134 matches
-
al poveștii vieții pentru a fi analizate independent. În unele cazuri, interpretarea rezultatelor este validată sau facilitată de anumite părți ale materialului ce rămân în afara subtextului selectat. În alte cazuri, atunci când subiectul studiului sau ipotezele indică cercetătorul necesitatea unui interviu directiv, adică a unui interviu care instruiește naratorul cum anume să se concentreze asupra materialului „relevant” (fără să ofere o poveste a vieții completă), întregul text obținut poate fi luat ca bază pentru analiza de conținut (Lieblich, 1986; Wiseman și Lieblich
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
1. Didactice: sunt incluse aici opiniile, percepțiile, imaginile și atitudinile educatorului față de: • Proiectare: - obiective; - conținuturi; - timp și, evident, relațiile dintre acestea trei; • Strategie: preferința pentru o metodă - expozitive; - conversative; - demonstrative; - explicative; - acționale sau combinațiile alternative dintre acestea; • Interacțiuni: - raport: - autoritarist; - directiv (autoritar); - alternant (în raport de obiective, dar... armonios și eficient); - permisiv (accent pus pe munca independentă); - laissez-faire; - decizia: - elevii au dreptul la decizie; - numai cadrul didactic; - ambivalență; • Evaluarea: - forme: - prin muncă independentă; - prin teste și probe scrise; - prin examinări verbale
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
nu a atins tema urmărită. Interviurile care au ca scop diagnosticarea, dar și interviurile terapeutice au această structură: în cadrul temelor pe care le propune psihologul, subiectul are libertatea de a-și exprima gândurile, stările emoționale precum și experiențele de viață. * Interviul directiv este folosit în cadrul psihologiei clinice pentru completarea informațiilor obținute cu ajutorul altor metode. În acest tip de interviu, în care subiectul răspunde la un set de întrebări strict ordonate, implicarea personală este minimă. În această categorie pot fi incluse interviurile clinice
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
din cauză că elevul are dificultăți la axarea pe o temă sau pur și simplu deranjează clasa. Această modalitate de integrare școlară a copiilor cu tulburări de comportament s-a dovedit eficientă. Pe parcursul procesului de educație, educatorul trebuie să fie rațional, didact, directiv și implicat În procesul de reconstrucție al ființei elevului. El nu trebuie să judece și nici să sancționeze niciodată copilul. În conluzie, indiferent de modalitățile pe care le utilizează În procesul educației elevilor cu tulburări de comportament, rolul fundamental al
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MATRAN, Ana ONOFREI, Angelica MATRAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2186]
-
în diferite acțiuni: vitalitate, competențe în realizarea sarcinilor, capacitatea de înțelegere, de a motiva grupul, curaj în depășirea riscurilor, capacitatea decizională, autocunoaștere, raționalitate, flexibilitate. ► Modelul behaviorist, comportamentalist care evidențiază ca stiluri: concentrat pe obiective și sarcini, concentrat pe grup, autoritar, directiv sau participativ. ► Modelul situațional (al contingenței) subliniază rolul interrelațiilor, al structurării sarcinilor, al raportării la puterea exercitată. ► Modelul liderului transformațional și tranzacțional, care să introducă schimbări și să negocieze cu grupul idei, proceduri, criterii, soluții. Educatorul-manager al clasei își îndeplinește
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pregnant în comunicarea cotidiană, incluzând și formule stereotipe, precum „Salut! Ce mai faci?“, care au scopul de a iniția comunicarea, de a facilita contactul interlocutorilor (funcția conativă precomunicativă). Se activează frecvent și în sfera comunicării oficial administrative (texte cu caracter directiv, discursuri politice, texte oratorice, pledoarii în instanță etc.) și a massmediei (mai ales în domeniul publicitar). Este realizată explicit prin forme de vocativ, prin verbe la imperativ (așanumita reto rică de apel), prin alți indici textuali ai persoanei a IIa
