65 matches
-
caracterul suprimării - dacă a fost, adică, pedeapsă, succedaneu al unei judecări (înaintea unui juriu amplu ce-i cuprindea pe boierii din Divan și pe mai marii clerului), ori crimă, dacă a reprezentat un act făcut „pe/ cu pravilă” (legea - „lege direaptă”, „lege și dreptate” [”fără de lege și fără dreptate” - constata un hrisov din vremea lui Grigore I Ghica și-a ucis, de pildă, Mihnea al III-lea Radu - îndemnat, crede Anonimul Bălenilor, de marele postelnic Alexandru Alexeanu, fiul marelui ban Gherman
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fiică a lui Radu Vodă Șerban și nepoata postelnicului Udriște din Mărgineni. Ucigându-l pe hatmanul Șeptilici și pe postelnicul Goia, cei doi boieri „amestecați” în omorârea lui Gaspar Grațiani, Alexandru Vodă Iliaș a procedat astfel - consideră Miron Costin - „lege direaptă” („i-au omorât și trupurile lor le-au aruncat în ieșitoare”). Și boierii îi suprimau pe Domni Violența dominatoare - proprie și comploturilor boierești ce se țineau lanț, dobândirea puterii dovedind o capacitate de mobilizare neistovită -, care sfida autoritățile (pe cea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
marelui vornic Calotă. 80. Vezi Doru Moțoc, O ipoteză despre locul uciderii lui Radu de la Afumați, în „Studii vâlcene”, IV, 1980, pp. 50-57. 81. Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 173. în 1530, Moise Vodă îi va omorî („cu lege direaptă” - ar fi exclamat Miron Costin) pe cei doi complotiști ucigași. 82. Ibidem, p. 187. 83. Ibidem, p. 191. 84. Eudoxiu de Hurmuzaki, Supliment, vol. II, partea 1, București, 1893, pp. 139-141. Mi-a fost de mare folos seria volumelor publicate
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ales toamna amu, așea de greu l-au cuprins hierbințeala, cât pănă la Tighinea au strătut frănitic, adică buinguit de hire. Cu chipul ciumei era boala, că i-au ieșit și bolfa la o mână, însă nu era ciuma, ci direaptă lungoare cării boli îi dzic doftorii maligna”. 96. în Călători străini..., vol. III, p. 391. 97. N. Vătămanu, op. cit., pp. 66-78. 98. Vezi Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 184. 99. Informațiile furnizate de Alex. Lepădatu, (Știri privitoare la istoria
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de multe ori le cumpărau Domnii), văduvele suportau agresiuni (chiar dacă aparțineau elitelor: „[...] numai munca ce au făcut femeilor lor și înmei lui Șeptilici pentru avuțiile [îl critică Miron Costin pe Alexandru Vodă Iliaș] - au fostŭ peste pravilă, că pre légea direaptă nici fecior pentru fapta tătâne-său, nice părintele pentru fapta fecioru-i de vârstă nu-i platnicŭ”; „Iar doamna Ducăi-vodă, vădzând așè, s-au dus cu toată casa ei la țarigrad. Așè au început a o apuca datornicii, [de la care împrumutase
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
-i vie cursa care nu o știe și într-acea cursă să cază, să-i fie curtea pustie și între lăcașul lui să n-aibă cine lăcui, să se șteargă numele lui den cărțile vieții, să nu să scrie cu direpții, să pue Dumnezeu pre păcătosul asupra lui și diavolul să stea de-a direapta lui, când se va judeca să iasă osândit și rugăciunea lui să fie întru păcat și să-i fie zilele puține. Dregătoria să-i o ia
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
-i fie curtea pustie și între lăcașul lui să n-aibă cine lăcui, să se șteargă numele lui den cărțile vieții, să nu să scrie cu direpții, să pue Dumnezeu pre păcătosul asupra lui și diavolul să stea de-a direapta lui, când se va judeca să iasă osândit și rugăciunea lui să fie întru păcat și să-i fie zilele puține. Dregătoria să-i o ia altul, să-i fie feciorii rămași săraci și muiarea lui văduo...481 Sunt prezenți
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pre toți vine într-un chip. Și moartea nu iaste rea, cum dzise Iov, că moartea iaste odihnă omului, că tréce din trudă în odihnă, den scârbă în bucurie, din valuri în liniște, din tunérec în lumină. De iaste omul dirept, el să duce să-ș ia plata den mâna lui Dumnedzău, iară de iaste păcătos, îl părăséște de-a facerea păcate. Moartea iaste o mutare din ceastă lume către o a doua lume. Moartea iaste o poartă fără de carea nu poate
