301 matches
-
Secția Balcani. Au fost desemnați mai mulți colegi diplomați, printre care Sergiu Celac, în calitate de responsabil, Ovidiu Ionescu, Ovidiu Popescu ș.a., precum și personal tehnic. Prima misiune a echipei, care se organiza "din mers", era să clarifice ce propuneri avansase delegația la Dipoli. Ministrul George Macovescu a dispus să merg cu el la Cabinetul ministrului, unde lucrase Corneliu Mănescu, de unde să-i fac legătura telefonică cu Ambasada României de la Helsinki. Am procedat în consecință și am format numărul de telefon al ambasadei, cerând
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
și am format numărul de telefon al ambasadei, cerând legătura cu ambasadorul Bălănescu sau ambasadorul Valentin Lipatti. A fost disponibil primul. Am predat ministrului receptorul, George Macovescu începând un dialog discret, dar nuanțat, pentru a afla ce se întâmplă la Dipoli, în special care erau propunerile Delegației române. Mi-am dat seama că primește niște informații de natură să răspundă solicitărilor forurilor superioare de partid. Între timp, la telefon, s-a prezentat și ambasadorul Valentin Lipatti, care a furnizat un supliment
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
vorba. Concluzia era una: să ne vedem de treabă ca interfață între București și delegația de la Helsinki. Nu era ușor, pentru că cei mai mulți nu avuseseră de-a face cu problemele C.S.C.E. înainte de a fi numiți în echipă. * * * În contextul consultărilor de la Dipoli, România a inițiat o serie de contacte și întrevederi bilaterale cu țări care participau la negocieri. În acest scop, adjuncți ai ministrului de externe al României s-au deplasat în diferite țări europene, unde au avut loc ample schimburi de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
cărora au fost trecute în revistă principalele aspecte ale convorbirilor pe tema securității și cooperării europene. În fiecare caz în parte, interesul interlocutorilor a fost evident, ținând seama că toate aceste țări doreau reușita convorbirilor, iar România se dovedise la Dipoli un partener deschis pentru dialog, dispus să ofere idei și soluții în problemele dezbătute. Aceasta era cu atât mai important, pentru interlocutori, dacă se ține seama că progresul de la Dipoli încă nu cunoștea o perspectivă definită, părțile fiind în stadiul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
aceste țări doreau reușita convorbirilor, iar România se dovedise la Dipoli un partener deschis pentru dialog, dispus să ofere idei și soluții în problemele dezbătute. Aceasta era cu atât mai important, pentru interlocutori, dacă se ține seama că progresul de la Dipoli încă nu cunoștea o perspectivă definită, părțile fiind în stadiul de tatonări și căutări. Față de mulți alți parteneri, Delegația României avea o mare deschidere în negocieri și constituia un adevărat moderator, poziția și propunerile ei fiind apreciate. Concluzia convorbirilor în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Delegația României avea o mare deschidere în negocieri și constituia un adevărat moderator, poziția și propunerile ei fiind apreciate. Concluzia convorbirilor în cele trei țări a fost pozitivă, oferind noi canale de comunicare între reprezentanții lor și delegația română la Dipoli fapt ceea ce avea să fie atestat de desfășurarea ulterioară a negocierilor. Dincolo de partea oficială a misiunii, merită să fie reținut și un incident: la sosirea la Copenhaga, valiza adjunctului de ministru Vasile Gliga nu a apărut pe banda rulantă de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
era nici urmă din proverbiala ceață... Cu atât mai plăcută a fost vizita, inclusiv la British Museum, Turnul Londrei și chiar în Hyde Park, unde un orator solitar își prezenta punctul de vedere într-o problemă de... ecologie. Consultările la Dipoli au continuat până la 8 iunie 1973, când s-au încheiat, cu adoptarea Recomandărilor finale ale consultărilor de la Helsinki, cunoscute ca fiind "The Blue Book" ("Cartea Albastră"), în care s-au prezentat aranjamentele practice pentru o conferință în trei etape : La
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Ne aflăm în preajma unei aniversări relevante din unghiul semnificației sale istorice împlinirea a 40 de ani de la deschiderea lucrărilor unei reuniuni unicat în analele diplomației europene: Consultările multilaterale pregătitoare ale Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa (C.S.C.E.), desfășurate la Dipoli (suburbie a orașului Helsinki), între 22 noiembrie 1972-8 iunie 1973. La consultări au fost reprezentate 32 de state europene, precum și S.U.A. și Canada. Șefii delegațiilor erau ambasadorii statelor participante acreditați în capitala Finlandei. Flancați de adjuncți cu o bogată experiență
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