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
spre a deveni un spectacol. Viziunea despre lume, ideile, concepțiile, sentimentele scriitorului dramatic sunt obiectivate prin intermediul personajelor, al acțiunii scenice și al modalităților spectacolului. Discursul direct al scriitorului se limitează la didascalii - text nonliterar cu funcții pragmatice care are rol directiv în montarea spectacolului. Creația dramatică este o formă de artă sincretică, având un dublu sistem de semnificare (dualitate semiotică): discursul dramatic (dialogurile și monologurile rostite pe scenă) și limbajele scenice (forme nonverbale, specifice, de semnificare: jocul scenic al actorilor, decorul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Rețeaua Femeilor Muncii din Coreea, 1997, 1998; Hankuk Yeosong Minwoo Hoi, 1998). Prima etapă a industrializării în Coreeaxe "Coreea" de Sudxe "Coreea de Sud" s-a bazat pe un model de stat intervenționist, în cadrul căruia guvernul juca un rol central, intervenționist și directiv (Yoonxe "Yoon", 1992a, 1992b). Acest tip de guvern birocratic-autoritar este cel care, sub mai multe regimuri militare, a conferit putere chaebol-urilor, un produs original al modelului sud-coreean de economie politică 10, în vreme ce activitatea sindicală a muncitorilor a fost controlată în
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Europei continentale și țărilor din America Latină) se caracterizează prin luări de cuvânt relativ lungi și un echilibru relativ între strategiile politeții negative și cele ale politeții pozitive în performarea actelor de vorbire; deosebit de frecvente sunt acte de vorbire de tip directiv, precum și plângeri, diverse expresii ale nemulțumirii. Stilul B (întâlnit la locuitorii din Asia de Sud) se caracterizează prin luări de cuvânt relativ lungi, în care sunt etalate expresii ale formalismului birocratic, retorism, repetiții, paralelism. Sunt favorizate expresiile politeții pozitive, explicațiile lungi, elaborate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cazuri, poate fi vorba de a trage o linie, adică de a pune capăt unei situații sau unei relații. Pentru că permite trasarea cercurilor, considerate expresia perfecțiunii, compasul induce ideea inversă. Trebuie să fim flexibili, să rotunjim unghiurile, să nu fim directivi sau prea obtuzi. Uneori, compasul indică și sufocarea, închiderea (cercul este o figură închisă), sentimentul de a se învârti în cerc, care face eforturile sterile și lupta inutilă. A construi, construcție Din punct de vedere simbolic, construirea de edificii nu
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
strivi În inconștient, strivirea este legată de dominare și opresiune. Sensul dat depinde de cine strivește și de cine este strivit: - când cel ce visează strivește un animal sau un pieton, este pusă în discuție exercitarea autorității sale. Este prea directiv și sfârșește prin a-i împiedica pe alții să se exprime. Dacă strivește viermi, înseamnă că elimină elementele nefaste și este angajat într-un proces de purificare, fără îndoială prea violent și prea radical; - când este strivit, înseamnă că, este
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
performanțele și competențele subordonaților) și centrarea pe relațiile umane (accentuează rolul și importanța motivației, implicării și angajării în sarcină a subordonaților). Reprezentativă în acest sens este tipologia propusă de Paul Hersey și Kenneth Blanchard (1988) (tell, sell, participate, delegate): - stilul directiv (tell) - managerul/liderul spune ce trebuie să facă subordonații și controlează (atât cât este posibil) fiecare acțiune, fiind centrat pe sarcină (valabil pentru subordonații care nu pot și nu vor să realizeze activitățile propuse); - stilul tutoral (sell) - managerul/liderul, pentru
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
