133,326 matches
-
sau altor riscuri specifice (corupție, respectiv economie ilegală). Spectrul riscurilor ecologice cuprinde dezastre naturale, accidente și catastrofe care pot influența semnificativ sistemul social slovac din cauza naturii impredictibile și a consecințelor distrugătoare. Strategia de securitate slovaca identifica nu doar riscurile ecologice directe, ci și pe cele indirecte, latențe, globale, care pot determina schimbări ale paradigmei securității naționale: schimbările climaterice, poluarea aerului, lipsa apei potabile și distrugerea ecosistemelor naturale. Domeniul social al securității este prefigurat prin menționarea dezechilibrului în dezvoltarea demografică. Acest risc
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
lipsa apei potabile și distrugerea ecosistemelor naturale. Domeniul social al securității este prefigurat prin menționarea dezechilibrului în dezvoltarea demografică. Acest risc are un impact negativ de lungă durată asupra sistemului social, amenințând stabilitatea socială a țarii. Migrația reprezintă o consecință directă a dezechilibrului demografic, iar riscurile epidemiologice sunt asociate acesteia. Considerăm că documentul programatic de securitate slovac reprezintă o apreciere practică, particulară, a riscurilor și amenințărilor, sub aspectul determinării dinamicii și inter-relaționării acestora, capacității de schimbare continuă și sub aspectul ierarhizării
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
asociate crimei organizate, economiei subterane și corupției, traficului de droguri, extremismului politic și religios, precum și riscuri derivate din situația demografică a țarii. În plan demografic, documentul atrage atenția asupra balanței grupelor de vârstă, luând în calcul îmbătrânirea populației cu consecințe directe în plan economic și social. Strategia de securitate națională stabilește direcții în plan diplomatic, precum și în cooperarea cu țările vecine, accentuând importantă sprijinirii etnicilor maghiari din alte state 35. O provocare deosebită percepută la adresa securității naționale este dată de fluxul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de securitate, față de dimensiunea activă, care urmărește gestionarea consecințelor. Aceasta are beneficii multiple: resursele necesare sunt mai reduse decât cele eventual folosite pentru lichidarea consecințelor, caracterul anticipativ are rolul de a preveni pierderile de vieți omenești și bunuri materiale, consecință directă este de stabilitate a sistemului de securitate și a celorlalte sisteme. Strategia de securitate a Mării Britanii menționează direct riscurile asimetrice. Aceasta este orientată spre riscuri viitoare și nu riscuri curente, caracterul anticipativ al documentului fiind accentuat. În categoria riscurilor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în strategiile de securitate analizate, prin incluziunea participativa a întregii societăți în gestionarea problemelor securității naționale. Riscul specific identificat de strategia de securitate națională olandeză este cel al inundațiilor, fiind determinat direct de caracteristicile fizico-geografice ale țării. Că o consecință directă, riscurile ecologice reprezintă o prioritate în preocupările privind securitatea națională. Statul ungar a adoptat o abordare pragmatică, fluenta, dar care acordă atenție excesivă minorității maghiare din statele vecine, fără a nominaliza, insă statele vizate. Analiza riscurilor este făcută pe paliere
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
durat 2 zile, cu genericul Zilele Brâului moldovenesc - un concert cu cele mai mari vedete ale estradei europene (în prima zi) și ale show-biz-ului rus (în ziua a doua). PDM a anunțat că va forma lista electorală prin mecanismul alegerilor directe ale candidaților. Votul s-a desfășurat pe 28 septembrie, iar până atunci, stafful PDM a organizat o campanie de informare privind procedura de vot, invocând că este un exercițiu democratic care va apropia politicienii de alegători. Liderii de partid au
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
modernizare și dotare cu tehnică medicală. Intuim că acesta a fost obiectivul autorului proiectului. Or, pentru rotunjirea sumei evocate, 500 de mii de euro, au fost oferite de V.Plahotniuc 12. "Așa vom crește Moldova, cu fapte concrete, cu beneficii directe pentru oameni, nu cu discursuri și promisiuni!". Acesta a fost mesajul lansat de Plahotniuc în cadrul telemaratonului. Un eveniment care s-a încadrat perfect sub sloganul de campanie "Creștem Moldova": Construcțiile lingvistice Renaștem Moldova! Creștem Moldova! au devenit soundbites-ul campaniei promovate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Materialul va încerca să evidențieze principalele poziționări, atât din perioada exilului, cât și din complicată istorie recentă, imediat după evenimentele din decembrie 1989. Raporturile regelui cu puterile Vestice și atitudinea față de parcursul României după 1989, soarta Basarabiei că o consecință directă a confruntării Est-Vest, precum și ponderea actului de la 23 August în reconfigurarea memoriala postrevoluționara și în clivajul Est-vest reprezintă trei perspective semnificative ale monarhului în decriptarea relației sale cu "Estul" și "Vestul". Istoricul Alexandru Zub spunea că judecată Regelui asupra ultimei