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și cu cinste, datoriia hotarului său..., Târgoviște, 1714; vezi Antim Ivireanul, Opere, ed. cit., p. 392 (în continuare voi folosi acest text). 518. Storea Ludescu, scriitor al diatei, completează „peisajul” teologic: „după cum au zis: că n-am venit să chiem direpții, ci păcătoșii spre pocaianie și, iar: cine va veni cătră mine, nu-l gonescǔ afară” (vezi Nicolae Iorga, Documente privitoare la familia Cantacuzino, Editura Minerva, București, 1902, p. 105) 519. Aflată în pribegie la Brașov jupâneasa Elena (Ilina) a neastâmpăratului
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nu-i este indiferent, de la cultivarea limbii materne și înfăptuirea unității poporului, până la „fericirea soțietății omenești” depinzând de cantitatea și calitatea cunoștințelor, de valoarea și progresia comunicării. Abecedar, 1824; Chiemare la tipărirea cărților românești, 1821; Gramatica românească, 1822; Ortografia sau direapta scrisoare... limbii românești, 1818 sunt tot atâtea opere care susțin viitoarea rapidă ascensiune. Același Diaconovici continuă să se ocupe și de tipărirea cărților bisericești, conștient că învățătura noilor idei, ce urma să modifice substanțial conștiințele, trebuie echilibrată vrând-nevrând cu profesarea
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
fost domnesc”. Apoi, în zapisul din 22 octombrie 1669 (7178), citim: “Adecă eu, Safta, giupâneasa lui Dumitrașco Șoldan ce-au fost vornic mare, scriem și mărturisescu cu acest zapis al mieu,... de a mea bunăvoie, am dat danie a mea direaptă ocină și moșie a părintelui mieu, a lui Cărăiman, locul între mănăstire, între Tri Svetitile și între temnița cea domnească, din locul lui Dumitrașco diiaconul în gios... până la giumătate de temniță, și din uliță de la fântână pân-în Bahluiu”. --Dacă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ci chiar cu doamna Dafina, soția răposatului Istratie Dabija voievod. Și scrie el în zapis: „Adecă eu, Vasilie Ureche ce au fost spătariu, feciorul lui Grigore Ureche ce-au fostu vornic mare, scriu...cu acest zapis,...am vîndut a noastră direaptă ocină și moșie ce am despre părinții mii în tîrgu în Iași, pre Ulița Rusască din Tîrgul de Gios, de unde sintu Precupețele, din pod din fața tîrgului din vale, alături, pre lîngă păretele pivnițăi Mănganilor pînă în gardul ogrăzii lui Ion
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
acele casă cu loc cu tot și cu pivnițe de piiatră le-au vândut Paraschiva cu ficiorii săi lui Mihălachii Rusul blănariul. Și de la domniia mea încă dăm și întărim pe acele casă...lui Mihalachii Rusul blănariul ca să-i fie direaptă cumpărătură”. Spuneam eu că multe muște trag la miere pe această uliță. Așa s-a întâmplat și cu Gligorașco, care a spus că este rudă cu Paraschiva și i se cuvenea lui să cumpere casa. La 5 mai 1702 (7210
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
vite? Îmi cam miroase, părinte, dar mai întâi să mă lași să-ți amintesc zapisul întocmit la 1 iunie 1683 (7191) de „Tudosca fata lui Enachi...cu soțul ei...și cu ficiorii”, în care se spune: „am vîndut a noastră direaptă ocină,...niște case cu dughene cu pivnițe de piatră și cu tot locul” care „este în capul uliței unde se împreună de merge drumul spre Tîrgul Boilor, unde merge la Hagioaie și este despre Sărăria cea Veche”. Ai împușcat doi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ocină,... o vie, care iaste o falce și trei fârte, și via iaste în Vale Ierimiei, în față... Aceasta noi am vândut-o lui Dumitru Hagi... Și dumnealui... au dat această vie... la Sfânta mănăstire la Svetii Sava pentru ca să fie... direaptă danie pentru sufletele noastre și a lui Dumitru Hagi”. Asta mai zic și eu afacere! Pe lângă faptul că iei gologani pe vie „treizeci de lei bătuți... bani gata” mai ești trecut și „la pomelnicul cel mare și la sfântul jirtăvnic
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
zapisul lor?” mă întrebam cu cea mai mare curiozitate. Și nu mică mi-a fost mirarea când am aflat că: „Eu Panaite țiganul și cu fămeia mea, Safta, scriem:...cum noi...am socotit și ne-am vândut dumisali hatmanului Lupului dirept doaâdzăci lei bătuți... Căci noi stăpâni n-am avut, că eu, Panaite țiganu am fostu turcu și m-am botezat, iar fămeia mia iaste ruscă din Țara Leșască...” „Eu, Gligore diac de cămară am scris zapisul.” Când am sfârșit cititul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și pentru nărod - iaca c-o spun cu rușine că și din noi mulți or crezut așa lucru fără samă și s-o făcut spaimă mare și burzuluială la curtea lui Bogdan Vodă de Messia jidovăsc. Da eu am scris dirept și moldovenește ceea ce știu eu, c-acu doi ochi am și cât poate vedea om pământean cu doi ochi am văzut și eu și m-am socotit că, Doamne, ce proastă-i lumea de crede așa lucru dișanț. Da ce