pregnant în comunicarea cotidiană, incluzând și formule stereotipe, precum „Salut! Ce mai faci?“, care au scopul de a iniția comunicarea, de a facilita contactul interlocutorilor (funcția conativă precomunicativă). Se activează frecvent și în sfera comunicării oficial administrative (texte cu caracter directiv, discursuri politice, texte oratorice, pledoarii în instanță etc.) și a massmediei (mai ales în domeniul publicitar). Este realizată explicit prin forme de vocativ, prin verbe la imperativ (așanumita reto rică de apel), prin alți indici textuali ai persoanei a IIa
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
spre a deveni un spectacol. Viziunea despre lume, ideile, concepțiile, sentimentele scriitorului dramatic sunt obiectivate prin intermediul personajelor, al acțiunii scenice și al modalităților spectacolului. Discursul direct al scriitorului se limitează la didascalii - text nonliterar cu funcții pragmatice care are rol directiv în montarea spectacolului. Creația dramatică este o formă de artă sincretică, având un dublu sistem de semnificare (dualitate semiotică): discursul dramatic (dialogurile și monologurile rostite pe scenă) și limbajele scenice (forme nonverbale, specifice, de semnificare: jocul scenic al actorilor, decorul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
copilului sau face posibilă cooperarea la acte antisociale. Pe lângă aceste studii, în articole mai recente, cercetători care sunt interesați de studierea influențelor educative din familie asupra dezvoltării personalității tinerilor, au luat în considerație încă trei variante ale stilurilor parentale: * stilul directiv non-autoritar, este acela al părinților care manifestă un control ridicat și un nivel mediu al suportului afectiv, ei tind spre a fi autoritari, dar nu realizează un control strict și sunt relativ mai apropiați de copii decât părinții autoritari; * stilul
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
Acest exemplu apare în discursul giscardian care se încheie printr-un micro-act predictiv explicit ("...așa cum ați făcut-o de atâtea ori, și de această dată veți face cea mai bună alegere pentru Franța"). Predictivul are rolul de a masca macro-actul directiv care este, în fapt, cheia oricărei intervenții prezidențiale. Am arătat într-o altă lucrare (1985: 186-200) complexitatea procesului de legitimare instituțională a locutorului. Într-adevăr, pentru a îndeplini un act directiv de acest tip, era necesar ca respectivul locutor să
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
pentru Franța"). Predictivul are rolul de a masca macro-actul directiv care este, în fapt, cheia oricărei intervenții prezidențiale. Am arătat într-o altă lucrare (1985: 186-200) complexitatea procesului de legitimare instituțională a locutorului. Într-adevăr, pentru a îndeplini un act directiv de acest tip, era necesar ca respectivul locutor să nu mai treacă drept ceea ce era (Constituția interzicând președintelui Republicii să ia parte direct la dezbaterea legislativă), ci drept un simplu cetățean, creându-și astfel o altă legitimitate prin intermediul unei scurte
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
La nivelul statutului elevului sesizăm schimbări semnificative legate de faptul că este tot mai mult un constructor al propriei cunoașteri în cadrul programului general de formare, un evaluator al propriilor progrese. Două sunt contextele favorizante : (1) cel social, comunitar, mai puțin directiv, dar general stimulator prin statutul său de mediu, de „comunitate a descoperirii cunoașterii” (Brown, Campione, 1994; Scardamalia, Bereiter, 1996), de mediu coparticipativ larg și care evoluează „spre a deveni o comunitate în învățarea prin dezbatere constructivă, conjecturală, generatoare de întrebări
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
mai complexă. În primul rând, pentru că România este o țară europeană și se simte poate iritată de faptul că trebuie să demonstreze acest lucru în fața Comisiei Europene. În al doilea rând, pentru că limbajul Comisiei, în rapoartele de etape anuale, este directiv și a fost multă vreme cu precădere reprobator. În sfârșit, în ultimul rând, pentru că în calendarul de integrare pentru ianuarie 2007 sunt introduse clauze de control severe. Bulgaria și România sunt supuse aceluiași tratament de monitorizare. În acest context, se
