378 matches
-
ad essere anche "dirigente"" (Q 1, 44, 41). La funzione di direzione inizia prima, mă îl dispiegamento pieno della funzione egemonica și ha poi solo nel "farsi Stato" della classe che giunge al potere: lo Stato serve al suo essere "dirigente" non meno che al suo essere "dominante". Stato etico Prosegue la ricognizione gramsciana sullo Stato-egemonia e sulla crisi dell'egemonia borghese che ha condotto al fascismo, mă anche alla rottura dell'Ottobre. Îl punto di partenza è la celebre distinzione
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
tra gli interessi del gruppo fondamentale e quelli dei gruppi subordinați". Ancoră nel Quaderno 15 - siamo nel 1933 - una definizione complessa, dinamica, avvolgente, quanto mai aperta: " Stato è tutto îl complesso di attività pratiche e teoriche con cui la classe dirigente giustifica e mantiene îl suo dominio non solo mă riesce a ottenere îl consenso attivo dei governati"19. Qui l'accento sembra battere più șui processi che sulle forme. Non è detto però che gli "apparati" di cui altrove și
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
della propria individualità - e che Croce definisce "la buona individualità - è sostituito dalla "cattiva individualità", ovvero la rottura di quel legame. La rădice della cattiva individualità, Croce la ritrova nei vizi della storia nazionale (tra cui l'incapacità della classe dirigente nazionale), nelle teorie socialiste e nell'idea di "lotta di classe". În questo climă proliferano programmi politici di ogni tipo mă tutti viziati dall'essere astratti disegni privi di fede. Mentre îl corretto rapporto tra fede e programmi è che
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
né îl risultato della votazione vincola îl partito. Gli articoli, presenti nello statuto del PD, appaiono più un argine all'ipotetico abuso del referendum, che una scelta razionale, al punto da dare la sensazione di un controllo da parte dei dirigenți della struttura partitica, quasi a difesa del loro status (l'aspetto risulta più evidente nello statuto del PD). Îl caso del referendum deliberativo, così come previsto dal PD col vincolo del risultato, allontana la struttura partitica dal ruolo di mediatore
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
la partecipazione în un mix di emotività e razionalità. L'obiettivo: ricostruire îl rapporto deteriorato tra partiți e loro elettori idealmente vicini, per creare una sorta di opinione pubblica strutturata all'interno dei partiți, senza per questo sostituirsi ai gruppi dirigenți legittimamente eletti, pur esercitando un'influenza sulle scelte di un partito attraverso forme di "democrazia partecipativa" a completamento della democrazia rappresentativa. Per democrazia partecipativa non s'intende îl sotto modello "rappresentativo-partecipativo", definito da Umberto Allegretti în: "Democrazia Partecipativa e Processi
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Benedetto Croce. Modernismo e conservazione nei primi vent'anni dell'opera (1882-1902), Editoriale scientifică, 2002; Benedetto Croce e la crisi della civiltà europea, Rubbettino, 2003. He also focused on the intellectuals history and he published: Un'ideologia per îl ceto dirigente dell'Italia unită. Pensiero e politică al liceo Dante di Firenze (1853-1954), Firenze, Olschki, 2012. Emanuel COPILAȘ is Teaching Assistant, PhD at the Department of Political Science from the Faculty of Political Science, Philosophy and Communication Sciences, Western University Timișoara
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
