296,474 matches
-
Ucraina. Iată ce destăinuie, într-un articol despre Lidia Noroc -Pânzaru, Eugenia Moldovanu, "Soarta m-a adus la Bălți, în calitate de pedagog artistic la Clubul- Meșter Popular. Aici am făcut cunoștință, în particular, cu doamna Noroc -Pînzaru, care era șef la Direcția Cultură. Am învățat de la Dumneaei, că orice ți s-ar întâmpla în viață trebuie să rămâi optimist și bun la suflet, iertător. Ulterior, m-a invitat să lucrez în domeniul culturii, în calitate de metodist în artizanat la județ. Am fost numită
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
de soțul meu, Anatol Pînzaru.” Iar numele ei de familie i-a purtat noroc interpretându-și cu dăruire și rolul de mamă, de bunică. Lidia Noroc Pînzaru a fost actriță la Teatrul Vasile Alecsandri din Bălți în 1959-1990) Șefă a Direcției cultură a municipiului Bălți( 1990-1999) Șefă a direcției județene de cultură( 1999-2003) Președintă a Consililului de ramură al Sindicatului lucrătorilor din cultură, din 2003 până în present. În 1981, este distinsă cu titlul de Artistă Emerită, în 1986 este decorată cuOrdinul
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
de familie i-a purtat noroc interpretându-și cu dăruire și rolul de mamă, de bunică. Lidia Noroc Pînzaru a fost actriță la Teatrul Vasile Alecsandri din Bălți în 1959-1990) Șefă a Direcției cultură a municipiului Bălți( 1990-1999) Șefă a direcției județene de cultură( 1999-2003) Președintă a Consililului de ramură al Sindicatului lucrătorilor din cultură, din 2003 până în present. În 1981, este distinsă cu titlul de Artistă Emerită, în 1986 este decorată cuOrdinul ”Insigna de onoare” iar în 1993 i se
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
cooperare ecumenică. În acest context România beneficiaza de suportul câtorva caracteristici definitorii: - continuitatea istorică a instituțiilor statului; - omogenitate etno-religioasă puternică; - toleranță religioasă; - mentalitatea populației consecvent antiextremistă, uneori cu accente moderat conservatoare; vocație europeană autentică (dovedită în recentele eforturi depuse în direcția integrării europene și euro-atlantice, dar și de întreținerea dialogului ecumenic între Biserica Ortodoxa Româna și Biserica Catolică prin discuții și întâlniri la nivel de lideri. S-a încercat astfel menținerea echilibrului între valorile naționale (linii de forță de tip etno-religios
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
transformarea României în spațiu internațional de stabilitate și securitate. Patriarhia Română are un aport notabil și în susținerea integrării, desfășurând demersuri istorice, de felul strânsei cooperări cu Biserica Catolică. Relațiile speciale de colaborare ecumenică cu Vaticanul se înscriu în această direcție. Totuși, activitatea sectelor nerecunoscute legal, misionarismul agresiv, combinarea tensiunilor economice și etno - culturale cu cele religioase pot afecta dinamica mediului intern de securitate; de asemenea, anumite tensiuni etno-religioase din cadrul comunităților românești aflate în proximitatea frontierelor noastre pot pune în pericol
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
și ce individualizează discursul filosofic, făcând dintr-un text un „text filosofic”, o comunicare filosofică, un mesaj filosofic? “De ce s-ar numi ce facem noi aici <filosofie> ?” - se întreabă L. Wittgenstein (1993, p. 138). Ca răspuns, se va argumenta în direcția și cu convingerea demonstrării tezei duble că: 1. esențial în comunicarea filosofică, precum în orice alt tip de comunicare, nu este producătorul, ci mesajul filosofic pe care acesta reușește să-l transmită; 2. trăsătura distinctivă a comunicării filosofice, a textului
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