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
dintre acestea. Celebrul terapeut a aplicat mai întîi pe pacienții săi, din 1892 pînă în 1895, metoda catartică, inspirată de medicii francezi ai școlii de la Salpêtrière din Paris (Charcot) și Nancy (Bernheim și Liébault). Este vorba despre un mijloc destul de directiv de a face să revină în conștiința nevrozatului reprezentări asociate cu suferința sa. Catarsis este un cuvînt grecesc ce are sensul de "curățare", "purificare". Freud emite astfel ipoteza că afectele asociate cu amintiri traumatice rămîn "blocate" în inconștient și somatizate
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
date statistice. ANEXE Anexa 1 REGULAMENTUL (CE) NR.213/2008 AL COMISIEI din 28 noiembrie 2007 de modificare a Regulamen tului (CE) nr. 2195/2002 al Parlamentului European și al Consiliului privind Vocabularul comun privind achizițiile publice (CPV) și a Directiv elor 2004/17/CE și 2004/18/ CE ale Parlamentului European și ale Consiliului Î n ceea ce privește procedurile de achiziții publice, În ceea ce privește reviz uirea CPV 45000000ă7 Lucrări de construcții 45100000-8 Lucrări de pregătire a șantierului 45110000 1 Lucrări de
GHID PRACTIC PENTRU ACHIZIŢII PUBLICE by Ş.l. dr. ing. ADRIAN ŞERBĂNOIU jr. CĂTĂLINA ŞERBĂNOIU () [Corola-publishinghouse/Science/1191_a_2364]
-
grup sub 30 persoane); populația studiată este de dimensiuni mari; atitudinea semidirectivă a cercetătorului; atitudinea cercetătorului este directivă; cercetătorul fixează o temă (convorbire de profunzime) sau mai multe (convorbire centrată); cercetătorul fixează o temă și construiește un ghid de convorbire directiv sau un chestionar auto-administrat; întrebări puține, deschise, formulări definitivate în contact cu interlocutorul; întrebări numeroase, formulate mai rigid, strict, prestabilite (întrebări deschise cu alegeri multiple, întrebări închise, scalate); convorbire centrată pe persoană; convorbire centrată pe problemă; libertate lăsată interlocutorului; libertate
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
nivelul ridicat al depresiei și împiedicarea dezvoltării competenței sociale a copilului. El se conformează deciziilor parentale de teama consecințelor și nu ca urmare a unei decizii morale bine gândite. Autoritarii subiectivi pot fi împărțiți în două categorii: nonautoritarii-directivi, care sunt directivi în interacțiunile lor cu copiii, dar nu și intruzivi sau autocratici în utilizarea puterii lor, și autoritarii directivi care sunt puternic intruzivi în viața și experiențele copilului. 2. Stilul permisiv este opusul stilului autoritar subiectiv, el combinând un grad scăzut
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
consecințelor și nu ca urmare a unei decizii morale bine gândite. Autoritarii subiectivi pot fi împărțiți în două categorii: nonautoritarii-directivi, care sunt directivi în interacțiunile lor cu copiii, dar nu și intruzivi sau autocratici în utilizarea puterii lor, și autoritarii directivi care sunt puternic intruzivi în viața și experiențele copilului. 2. Stilul permisiv este opusul stilului autoritar subiectiv, el combinând un grad scăzut de control parental cu un nivel ridicat al afecțiunii. Granițele dintre subsistemul parental și cel al copiilor sunt
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
dezvoltarea responsabilității sale. De aceea, consecințele acestui stil parental sunt preponderent pozitive. Următoarele două stiluri parentale sunt, de fapt, variantele stilului autorizat deoarece combină controlul sau cerințele ridicate cu afecțiunea ridicată, cu diferența că părinții supraprotectori sunt puternic intruzivi și directivi în ambele dimensiuni, în timp ce părinții, aparținând stilului autoritar obiectiv, tind să fie nonintruzivi, în ambele direcții. Stilul supraprotector se caracterizează prin faptul că ambele dimensiuni ale relației părinte-copil sunt folosite într-o manieră intruzivă, care permite manipularea conduitei și experiențelor
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]