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
însă nimeni nu voia să mai audă, în Occident de război"2. Regele Mihai și emigrația sau "Vestul" între refugiu politic și abandon Teza Regelui Mihai cu privire la atitudinea Vestului față de Est a variat, în funcție de situația internațională, de relațiile și contactele directe ale suveranului cu lideri ai lumii, de dialogul continuu sau întrerupt și de locul la care s-a raportat. Cele mai elocvențe sunt poziționările lui Mihai I prin intermediul mesajelor sale, o oglindă științifică asupra temelor hermeneutice care au însoțit comunicarea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sprijin masiv din partea Occidentului, iar Occidentul nu dorea acest sprijin, era imposibil să obținem atunci sprijinul Occidentului pentru răsturnarea comuniștilor din România". Teza abandonării României de către Vest apare frecvent și culpabilizează aliații euroatlantici pentru soarta postbelică a României, individualizând victimele directe și colaterale: "Acești oameni (grupurile parașutate după 1948 - n. n. ) nu au putut fi salvați, din cauza nepăsării totale a Occidentului. (...) Occidentul era total nepăsător și, din această cauză, nu am putut să-i salvăm pe acești oameni (...)"10. Europa de Răsărit
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
accepte o situatie umilitoare și să salvgardeze independența restului țării"17. Statutul actual al Republicii Moldova, de stat aspirant la calitatea de membru al Uniunii Europene, este pentru Mihai I o garanție asupra coordonatelor democratice și a reînnodării legăturii profunde și directe, instituționale, cu Europa. Suveranul spunea, în 2009, la aproape două decenii de la declararea independenței fostei provincii românești, că românii din Basarabia sunt cei care au sarcina și datoria de a decide, cu adevarat, cât de profund și de angajant este
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
90, fragilitatea instituțională și instabilitatea guvernamentală au reprezentat motive temeinice pentru o neîncredere generalizată a piețelor financiare și a investitorilor străini. Abia după ce România a reușit să convingă mediul internațional de ireversibilitatea aderării la Uniunea Europeană și la NATO, investițiile străine directe străine au început să traverseze frontierele naționale. Din păcate, foarte puține dintre analizele asupra investițiilor străine directe s-au concentrat asupra structurii și calității acestora, cunoscându-se efectul benefic asupra productivității și amplificării ritmului de convergență. Datele puse la dispoziție
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și a investitorilor străini. Abia după ce România a reușit să convingă mediul internațional de ireversibilitatea aderării la Uniunea Europeană și la NATO, investițiile străine directe străine au început să traverseze frontierele naționale. Din păcate, foarte puține dintre analizele asupra investițiilor străine directe s-au concentrat asupra structurii și calității acestora, cunoscându-se efectul benefic asupra productivității și amplificării ritmului de convergență. Datele puse la dispoziție anual de Bancă Națională a României reflectă o structură extrem de volatilă a investițiilor străine venite în România
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
venite în România, în principal din spațiul Uniunii , într-o pondere de pește 40% din total (imobiliare 10,7%, comerț 11,4%, intermedieri financiare 18,2%), într-o ameliorare cu pește 5% față de anul 20099. Celelalte componente ale investițiilor străine directe care au venit în România, chiar și cele de tipul greenfield, au reprezentat și reprezintă subcomponente ale producției industriale din terțe state comunitare: industria textilă și electronică bazată pe lohn, servicii auxiliare producției IT&C, producția de componente pentru industria
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
textilă și electronică bazată pe lohn, servicii auxiliare producției IT&C, producția de componente pentru industria de autoturisme sau producția de materii prime agro-alimentare. Într-un astfel de context investițional, efectul denumit crowding în pe care il au investițiile străine directe asupra investițiilor autohtone nu s-a produs decât în mod izolat, în jurul marilor investiții străine directe: Automobile Dacia, Achelor Mittal etc. Așadar, capitalul autohton orientat către dezvoltarea producției industriale nu a mai putut beneficiat nici de sprijn guvernamental, ajutorul de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de autoturisme sau producția de materii prime agro-alimentare. Într-un astfel de context investițional, efectul denumit crowding în pe care il au investițiile străine directe asupra investițiilor autohtone nu s-a produs decât în mod izolat, în jurul marilor investiții străine directe: Automobile Dacia, Achelor Mittal etc. Așadar, capitalul autohton orientat către dezvoltarea producției industriale nu a mai putut beneficiat nici de sprijn guvernamental, ajutorul de stat fiind acordat doar cu acceptul Comisiei Europene, și nici de efectele benefice pe care l-
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