s-au desprins pe rând diferite științe care au revendicat odată cu separarea și concepte, categorii, tehnici și proceduri de investigare. Atât de bună cu celelalte, atât de generoasă în creditare, Filosofia trebuie să-și delimiteze din nou teritoriul. Pe această direcție se înscrie efortul nostru vizând, odată cu savoarea angajării pe coordonatele luptei noii filosofii, aprofundarea cunoașterii fascinantei vechi filosofii. Bibliografie Bunge M., Scientific Research, Heidelberg, Springer, 1967, vol. I. Grize J.-B., Logique et langage, Geneve, Ophrys, 1990. Hegel G.W
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
și costume de culoarea gri-petrol (mai exista industrie petrolieră națională, încă n-o vânduse Dinu Patriciu cazahilor, sau ce-or fi). Care era stilul lui Petre Țuțea? Direct, clar, scurt și cuprinzător, ca un ordin de front. Pornea într-o direcție și ajungea în alta. Prima propoziție părea un mare adevăr, iar următoarea o aberație. Sau invers. Abia după vreo zece fraze începeau să se lege și să pricepi cam care ar fi concluzia. Între timp, el schimbase unghiul de vedere
FILOSOFUL PETRE ŢUŢEA, DAR NU ÎN CĂRŢI de PETRE ANGHEL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/petre_anghel_1491320108.html [Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553]
-
nu va putea fi egalat nicicând, de nici un altul, în tot restul vieții. S-a gândit să se așeze în una din băncile goale din fundul clasei. Înainte de a face asta a sesizat privirile băieților; toate erau îndreptate în aceeași direcție. S-a conformat spiritului de echipă. Aveai într-adevăr la ce privi; la ființa de a cărei apariție a fost plăcut surprins. Chiar dacă se simțea vizibil stânjenită, degaja o anumită distincție nefirească parcă la o elevă. Sarafanul, menit să estompeze
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470738908.html [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
cu greu ar mai fi putut ieși. A putut evada datorită concluziilor lui C.I.Gulian: “în d. Vianu cititorul află o călăuză sigură și un îndreptar antrenant, urmând ca pentru adâncirea sistematică a problemelor filozofice, cititorul să ostenească singur, în direcția pe care și-o va alege, după criteriile și punctele de vedere proprii”. Indiferent deci de nivelul lui de cultură, avea dreptul la puncte de vedere proprii; în exprimarea lor, din respect pentru acest mare om, trebuia să se încadreze
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470738908.html [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
formă nouă a terorismului intern din Statele Unite, plănuit și executat asupra celor care apără legea, evident cu scopul de a intimida poliția și de a crea condiții favorabile pentru grupurile antisociale anarhice. Violențele din ultimele luni vor schimba, cu siguranță, direcția și conținutul comentariilor și pozițiilor adoptate în campania electorală prin care trecem. La începutul ei, în mai 2015, tema situată pe primul loc era economia și situația locurilor de muncă. În prezent, siguranța națională, terorismul și actele violente ale populației
efectele pe care le are asupra alegerii președintelui Statelor Unite by https://republica.ro/o-noua-forma-de-terorism-intern-american-efectele-pe-care-le-are-asupra-alegerii-presedintelui-statelor [Corola-blog/BlogPost/337711_a_339040]
-
precizat în interviul din 2002 „Omul cu scara”, pomenit mai înainte. La întrebarea pusă de ziarista Claudia Tița: „La ora actuală, care credeți că ar fi prioritățile noastre?” Răspuns: „Nouă, românilor, ne lipsesc sintezele. Gândul meu merge deci în această direcție: ne trebuie o sinteză în care să apărem și noi, dar și ceilalți. Străinii își permit să emită istorii ale poporului român (cum e cazul rușilor, maghiarilor, bulgarilor, chiar și polonezilor), scrise din punctul lor de vedere. Atunci noi de ce
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
la îmbogățirea patrimoniului literar buzoian- - Asociația culturală Renașterea Buzoiană - 2003 - Diplomă de onoare pentru aportul deosebit la promovarea culturii în spațiul românesc - Fundația Academică Vasile Voiculescu Buzău (titlul de membru de onoare al Fundației) - 2003 - Diplomă pentru excelență în cultură - Direcția pentru cultură,culte și patrimoniul cultural național Buzău - 2003 - Diplomă de onoare pentru aportul deosebit la promovarea culturii în spațiul românesc - Fundația Academică Vasile Voiculescu Buzău - 2004 - Diplomă de merit pentru contribuția permanentă în desfășurarea activității cenaclului literar AntePortas, Buzău