l'immigrazione proveniențe principalmente dalla sponda meridionale del Mediterraneo. Per non parlare delle ridicole affermazioni di bombardare i barconi o d'intervento militare în Libia. Queste affermazione ci fanno comprendere, se ce ne fosse ancoră bisogno, la miseria delle classi dirigenți europee. Gli europei non și rendono conto (eppure la storia dovrebbe insegnare qualcosa) che processi migratori così massicci non și governano: occorre dotarsi, nel breve periodo, di vere politiche di accoglienza e integrazione di soggetti che, non dimentichiamolo, fuggono da
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
qualsiasi smentita, smentita proveniențe dai dați a nostră disposizione. Șu questa infondata paura, mă oramai ben rădicata în larghi strati della società, le destre xenofobe stanno costruendo le proprie cospicue fortune politico-elettorali. E' l'ulteriore capolavoro delle nostre disastrate classi dirigenți, far ecslissare quell'ethos, senza îl quale nessuna politică può sopravvivere, espresso nelle parole del Vangelo di Marco: "perché ho avuto fame e mi avete dato da mangiare, ho avuto sete e mi avete dato da bere; ero forestiero e
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
a fi primiți în aristocratica, bogata, rezervata Uniune. Se va accepta ipoteza că am fost admiși din motive politice și puțini sunt aceia care sesizează imensul ridicol al acestei supoziții. Un grăunte de ridicol pudrează și insistența cu care factorul dirigent al țării bagă sub nasul Occidentului chestiunea Mării Negre, veche de pe când Miletul își trimitea coloniștii către malul dobrogean. Și într-un mapamond presărat cu vulcani politici ori în plină erupție, ori gata să explodeze. Nu e mai puțin adevărat, însă
Cu patalamaua... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10213_a_11538]
-
4. George Rotică - Poezii în Românul, 1, nr. 237, sâmbătă, 29 octombrie/ 11 noiembrie 1911, p. 6, col. 3, jos. (Recenzie nesemnată și complet negativă). 5. Vasile Goldiș (1862-1934), profesor, publicist și om politic. Membru al Academiei Române. Membru al Consiliului Dirigent (1918-1920) și Președinte al Societății ASTRA (1923-1932). 6. Oameni care se pot schimba în bine. 7. Vasile Mangra (1850-1918), preot, vicar, mitropolit al Ardealului și istoric, Membru al Academiei Române. 8. Ion Ciocârlan (1874-1941), învățător și prozator. Autorul unor proze ce
Romulus Cioflec și ziarul „Românul“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3790_a_5115]
-
Pe treptele marii catedrale din oraș l-am întâlnit pe pianistul Oleg Azel din Rusia, care trăia de mult timp în Elveția. Era un bărbat rotofei și scund, amintind silueta lui Brahms din desenele lui Willy von Beckerath (Brahms als dirigent, 1893-1894). Lângă el avea o nemțoaică, o cântăreață nouă, Blanca. Era lungă și subțire ca un sparanghel și capul ei blond semăna cu un nod. Oleg își neteza barba și-și sugea buzele roșii. Uneori mâna fină de evreu rus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
ținteau poziția de cel mai nesimțit din clasa: ore de informatică în care cauți pe net țipe dezbrăcate, ca să roșească colega de lângă tine, cea cu care ar trebui să faci proiectul; poezii obscene ca să testezi reacții, iar dacă ești livrat dirigentei cu invitația de a o recita din nou, ai tupeul de a repeta primele două versuri, apoi virezi pe „Nu-mi dați și mie un 10?”. Biată profa, din generația mea, crede că i s-a făcut un compliment și
O FABULA CU LUPUL de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368746_a_370075]
-
Iuliu Hossu, s-a deplasat la București, pentru a prezenta regelui Ferdinand și guvernului Actul Unirii, punându-se temeliile reîntregirii Statului Național. S-a instituit un Mare Sfat Național, prezidat de Gheorghe Pop de Băsești, un Comitet Executiv numit Consiliu Dirigent al Transilvaniei, Banatului și Ținuturilor românești din Ungaria, în frunte cu Iuliu Maniu, cu sediul la Sibiu, care a fiiințat până în toamna anului 1919. La 11 decembrie Consiliul Dirigent lansa un apel „Către Națiunea Română”. La 11/24 decembrie 1918
