77 matches
-
activitate diurnă, stând uneori pe frunze la soare și vânând insecte. Iarna hibernează în crapaturile din clădiri, sub frunze și mușchi, la poalele copacilor, în scorburi, vizuini sau sub pietre. Hrana brotăcelului constă din diferite insecte și larvele lor (coleoptere, diptere), predominând formele zburătoare, pe care le prinde printr-un salt, cu ajutorul limbii sale protractile și lipicioase. Consumă și arahnide (păianjeni) și acarieni. Are ca dușmani păsările răpitoare și șerpii. Reproducerea brotăcelului are loc în aprilie-iunie în apă, unde el este
Brotăcel () [Corola-website/Science/334901_a_336230]
-
câmp, panta unui munte). În arealul de iernare lăstunii se hrănesc la altitudini mult mai mari — aprox. 50 m deasupra solului — și nu se stabilesc pe un teritoriu anumit. Rația alimentară este alcătuită, în linii mari, din insecte mici — gândaci, diptere (muște, țânțari, tăuni, diferite gâze) etc. La fel vânează și fluturi, greieri de câmp. Se alimentează în cantități mai mici și cu păianjenii atârnând în aer. De albine nici nu se ating. Captura o înghit întreagă, chiar și gândacii cu
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
larvele lor, moluște terestre (melci etc), crustacee terestre, miriapode, furnici și ouăle lor, care toate la un loc nu depășesc 5-10% din hrana cârtițelor. Dintre insecte predomină în hrană coleopterele (cărăbuși etc., mai ales larvele lor, care trăiesc în pământ), dipterele (larve subterane de muște, mai ales din familiile "Bibionidae" și "Tipulidae"), mai puțin lepidoptere (omizi de fluturi de noapte etc), himenoptere și ortoptere (coropișnițe). Anii de invazie cu larve de cărăbuși sunt ani de belșug pentru cârtiță. Ocazional, mănâncă și
Cârtiță () [Corola-website/Science/319540_a_320869]
-
lacului (precum păstrăvul arctic) datează din acea perioadă. Ulterior, lacul a devenit un golf al Mării Yoldia, fiind apoi conectat cu Lacul Ancylus. Lacul conține atât fitoplancton, cât și zooplancton, de exemplu copepode și cladocer. Speciile Bentos includ crustacee, oligochete, diptere și bivalve. Se regăsesc de asemenea și mai multe specii de pește, precum somonul. Lacul este renumit pentru păstrăvul său, cunoscut sub numele de păstrăv arctic. Există o legendă conform căreia un monstru ar locui în lac. Vättern este cunoscut
Lacul Vättern () [Corola-website/Science/336548_a_337877]
-
brădiș ("Proterorhinus marmoratus"). Unele himenoptere sunt utilizate la reglarea efectivului de buhe și molii (buha verzei, buha fructificațiilor, sfredelitorul porumbului, molia strugurilor, viermele mărului. De exemplu, "Trichogramma evanescens" parazitează pe ouăle dăunătorilor culturilor de varză, porumb, mazăre, tomate, sfeclă etc. Dipterele din familia Culicidae sunt reprezentați de speciile Aedes vexans, Ochlerotatus annulipes, Dahliana geniculata, Culex modestus etc. Arahnofauna este reprezentată în special de păianjeni și acarieni. Printre păianjeni se întâlnesc specii vagabonde și țesători. Cele mai numeroase forme țesătoare sunt păianjenii
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
56 mm) etc., și lepidopterele, cu peste 800 de specii: fluturele ochi de păun mare (anvergura aripilor →150 mm), fluturele cap de mort (anvergura →120 mm). În entomofauna republicii se mai întâlnesc efemeroptere, libelule, ortoptere, blatoide, dermoptere, isoptere, himenoptere, neuroptere, diptere ș.a. Arahnofauna este slab reflectată în publicații științifice, cei mai studiați fiind păianjeni, peste 300 de specii, și acarieniidin sistemele agricole.. Din crustacee se întâlnesc 320 de specii din 10 ordine, cele mai numeroase fiind filopodele, copepodele, podocopidele și amfipodele
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
23 februarie 1923, luându-și examenul de licență cu calificativul "Magna cum laude", după care a fost încadrat ca asistent provizoriu la catedra prof. dr. Ion Borcea, specialitatea hidrobiologie. Între timp a început să colecteze material dipterologic și în special dipterele din familia "Tachinidae" s. lat. Ca urmare a studiilor sale din țară și din străinătate, își susține doctoratul la Iași, pe data de 18 iulie 1929 cu teza "Contribuții la studiul Tachinidelor din România", care ulterior a fost publicată în
Petru M. Șuster () [Corola-website/Science/309435_a_310764]
-
ținute în aula Universității „Al. I. Cuza” din Iași. În timpul prigoanei fasciste împotriva evreilor, din perioada 29 iunie 1941, el a salvat multe vieți, adăpostindu-i la moșia soției sale din județul Botoșani. În entomologie a cercetat câteva familii de diptere, printre care "Tachinidae", "Asilidae", "Anthomyidae" și "Syrphidae" ce au constituit pasiunea sa permanentă. A publicat peste 60 de contribuții biologice și faunistice. Înainte de a deceda (1954) a reușit să redacteze monografia familiei "Syrphidae" pe care a prezentat-o sub formă
Petru M. Șuster () [Corola-website/Science/309435_a_310764]
-
