durată medie de prezență a simptomatologiei de la 16 la 41 de luni pentru cordoame și de la 23 la 26 de luni pentru condrosarcoame. Cei mai mulți pacienți prezintă cefalee, diplopie (55-60%). Diplopia are caracter intermitent fiind determinată de paralizia de nerv VI. Alte simptome mai puțin prezente sunt determinate de paraliziile de alți nervi cranieni sau de compresiunea la nivelul cerebelului sau trunchiului cerebral: tinitus, vertij, hipoacuzie-anacuzie, disfagie, disartrie, parestezii
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Vârsta medie a pacienților la momentul consultului este similară, cu o durată medie de prezență a simptomatologiei de la 16 la 41 de luni pentru cordoame și de la 23 la 26 de luni pentru condrosarcoame. Cei mai mulți pacienți prezintă cefalee, diplopie (55-60%). Diplopia are caracter intermitent fiind determinată de paralizia de nerv VI. Alte simptome mai puțin prezente sunt determinate de paraliziile de alți nervi cranieni sau de compresiunea la nivelul cerebelului sau trunchiului cerebral: tinitus, vertij, hipoacuzie-anacuzie, disfagie, disartrie, parestezii faciale, dismetrie
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
apare pierderea dinților, malocluzia și trismusul. Tumorile cu extensie la nivelul cavității orale se pot vizualiza direct la inspecția cavității. Semnele și simptomele oculare determinate de extensia superioară a unei tumori de sinus maxilar sunt reprezentate de hipersecreție lacrimală unilaterală, diplopie, exoftalmie, epiforă și modificări la nivelul pleoapelor. Semnele faciale sunt determinate de extensia facială a tumorii cu asimetrie facială prin edem genian, iar în cazuri avansate apariția de ulcerații sau fistule la nivel facial. Paresteziile, amorțelile sau durerile faciale sunt
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cefalee. Carcinoamele de sinus frontal se pot prezenta cu aspect de sinuzită acută frontală cu durere, edemul părților moi supraiacente sinusului frontal și semne destul de timpurii de osteoliză. Tumorile cu localizare la nivelul sinusului sfenoidal cel mai frecvent determină cefalee, diplopie și pareze de nervi cranieni [13]. Adenopatiile sau metastazele sanguine apar la mai puțin de 10% din cazuri în momentul diagnosticului cu creșterea incidenței metastazelor odată cu evoluția locală a tumorii [11]. Prognosticul este cu atât mai rezervat cu cât tumora
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
descoperit cu total întâmplător cu ocazia necropsiilor. Tabloul clinic este unul polimorf. Cefaleea cu caracter episodic, evolutiv poate fi provocată, exacerbată sau remisă de schimbări bruște ale poziției capului sau de efort; se asociază de cele mai multe ori de grețuri, vărsături, diplopie. Semnele de hipertensiune intracraniană acută sau cele datorate hidrocefaliei cronice sunt adeseori întâlnite în tumorile cu această localizare fiind datorate obstrucției foramenului Monro, cu acumulare consecutivă de LCR în ventriculii laterali; sunt studii care arată că hidrocefalia evolutivă ar putea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
și manifestarea clinică este în linii generală determinată de localizarea specifică a gliomului, durata instalării simptomelor de la debut până la diagnostic variind între 2 și 10 luni. În majoritatea cazurilor se manifestă prin tulburări de mers și sindroame de nervi cranieni, diplopie, deficite motorii focale, cefalee, vărsături, parestezii și pareze faciale, tinnitus, vertij. La sugarii și copiii mici cu deficiențe ale dezvoltării staturoponderale, trebuie luat în considerare ca diagnostic diferențial gliomul pontin. Apariția unor tulburări de convergență sau pareza 291 privirii verticale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
vasculare (PICA, a.vertebrală, sinus transvers) cu dezvoltarea unor ischemii extinse în teritoriile corespunzătoare, sau lezări ale parenchimului cerebral normal funcțional. Parezele de nervi cranieni sunt variabile funcție de calea de abord aleasă; abordurile la nivelul punții se pot solda cu diplopie persistentă prin oftalmoplegie internucleară; pareza facială prin lezarea nucleului nervului facial poate duce la disfuncționalități semnificative atât cosmetice cât și senzitivomotorii; injuriile de nervi cranieni inferiori, IX- XII, se pot solda cu disfagie severă, respectiv paralizia corzilor vocale cu pierderea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
timp în evoluția unei tumori intraorbitale primare. Poate scădea precoce în tumori care interesează nervul optic ori se dezvoltă în apexul orbitei sau în canalul optic. Pierderi de vedere fugace pot apare în mai multe tipuri de tumori de orbită. Diplopia se constată frecvent în tumorile intraorbitale extraconale, și se datorează dislocării globului ocular de către tumoră. Ea poate apare în faza finală a mișcării globului ocular spre tumoră sau în faza inițială a mișcării. Se poate compensa, între anumite limite, la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
se datorează dislocării globului ocular de către tumoră. Ea poate apare în faza finală a mișcării globului ocular spre tumoră sau în faza inițială a mișcării. Se poate compensa, între anumite limite, la procesele expansive cu dezvoltare lentă. În aceste cazuri diplopia se poate accentua, paradoxal, după ablarea tumorii și revenirea globului ocular dislocat în poziția sa normală. Câmpul vizual element deosebit de important de diagnostic, în special în tumorile nervului optic, gliomul sau meningiomul de nerv optic sau tumorile căilor vizuale. Permite
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
parțială a funcțiilor vizuale. Hemangiomul capilar: tumoră de origine vasculară, care apare exclusiv la copil. Reprezintă 2,1% din tumorile de orbită. Clinic, formele ușoare produc deformare palpebrală superioară și colorație violacee locală. Formele grave dau complicații vizuale severe, strabism, diplopie, ambliopie. Evoluție clinică: tendință de regresie spontană, de cele mai multe ori în primii șapte ani de viață. Tratament: formele minore se observă clinic, regresează spontan. Tratamentul este adresat formelor complicate, constă din corticoterapie topică intratumorală, corticoterapie generală. Leziunile vasculare cutanate asociate
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cu atașament dural. Reprezintă în medie 3,9% din tumorile orbitale [40,41]. Se descriu meningiome localizate în orbită, în canalul optic, cu sau fără extindere intracraniană. Clinic se manifestă prin exoftalmie, scăderea unilaterală progresivă a acuității vizuale, ptoză palpebrală, diplopie. Pot apare pierderi tranzitorii de vedere. Obiectiv se constată triada: pierderea vederii, atrofie optică și shunturi optociliare (fig. 4.234). Meningioamele intraorbitale „en plaque” determină hiperostoză adiacentă. Tratamentul este diferit în funcție de gradul de interesare a vederii. Dacă acuitatea vizuală este
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
prostată [44]. Uneori, manifestările orbitooculare pot fi primele care apar, urmate apoi de semne clinice date de tumora primară. De regulă, metastazele intraorbitale apar la pacienți cu neoplasm cunoscut. Principalele semne de manifestare clinică a metastazelor intraorbitale sunt durerea orbitală, diplopia, exoftalmia uni- sau bilaterală dureroasă, enoftalmia, ptoza palpebrală superioară, tulburările de motilitate oculară, chemosisul conjunctival, hemoragiile conjunctivale, formațiunea tumorală vizibilă sau palpabilă în orbită. Scăderea acuității vizuale și edemul palpebral apar în cazul metastazelor posterioare sau apicale. Tratament: Tratamentul de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]