1 DECEMBRIE 1918-MAREA UNIRE.ZIUA NATIONALA A ROMANIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347658_a_348987]
-
prezidat de Gheorghe Pop de Băsești, un Comitet Executiv numit Consiliu Dirigent al Transilvaniei, Banatului și Ținuturilor românești din Ungaria, în frunte cu Iuliu Maniu, cu sediul la Sibiu, care a fiiințat până în toamna anului 1919. La 11 decembrie Consiliul Dirigent lansa un apel „Către Națiunea Română”. La 11/24 decembrie 1918 prin Decretul-Lege nr. 3631 se consfințea Marea Unire. “Unirea de la 1 Decembrie 1918 are o serie de trăsături specifice: armata română nu a fost prezentă la Alba Iulia;/ ... / solidaritatea
1 DECEMBRIE 1918-MAREA UNIRE.ZIUA NATIONALA A ROMANIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347658_a_348987]
-
și publicist MIHAI EMINESCU care ne-a lăsat o radiografie completă a societății românești din 1881. Acea imagine se suprapune perfect cu situația României anului de grație 2012. Câtă mizerie guvernamentală, câtă corupție, cât cinism trebuie să fie în clasele dirigente ale unei nații care cred că ar putea minți bunăstarea, înflorirea, civilizația în fața umbrei din ce în ce mai mari a morții fizicea poporului român? Ce suflet de chelner al Americii dunărene trebuie să aibă cineva ca să-și închiză ochii față cu cele potențe
CÂNTECUL INCORUPTIBILILOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362097_a_363426]
-
român. Ca urmare, singura mină aparținând statului ungar, mina Lonea, a fost supusă sechestrului asiguratoriu și trecută în patrimoniul statului român. La sfârșitul anului 1918, societatea Salgotarjan, pentru a se salva de la faliment, oferă din proprie inițiativă spre vânzare Consiliului Dirigent Cluj minele sale, împreună cu dreptul de exploatare evaluat la 100 milioane de lei, din care 90 milioane de lei reprezenta aportul în natură al grupului maghiar. În așteptarea hotărârii Conferinței de la Paris, autoritățile române, prin Decretul Lege nr. 2162 din
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
art. 2 din „Legea Minelor”, iar Decretul lege nr. 4241 din 7 octombrie 1919 interzice până la 6 luni după încheierea păcii generale orice tranzacții și cesiuni referitoare la bunuri miniere și industriale pe întreg teritoriul țării. În aceste condiții, Consiliul Dirigent Cluj, pe motiv că statul român nu dispune în prezent de banii necesari, amână negocierile la o dată potrivită. La 20 aprilie 1920 negocierile sunt reluate, partea română, formată dintr-un consorțiu de bănci în frunte cu Banca Românească, ajunge la
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
preajmă în momentele sale de acțiune! Dar, nu prea se punea problema unor abateri de la norme, deoarece, conform unei îndelungate tradiții, în părțile acestea de lume totul se rezolvă numai și numai în familie. Așa era și acum! Marele Consiliu Dirigent se afla adunat în Marea Sală de Consiliu și aștepta indicații de la președintele director general, cel cu drag numit, după cum dăduse chiar el un ordin de zi: Supremul. Deci, Marinică, zis Supremul, intră în sala de consiliu bușind ușa de
RĂCIREA GLOBLĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/342351_a_343680]
-
sau „Sfinxul de la Bădăcin” Iuliu Maniu reprezintă modelul omului politic, al remarcabilul om de stat. Cel care înființase la 30 octombrie 1918, la Viena, Consiliul Național al Românilor din Transilvania, si apoi, după ce în 2 decembrie 1918 devenea președintele Cosiliului Dirigent al Transilvaniei, și-a dus până la capăt rolul său hotărâtor pentru unirea Ardealului cu Vechiul Regat al României, iar, în continuare, prin social-politic luminată și, național, înțelept integratoarea fuziune în 1926 a Partidului Național Român din Transilvania cu Partidul Țărănesc