tineri și icre de alte specii de pești, dar mai ales de păstrăv, din care cauză este socotit ca un element nedorit acolo unde trăiesc aceștia. Dintre nevertebrate preferă crustacee (mai ales lătăuși), larve de insecte (efemeroptere, trihoptere, plecoptere, chironomide, diptere etc.), hirudinee (lipitoare), și moluște. La rândul său, este mâncat uneori de păstrăvi, mihalț și lostriță. La vârsta de 2 ani, atinge maturitatea sexuală. Ponta are loc de la sfârșitul lui februarie, când temperatura apei crește peste 12°C, până în aprilie-mai
Zglăvoacă () [Corola-website/Science/331014_a_332343]
-
tenia își depune ouăle în organismul gazdă, alți viermi ca viermele-de-gălbează depun ouăle în bălți. Din ouă ies larve mici, care înoată. Acestea găsesc un organism pe care îl vor infesta temporar pentru a se dezvolta. La insectele coleoptere și diptere, din ouăle depuse de femelă iese o larvă; larva rește, devine o "nimfă" și apoi ajunge adult. La himenoptere, matca se împerechează cu trântorii și depunde sute de ouă în fagure. După ce ies larvele, acestea sunt hrănite cu miere de către
Naștere () [Corola-website/Science/312338_a_313667]
-
peștera doar ocazional - pentru reproducere, adăpost sau hibernare cum ar fi liliecii, mamifere mai mari care caută culcuș: iepuri, vulpi, urși, jderi, care vânează lilieci, vidre în peșterile active... Troglobionte sunt plante și animale complet adaptate vieții cavernicole: alge, coleoptere, diptere, arahnide, crustacee...
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
din timpul glaciațiunilor care a permis supraviețuirea unor specii terțiare ca: Amphimellania holandri dintre nevertebrate și Cobitis elongata dintre vertebrate. Fauna de nevertebrate este dominată de coleoptere și opilionide, urmate de colembole, arahnee, chilopode, izopode, orthoptere, formicide, gasteropode, larve de diptere ș.a.. Unele gasteropode ca: Carpathica langi, Zenobiella umbrosa sunt endemice, iar dintre plecoptere unele sunt considerate endemisme carpatice: Nemoura carpathica, Chloroperla kisi. Păsările - privighetoarea, mierla, cucul, sturzul - abundă în regiune în toate anotimpurile. Lumea animală este bine reprezentată prin numeroasele
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
le (Trichoceridae) este o familie de insecte diptere nematocere asemănătoare cu tipulidele de dimensiuni mici (4-9 mm lungime). Au antene subțiri, filiforme și picioare lungi. Ocelii prezenți. Adulții sunt crepusculari sau nocturni și trăiesc în locuri umede și umbrite, zburând în roiuri mari toamna sau chiar iarna, pe
Trihoceride () [Corola-website/Science/332497_a_333826]
-
astfel reduse. În aceste condiții neprielnice, plantele hidrofile din carbonifer au început să dispară, fiind înlocuite de gimnosperme, plante cu semințe ce se puteau înmulți mai bine decât ferigile cu spori. Apar insecte noi, cum ar fi coleopterele (gândacii) și dipterele (muștele). Fauna terestră a permianului inferior era dominată de pelicozauri și amfibieni. Către mijlocul său, permianul era dominat de terapside, urmașii pelicozaurilor și primii strămoși ai mamiferelor, iar către sfârșitul erei, fauna terestră era dominată de gorgonopside și dicynodonte, urmași
Permian () [Corola-website/Science/308377_a_309706]
-
numește encefalită letargică sau boala somnului . Reprezentanții acestui ordin prezintă un kinetoplast ( kinetosom ), pe care unii l-au pierdut în evoluție . Speciile care afectează omul au kinetlopast . Cele două specii de Trypanosoma africană se transmit prin intermediul vectorilor : T. gambiense prin intermediul dipterului "Glosina palparis" ( o muscă ) și T. rhodesiense are ca vector "Glosina morsitans" (musca Țețe ). Reprezentanții Ordinului Kinetoplastida au o formă efilată , ascuțită , de sfredel (de unde și denumirea grupului ( de la gr. trypanon) iar între flagel și celulă se formează o membrană
Tripanosomiaze () [Corola-website/Science/314639_a_315968]
-
le (Nematocera) (din greaca "nematos" = ață, fir, filament; "keras" = corn, antenă) sau nemocerele (Nemocera) (din greaca "nema" = fir și "keras" = corn) este un subordin de insecte diptere care cuprinde țânțarii și alte insecte asemănătoare. Au antene filiforme, lungi, mai lungi decât capul și toracele, sau cel puțin cât capul și toracele, totdeauna alcătuită din peste 10 segmente. Aripile sunt înguste și lungi, picioarele lungi și subțiri, abdomenul
Nematocere () [Corola-website/Science/332479_a_333808]
-
conformate. Nimfele sunt libere și, de regulă, foarte mobile. Larvele se dezvoltă sau în apă sau în medii umede, cuprinzând substanțe organice (în sol, mușchi de pământ etc.), sau sunt terestre, fitofage, uneori producătoare de gale, sau zoofage. le sunt diptere primitive, cuprinse în numeroase familii, grupate de unii autori în infraordine. Nervația aripilor constituie cel mai important criteriu de determinare. Mai jos sunt arătați taxonii actuali:
Nematocere () [Corola-website/Science/332479_a_333808]
-
să facă una dintre cele mai mari colecții de ihneumonide din Europa, cu peste 300.000 de exemplare, care aparțin la peste 5.000 de taxoni. Un loc aparte a cercetărilor sale a fost ocupat de studiul histologic a ocelilor dipterelor, realizat în laboratorul lui R. Hesse din Berlin. Rezultatele asupra structurii ocelilor dipterelor a avut un mare ecou în specialiștii din întreaga lume și au fost citate în toate tratatele mari de zoologie și entomologie.