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și cât poate vedea om pământean cu doi ochi am văzut și eu și m-am socotit că, Doamne, ce proastă-i lumea de crede așa lucru dișanț. Da ce să spui, pe vremea mea cine te-ngăduia să spui dirept, că era lumea hitleșugoasă și erau rău om Bogdan Vodă, D-zeu să-l ierte... Îmi mâncam capu de spuneam. Dar acu, venind de la târg din Hîrlău, meream cu sania pe drumul de țară și luna juca prin năuri... și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
a fi în starea darului" sau "în stare binecuvântată" a fi însărcinată): "Bucură-te cea plină de dar, Domnul e cu tine; blagoslovită tu întru muieri. [...] Duh Sfânt va pogorî spre tine și putearea Celuia de Sus te va umbri; dirept aceaea și ce să va naște den tine Sfânt, chema-Să-va Fiiul lui Dumnezău."9 Expresia "Domnul e cu tine" deschide o hermeneutică infinită, de mare subtilitate: despre care dintre ipostasurile Domnului este vorba? Despre Domnul Hristos, care este la propriu
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
absolută a învățăturii în țara sa -, tocmai pentru că este reprezentativ nu doar pentru realitățile și mentalitatea vremii, dar și pentru o atitudine mereu regăsită în spațiul Țărilor Române, mecenatul cultural: "Drept aceaia și al nostru prea luminat întru creștinătate și dirept întru credință Ioan Vasilie voevoda, domnul și biruitoriul țărâi Moldovei, urmând urma celor buni și înțelepți domni, socotind neputința și slăbiciunea acestui loc și împuținarea izvoarălor svintelor scripturi și altor învățături și cunoscând nevoia ce va veni și scădearea asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
tâmplîndu-mi-se estimp în părțile Țărâi Românești, cu treabe domnești și a nărodului, în Târgoviște, cu cea mai de frunte și mai de-a firea vorovind, mai vârtos cu oarecare boiarin cinstit și slovesnic și a toată destoiniciia și înțeleagerea harnic, dirept pravoslavnic creștin, al doilea logotet și frate Doamnei a bunului credincios și a luminatului Domn Io Matei voivodă, cu mila lui Dumnedzău domnul Țărâi Românești, dumnealui Udriște Năsturel, carele, ca un iubitori de învățături și socotitoriu credinței ceii direapte, în mijlocul
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
pe la Cotnariu. "Vierii toți îmi știau slova "Ș-aveam și grivne-n buzunar. "Pe vinul greu ca unt-de-lemnul Am dat mulți galbeni venetici; Aici lipsește tot îndemnul. În lume mult, nimic aici. "La voi în lumea ceealaltă, Fiind cu milă și dirept, M-a pus cu sfinții laolaltă "Și-n rai mă duseră de-a drept. Dar cum mai pune sfântul Petre "La rău canon pe-un biet creștin! Cînd cer să beau, zice: "Cumetre Noi n-avem cimpoieri și vin". "Și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
carea s-au răsipit...” Adică mănăstirii pe locul căreia ne odihnim acum. Actul din 2 aug. 1685 (7193) despre care am Despre vameșul Păun aflăm abia la 15 mai 1666, când Rada, fata Nastasiei țigăncii, spune: „Am vîndut a mea direaptă ocină... o casă aicea în târg în Iași, pe Ulița Vizetiiască,... lui Păun ce-au fost clucer, carele acum iaste vameș mare”. Iar despre mănăstirea lui aflăm la 9 februarie 1671, când Methodie, arhiepiscopul Țarigradului, a hotărât ca mănăstirea Clatia
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
și arginturi și vii de a lui Enachi, ce am găsit, de li-am vîndut și am dat banii domnești”. Mai spun ei că au vândut “doo fălci de vie la Șorogari părintelui Macarie ce-au fost egumen la Golăe dirept șeaptedzăci de lei, bani de argint”. Și când se întâmpla trebușoara asta ? Pe la 15 noiembrie 1662 (7171). Dar aceste două fălci de vie ale zlătarului Enache nu rămân la mănăstirea Golia, ci sunt schimbate cu mănăstirea Sfântul Nicolae din Țarină
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ta am lepădat, ci și ca fiarele unul asupra altuia ne purtăm și unul altuia trupurile mâncăm prin feluri de lăcomii și prin nedireaptă voința noastră. Deci, cum sîntem vrednici a lua facerile de bine ale Tale? Că Tu ești dirept, noi nedirepți; Tu iubești, noi vrăjmășuim; Tu ești îndurat, noi neîndurați; Tu făcător de bine, noi răpitori! Ce împărtășire avem cu tine, ca să ne și împărtășim bunătăților Tale? Mărturisim direptatea Ta; cunoaștem judecata cea de istov a noastră; propovăduim facerile
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]