APEL PENTRU CINSTIREA MEMORIEI UNOR FOŞTI DEŢINUŢI POLITICI ROMÂNI de VICTOR RONCEA în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340569_a_341898]
-
mâinile și picioarele erau legate». Episcop greco-catolic de Gherla (din 1917) și apoi de Cluj-Gherla (din 1930), militant pentru Unire, este cel care a citit, la 1 decembrie 1918, la Albă Iulia, „Proclamația de Unire cu țara”. Membru al Consiliului Dirigent, a făcut parte din delegația care a prezentat Hotărârea de Unire Regelui Ferdinand la București. Senator de drept în Parlamentul României. După Dictatul de la Viena, rămâne în Transilvania ocupată de hortyști, protestând în numeroase rânduri împotriva represiunii la care era
APEL PENTRU CINSTIREA MEMORIEI UNOR FOŞTI DEŢINUŢI POLITICI ROMÂNI de VICTOR RONCEA în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340569_a_341898]
-
preajmă în momentele sale de acțiune! Dar, nu prea se punea problema unor abateri de la norme, deoarece, conform unei îndelungate tradiții, în părțile acestea de lume totul se rezolvă numai și numai în familie. Așa era și acum! Marele Consiliu Dirigent se afla adunat în Marea Sală de Consiliu și aștepta indicații de la președintele director general, cel cu drag numit, după cum dăduse chiar el un ordin de zi: Supremul. Deci, Marinică, zis Supremul, intră în sala de consiliu bușind ușa de
RĂCIREA GLOBALĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372330_a_373659]
-
clădirea respectivă, s-a mutat Teatrul Maghiar, al cărui edificiu - Teatrul Hunyadi - aflat la limita dintre piațele Avra Iancu și Ștefan cel Mare, fusese preluat de către autoritățile române, după 1918, urmare a unirii Transilvaniei cu România. Astfel, prin decizia Consiliului Dirigent Român, datată 18 septembrie 1919, el a devenint sediul Teatrului Național și al Operei Române. Teatrul Maghear a revenit vremelnic în clădirea din Piața Ștefan cel Mare, între anii 1940-1945, pe perioada Dictatului de la Viena. După anul 1945, odată cu reintegrarea
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
1913 - 1918) și Iulian Pop, primul primar român al municipiului. De altfel, el a și locuit în Clădirea consiliului, între anii 1919 - 1923. Realizări ale primarului Iulian Pop Avocatul Iulian Pop, numit primar la data 19 ianuarie 1919 de către Consiliul Dirigent al Transilvaniei, a deținut funcția până în 1923, când, în data de 13 aprilie, a demisionat. Pe perioada mandatului său de primar al Clujului, a fost inaugurată Universitatea Românească din Cluj, Dacia Superioară (azi Babeș-Bolyai), care și-a deschidea porțile la
ALTĂDATĂ, ALEŞII ERAU MAI RESPONSABILI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379801_a_381130]
-
mai mică cauză de-a privi cu neîncredere la tratările pe cari ministrul prezident al României le-au avut la Berlin. Deși nu sîntem consfințiți în amănuntele acelei pertratări pe cari d. Brătianu le-au avut cu oamenii de stat dirigenți de la noi și din Germania, totuși putem asigura cu toată hotărârea un lucru: că nici României nu i s-a făcut propunerea de-a intra în alianța austro-germană, nici din partea României iarăși nu s-a făcut propunerea de-a intra
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să se dezvolte bine decât atunci când i se va păstra Consiliului Federal întreaga lui greutate, ca unui corp care reprezintă suveranitatea, colectivă a guvernelor. Această greutate scade însă, ne pare, prin împrejurarea că, durata sesiunilor Consiliului Federal fiind lungă, miniștrii dirigenți, cei prusieni chiar cari sânt la fața locului, nu pot lua parte la ședințe în mod regulat și că multe din statele mici preferă, pentru considerațiuni financiare, de-a nu fi reprezentate în mod de sine stătător, încît substituțiunea, care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]