Mihai Constantineanu () [Corola-website/Science/332642_a_333971]
-
peste 300.000 de exemplare, care aparțin la peste 5.000 de taxoni. Un loc aparte a cercetărilor sale a fost ocupat de studiul histologic a ocelilor dipterelor, realizat în laboratorul lui R. Hesse din Berlin. Rezultatele asupra structurii ocelilor dipterelor a avut un mare ecou în specialiștii din întreaga lume și au fost citate în toate tratatele mari de zoologie și entomologie.
Mihai Constantineanu () [Corola-website/Science/332642_a_333971]
-
prinde toate insectele care zboară pe lângă el, cu excepția gândacilor foarte mari pe care nu-i poate prinde cu ciocul lui mic. Când insectele sunt puține prinde chiar bondari mari. Când există o abundență a prăzii muscarul sur prinde selectiv insecte diptere, mai ales muște, de dimensiuni medii și mari. Hrana muscarului sur include așadar toată gama de insecte zburătoare din zonă. La muscari, în general, în special la muscarul sur, compoziția hranei depinde de temperatura aerului, momentul zilei, iluminare și de
Muscar sur () [Corola-website/Science/330001_a_331330]
-
și urcă în trepte. Găsim și câteva formațiuni modeste, stalactite, stalagmite, scurgeri parietale. Peștera este inundată o mare parte din an, după cum o dovedesc și pereții care au diferite culori în funcție de nivelul apei. În peștera au fost identificate chilopode, lepidoptere, diptere, troglobiont, araneidae, copepode... După descoperirea Galeriei Superioare, Viorel Ludușan organizează amenajarea peșterii în scopuri turistice. Participă, pe lângă membrii clubului și speologi independenți sau turiști montani. Lucrările se execută între 1 și 31 august 1989 simultan cu ultima mare explorare din
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
le (Ceratopogonidae) este o familie de insecte diptere foarte mici, cele mai multe având 1-2 mm, puține specii fiind de 4-5 mm. Se asemănă cu țânțarii. Antena la masculul și femela este formată din 13 articole; la mascul adesea antena la bază este plumoasă. Adulții trăiesc de regulă pe flori
Ceratopogonide () [Corola-website/Science/332714_a_334043]
-
au o singură pereche de aripi dezvoltate. Capul insectelor adulte are o pereche de ochi mari, un număr variabil de oceli și o pereche de antene. Aparatul bucal este conformat pentru "supt" sau pentru "supt și înțepat". După conformația antenelor, dipterele se împart în "brahicere" (cu antene scurte alcătuite din câte trei articole) și "nematocere" (cu antene lungi alcătuite din minim două articole). Înmulțirea dipterelor se face prin metamorfoză completă. După ITIS Din ordinul dipterelor fac parte: Identification help Anatomy Describers
Diptere () [Corola-website/Science/309072_a_310401]
-
de antene. Aparatul bucal este conformat pentru "supt" sau pentru "supt și înțepat". După conformația antenelor, dipterele se împart în "brahicere" (cu antene scurte alcătuite din câte trei articole) și "nematocere" (cu antene lungi alcătuite din minim două articole). Înmulțirea dipterelor se face prin metamorfoză completă. După ITIS Din ordinul dipterelor fac parte: Identification help Anatomy Describers
Diptere () [Corola-website/Science/309072_a_310401]
-
supt și înțepat". După conformația antenelor, dipterele se împart în "brahicere" (cu antene scurte alcătuite din câte trei articole) și "nematocere" (cu antene lungi alcătuite din minim două articole). Înmulțirea dipterelor se face prin metamorfoză completă. După ITIS Din ordinul dipterelor fac parte: Identification help Anatomy Describers
Diptere () [Corola-website/Science/309072_a_310401]