considerat ca fiind unul istoric. Aceasta datorită faptului că ele asigurau condiții egale de participare la examinarea tuturor problemelor și la adoptarea deciziilor aferente pentru delegațiile tuturor statelor reprezentate la reuniune. Prin natura lor autentic democratică, normele procedurale convenite la Dipoli marcau un punct de cotitură în istoria diplomatică a Europei. Se încheia astfel o îndelungată perioadă (324 de ani), ce a urmat Păcii de la Westfalia (1648) consemnând sfârșitul Războiului de Treizeci de Ani, în care țările mici și mijlocii de pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
ca subiecte ale istoriei. Destinele lor au fost hotărâte, în consecință, prin decizii arbitrare ale marilor puteri dominante, celor vizați refuzându-li-se cel mai adesea chiar și dreptul elementar de a fi audiați. Odată cu adoptarea Regulilor de procedură de la Dipoli se inaugura o eră nouă, semnificând un curs nou în abordarea și soluționarea problemelor europene. Țările mici și mijlocii, indiferent de statutul lor juridic (membre ale alianțelor militare, neutre sau nealiniate), au devenit realmente subiecte ale relațiilor internaționale. Din perspectivă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Aportul delegației la repurtarea acestui succes politic și diplomatic cu o mare rezonanță internațională a fost unul prestigios, remarcat și apreciat ca atare în cadrul comunității diplomatice de la Helsinki și în cancelariile politice ale statelor participante. Ceea ce reprezintă, simbolic vorbind, "momentul Dipoli", se cere însă integrat ansamblului de strădanii și contribuții concrete din partea României la inițierea Conferinței, desfășurarea lucrărilor ei, elaborarea Actului Final și încheierea cu succes a acesteia la 1 august 1975. Deopotrivă, ele se constituie, cred, într-un vibrant îndemn
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
demersurile pe care Ministerul de Externe român le făcea în același sens în capitatele statelor participante la Reuniunea de la Helsinki; era o perspectivă ce avea să se dovedească întemeiată, în final, pentru ansamblul proiectului românesc de reguli de procedură. 5. Dipoli... și după Lucrările Consultărilor Multilaterale aveau să se desfășoare la Dipoli, o suburbie a orașului Helsinki, în Clubul Studenților Universității Politehnice. Acesta era situat la câțiva kilometri în afara orașului, în mijlocul unei superbe păduri de mesteceni. Clubul funcționa într-o clădire
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
sens în capitatele statelor participante la Reuniunea de la Helsinki; era o perspectivă ce avea să se dovedească întemeiată, în final, pentru ansamblul proiectului românesc de reguli de procedură. 5. Dipoli... și după Lucrările Consultărilor Multilaterale aveau să se desfășoare la Dipoli, o suburbie a orașului Helsinki, în Clubul Studenților Universității Politehnice. Acesta era situat la câțiva kilometri în afara orașului, în mijlocul unei superbe păduri de mesteceni. Clubul funcționa într-o clădire scundă, dar masivă, cu ziduri din beton armat, fațada externă, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de persoane. Dar acest spațiu putea fi folosit și pentru întruniri puțin numeroase, de dimensiuni variabile, prin simpla plasare a unor panouri ușoare, care trasau configurații ad-hoc, din cele mai felurite. Aveam să merg ulterior de mai multe ori la Dipoli, dar întotdeauna configurarea acestui spațiu principal din Club a fost diferită, funcție de caracterul și dimensiunile reuniunilor pe care le găzduia. Mă întâlneam astfel, într-o experiență ce avea să se multiplice ulterior, cu geniul pe care îl au finlandezii în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
sa în activitatea CSCE/OSCE, legitimitatea internațională a regulei rotației se consolida. Acceptarea caracterului deschis al tuturor formelor de lucru și activităților ce se desfășurau în cadrul Consultărilor apoi, al Conferinței a trecut mai ușor prin furcile caudine ale reuniunii de la Dipoli. El a fost, într-un fel, tacit, considerat de la sine înțeles, deși înscrierea sa între regulile de procedură întrerupea practici devenite adevărate tradiții în forumurile internaționale ale vremii. Amintesc în acest sens structurile ad-hoc NATO-Tratatul de la Varșovia-Țări neutre, secretariate ale
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
formelor de lucru nu a contravenit în nici un fel necesității contactelor și întâlnirilor desfășurate în legătură cu problemele referitoare la Consultări. Dimpotrivă, au avut loc nenumărate asemenea contacte și întâlniri. Dar nimic din ceea ce s-a petrecut în cadrul oficial al reuniunilor de la Dipoli, apoi în cel al Conferinței nu a avut loc fără știrea sau prin atingerea în vreun fel a dreptului reprezentanților statelor participante de a fi sau de a nu fi de față, de a se pronunța sau de a nu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
să se vadă repede, această propunere irita în mod deosebit delegația sovietică, atât prin conținutul său, cât și prin faptul că Bucureștiul nu consultase în prealabil Moscova în privința ei, în ansamblu, în privința regulilor de procedură pe care le avansase la Dipoli. Menționez că din această delegație făceau parte V.F. Malțev, ambasadorul URSS în Finlanda, și doi "grei" ai diplomației sovietice: V.A. Zorin și L. I. Mendelevici. De aceea, nu a fost de mirare că, în ședința de vineri 24 noiembrie