GINA ZAHARIA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Gina_Zaharia.html [Corola-blog/BlogPost/351453_a_352782]
-
de prozator? Putem relua discuția și în privința traducerilor, dar propun să ne oprim aici. Sunt multe de spus despre fiecare carte în parte, istoria achiziționării ei, acceptarea pentru traducere, găsirea editurii, primirea aprobărilor, inclusiv de la cenzură, care, de la organismul numit „Direcția presei”, s-a răspândit în toate editurile. Era la editură un tovarăș, care dacă zicea „Nu!” sau zicea să se topească o carte, era vai și-amar. Aventurile tipăririi la Editura Cartea Românească a romanului fluviu în două volume „Lotus
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
domnule, un contract de franciză cu firma noastră și taximetrezi liniștit sub umbrela ei! Nu te doare capul. Nu pricepea deloc cum stă chestia cu „franceza” asta. De ce franceză și nu română? A zâmbit lunganul și l-a dus la Direcția Companiei, unde a semnat un contract de franciză. După ce l-a semnat, l-a citit: --Bine, domnule, eu cu munca, eu cu cheltuielile, cu benzina, cu reparațiile mașinii, iar firma... cu ce? Cu procentul acesta aproape cât venitul? Ce face
FRAGMENT 1 DIN NUVELA TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1415209830.html [Corola-blog/BlogPost/384090_a_385419]
-
fetei era directorul serviciului de cadre al Radioului. M-a așteptat într-un birou fastuos, cu uși capitonate, patru telefoane albe și portretul tovarășului Dej în ramă aurie”. Până la urmă, a fost angajat pe un post de traducător - redactor la direcția „de emisiuni în limbi străine a Radiodifuziunii”. Datorită instanțelor postului, a vizitat Spania, care se afla atunci sub dictatura lui Franco, lectorii având ocazia să redescopere această țară, așa cum a fost ea văzută, la pas. Impresia de veridicitate a cărții
Constantin Mateescu: Altfel de proză*. Cronică, de Dan Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/constantin-mateescu-altfel-de-proza-cronica-de-dan-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339365_a_340694]
-
front, fratele pe front, singurul bărbat, George ! Mama, Ludmi și eu, cu o valiză cu ceva haine și un sac plin cu cozonaci. O idee salvatoare a lui George și cu toate riscurile asumate, ne-am îmbarcat pe vapor pentru direcția contrară, spre Chilia, în întâmpinarea rușilor! A mers! Ne-am întors cu aceeași cursă, fără să mai coborâm și am continuat drumul spre Tulcea. În ultima telegramă de la tata, eram avizați că se retrage cu unitatea militară la Călărași. Apoi
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424359225.html [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
G. Stoian, fost deputat; Pavel Szasz, avocat Philippe Weisz, Președinte al Consiliului de Administrație al Băncii Comerciale Maghiare. Director general al noii societăți a fost ales Nicolae Teodorescu. Consiliul de Administrație delega o parte din atribuțiile sale unui Comitet de Direcție, în compunerea căruia intrau administratorii generali și directorul general. Conducerea executivă era exercitată de o Direcție Generală subordonată Consiliului de Administrație, având în frunte un director general angajat de societate pe bază de contract. Direcția Generală avea rolul de a
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
Comerciale Maghiare. Director general al noii societăți a fost ales Nicolae Teodorescu. Consiliul de Administrație delega o parte din atribuțiile sale unui Comitet de Direcție, în compunerea căruia intrau administratorii generali și directorul general. Conducerea executivă era exercitată de o Direcție Generală subordonată Consiliului de Administrație, având în frunte un director general angajat de societate pe bază de contract. Direcția Generală avea rolul de a reprezenta societatea în relațiile cu statul și instituțiile sale, cu partenerii de activități tehnice și comerciale