dezvoltarea producției industriale nu a mai putut beneficiat nici de sprijn guvernamental, ajutorul de stat fiind acordat doar cu acceptul Comisiei Europene, și nici de efectele benefice pe care l-ar fi produs o structură sănătoasă a fluxului investițiilor străine directe. Luând în considerare cele enumerate mai sus, putem explica cu mai mare ușurință situația în care se află astăzi producția industrială din România: comenzile industriale sunt direct legate de cererea și evoluțiile sectoarelor industriale din statele din care provin investițiile
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Evident că, recomandările nu pot face abstracție de următoarele două obiective: valorificarea înzestrării cu factori de producție a economiei naționale; creșterea competitivității intra și extra-comunitară a producției românești. De asemenea, re/industrializarea României nu se poate face fără intervenție etatică directă și precisă, cu obiective strategice de dezvoltare asumate la nivel național pe termen lung. Astfel, procesul de privatizare nu ar trebui să ia în considerare acele ramuri ale industriei care pot determina riscuri sistemice pentru economia românească în cazul deciziei
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
business plan-ul la care se angajează noul proprietar majoritar, într-unul dintre domeniile de competitivitate deja reflectate de OECD și Comisia Europeană pentru România. Așadar, guvernele vor trebui să stimuleze prin toate pârghiile un flux "sănătos" al investițiilor străine directe către România, insă stimularea trebuie să țintească nu doar aspectele cantitative, ci și pe cele calitative. În opinia noastră, investițiile străine care ar trebui să beneficieze de sprijin și facilități etatice ar trebui: să aducă cu ele transfer tehnologic și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și importanța unor științe-mediatoare precum istoria sau economia în dezvoltarea facultăților de înțelegere practică a vietii cotidiene și de recunoaștere/ acceptare imediată a proximității conflictului. Revenind acum la situația României veaculului al XIX-lea, vom descoperi că există o relație directă între nivelul de alfabetizare politică și gradul de "mobilizare cognitivă": educația politică nu se poate face în absență curiozității (suscitate de presa internațională sau de limbajul specializat al teoriei politice) și a reflecției filosofice. Totuși, doar o mică parte a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
națiuni în fața unui pericol intern sau extern, situații limită în care trebuie să se acționeze rapid etc.).Acest drept specific (distinct față de dreptul omului, luat individual, de a fi la adăpost față de stresul negativ excesiv) ar trebui consacrat în relație directă cu drepturile de solidaritate precum: dreptul popoarelor/colectivităților la pace și siguranța, dreptul la un mediu sănătos și curat, dreptul popoarelor la dezvoltare ori cu un alt drept special, dreptul popoarelor la fericire (ultimul drept fiind tot o propunere a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
care formează esență discursului internațional începând cu conferința de la Rio privind dezvoltarea și mediul înconjurător 23. În ceea ce privește conceptul de "dezvoltare durabilă" și conexiunea să cu dreptul omului de a fi la adăpost de stres, trebuie precizat că există o legătură directă, intrinseca, între ființă umană, civilizația umană în ansamblu și integritatea, calitatea ecosferei în totalitatea să. Omul nu este o ființă separată de natură, de planeta pe care trăiește și nu poate susține un model de civilizație opus naturii, bazat exclusiv
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sau grav, catre generațiile viitoare, reprezintă responsabilități de primă importantă ale omului secolului XXI. În acest context, în cadrul măsurilor și politicilor speciale pe care statele secolului XXI vor fi nevoite să le adopte cu privire la protecția mediului înconjurător (pe baza legăturii directe dintre securitatea umană și securitatea mediului), față de avântul noilor tehnologii (în special, al noilor forme de războaie, cum ar fi războaiele meteorologice, economice, având un impact negativ direct asupra calității mediului înconjurător și asupra distribuției resurselor planetei), se vor număra
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
al celorlaltor drepturi fundamentale ale omului, precum și calitatea vieții sale. La fel, distribuția inechitabila a resurselor planetei, modelul societății de consum și capitaliste, bazate pe obținere de profit fără adăugarea dimensiunii responsabile față de mediu, etice și sociale, duc la dezechilibre directe între condiția umană, calitatea vieții, respectarea reală a drepturilor omului și politicile pro-corporatiste, pro-consumiste, nepreocupate de protecția mediului și a drepturilor omului (corporațiile, ca actori non-statali, considerând că protecția drepturilor omului ar fi obligația exclusivă a statelor și nu a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
deci, "ne-au deschis provocarea că, prin acțiunile noastre, ei vor moșteni o lume liberă de nedemnitate și indecentă pricinuite de sărăcie, de degradarea mediului înconjurător și de tiparele dezvoltării ne-durabile". În acest paragraf observăm că se face referire directă la "copiii de azi" (care sunt de fapt, "generațiile viitoare", "generațiile de mâine", deci care, din punct de vedere al categoriei V de drepturi ale omului, se transformă în subiect juridic distinct, cu drepturi distincte și dătător de obligații juridice
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]