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Consultărilor în afara alianțelor militare, devenise deja document oficial al reuniunii. Reușita ni se părea, atunci, extraordinară. Și, în ciuda tendinței atât de omenești de a supraestima adeseori importanța actelor la care ești părtaș, cred că adoptarea propunerilor românești de reuniunea de la Dipoli a marcat un moment distinct în politica României de securitate și cooperare în Europa. Revenind la problema alianțelor militare, desigur prevederea înscrisă în regulile de procedură nu a împiedicat manifestări ale politicii de grup la Consultări, apoi la Conferință. Statele
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
vedere sovietice. Delegația română a fost scutită de asemenea "experiențe"; întâlnirile avute cu delegația sovietică, cu delegațiile celorlalte state est-europene au purtat întotdeauna caracterul unor schimburi de păreri, firești și necesare într-un proces de natura celui care începea la Dipoli. Și poate că nu este o exagerare să afirm că reușitele românești din anii '70 ai secolului trecut au contribuit și ele la erodarea treptată a politicii de bloc, evoluție care avea să se adâncească o dată cu scurgerea timpului în deceniile
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
statelor ca actori de sine stătători. Desigur, respectarea practică a regulilor de procedură în cadrul Consultărilor, apoi al Conferinței, nu se realiza lin. Ilustrativ în această privință era cazul creat de cererea Maltei privind introducerea unei "dimensiuni mediteraneene" în lucrările de la Dipoli. Cererea era întemeiată, dar modalitatea propusă de autoritățile malteze prin reprezentantul lor, Evarist Saliba, nu putea fi acceptată. Anume, La Valetta solicita ca reprezentanții statelor sud-mediteraneene să poată lua parte la Conferință cu același statut ca și statele invitate la
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pe liderul maltez că dimensiunea meditaraneeană a Conferinței putea fi foarte bine asigurată în modalități care să nu pericliteze Conferința în ansamblul ei și regula de aur a consensului. În final, Dom Mintoff era convins să accepte formula convenită la Dipoli, și problema era rezolvată. Un alt test pentru regulile de procedură era trecut cu bine atunci când, în cadrul Consultărilor, aveau să se stabilească locurile de desfășurare ale celor trei faze ale Conferinței, testul privind în acest caz, atât regula consensului, cât
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de important pentru afirmarea specificității construcției securității și cooperării în Europa, ca tip de negociere, structuri de organizare și modalități de acțiune comună. Dezbaterea problemelor de fond ale edificării unui sistem de securitate și cooperare în Europa începea încă la Dipoli, după adoptarea regulilor de procedură; de aceea, prezentând problemele din perspectiva României, eu o înserez aici, marcând în felul acesta un moment esențial de continuitate între Consultările Multilaterale și cele trei faze ale Conferinței propriu-zise. Astfel, după expunerile generale ale
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
statelor participante posibilitatea de a cunoaște, încă înainte de adoptarea hotărârii de convocare a Conferinței, ce putea aduce aceasta în viața Europei și, deci, dacă ea merita sau nu să aibă loc. Întrucât, cum era de așteptat ca statele reprezentate la Dipoli să facă eforturi spre a își vedea înscrise pe ordinea de zi propriile opțiuni, concepția statelor occidentale despre agendă deschidea perspectiva unor dezbateri și negocieri susținute. Delegația română aprecia în mod pozitiv viziunea statelor occidentale despre ordinea de zi a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ei găseau pe o masă așezate 4 coșuri cu urări de succes, puse acolo de un ziarist cu spiritul umorului. Astfel, în terminologia privind CSCE erau introduse faimoasele "coșuri" care, la figurat vorbind, aveau să rămână deschise nu numai la Dipoli, ci și pe toată durata fazei geneveze. Structurate în formula lui Campiche, rezultatele eforturilor comune depuse de delegații timp de aproape o jumătate de an se concretizau în Recomandările finale ale Consultărilor de la Helsinki, adevărat embrion al viitorului Act Final
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de delegații timp de aproape o jumătate de an se concretizau în Recomandările finale ale Consultărilor de la Helsinki, adevărat embrion al viitorului Act Final al CSCE. O privire retrospectivă și foarte selectivă asupra activității desfășurate pentru promovarea pozițiilor românești la Dipoli și, apoi, în ansamblul primei conferințe dedicate securității și cooperării în Europa evidențiază unele puncte cheie, la care mă voi referi sumar în cele ce urmează. Obiectivul central al Bucureștiului avea să rămână până la capăt înscrierea clară în Actul Final
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]