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
atribuțiile sale unui Comitet de Direcție, în compunerea căruia intrau administratorii generali și directorul general. Conducerea executivă era exercitată de o Direcție Generală subordonată Consiliului de Administrație, având în frunte un director general angajat de societate pe bază de contract. Direcția Generală avea rolul de a reprezenta societatea în relațiile cu statul și instituțiile sale, cu partenerii de activități tehnice și comerciale, în justiție și de a coordona nemijlocit activitatea Direcției Minelor, care se găsea în Valea Jiului (sediul direcției se afla
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
un director general angajat de societate pe bază de contract. Direcția Generală avea rolul de a reprezenta societatea în relațiile cu statul și instituțiile sale, cu partenerii de activități tehnice și comerciale, în justiție și de a coordona nemijlocit activitatea Direcției Minelor, care se găsea în Valea Jiului (sediul direcției se afla în actuala clădire I.G.C.L. Petroșani, din spatele gării). La rândul său, Direcția Minelor Petroșani, cu structura organizatorică arătată în schema alăturată, avea rolul de a pune în aplicare, direct sau prin intermediul
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
de contract. Direcția Generală avea rolul de a reprezenta societatea în relațiile cu statul și instituțiile sale, cu partenerii de activități tehnice și comerciale, în justiție și de a coordona nemijlocit activitatea Direcției Minelor, care se găsea în Valea Jiului (sediul direcției se afla în actuala clădire I.G.C.L. Petroșani, din spatele gării). La rândul său, Direcția Minelor Petroșani, cu structura organizatorică arătată în schema alăturată, avea rolul de a pune în aplicare, direct sau prin intermediul exploatărilor aflate în subordine, politica impusă de Adunarea
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
statul și instituțiile sale, cu partenerii de activități tehnice și comerciale, în justiție și de a coordona nemijlocit activitatea Direcției Minelor, care se găsea în Valea Jiului (sediul direcției se afla în actuala clădire I.G.C.L. Petroșani, din spatele gării). La rândul său, Direcția Minelor Petroșani, cu structura organizatorică arătată în schema alăturată, avea rolul de a pune în aplicare, direct sau prin intermediul exploatărilor aflate în subordine, politica impusă de Adunarea generală. Direcția Minelor avea în frunte un director tehnic - trei, în toată perioada
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
afla în actuala clădire I.G.C.L. Petroșani, din spatele gării). La rândul său, Direcția Minelor Petroșani, cu structura organizatorică arătată în schema alăturată, avea rolul de a pune în aplicare, direct sau prin intermediul exploatărilor aflate în subordine, politica impusă de Adunarea generală. Direcția Minelor avea în frunte un director tehnic - trei, în toată perioada interbelică: ing. Ioan Winklehner (1921 - 1928), fost director general al societății Salgotarjan din 1911; ing. Tiberiu Timoc (1929 - 1939) și ing. Alexandru Bădărău (1939 - 1945). Noua societate, sub titulatura
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
1924, a livrat cantitatea de 29.415 tone, iar în anul 1925 - 30.950 tone de cărbune. Începând cu anul 1921 mina Petrila trece la aplicarea unui amplu program de modernizare, rod al gândirii inginerilor minei și al specialiștilor din cadrul Direcției societății, prin care se urmărea concentrarea tuturor activităților din subteranul și de la suprafața minei, care vizau refacerea totală a minei afectată de urmările războiului, creșterea constantă a producției de cărbune în condițiile reducerii costurilor de producție, creșterea productivității muncii, încadrarea
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]