3,842 matches
-
exemplu, dacă în privința beletristicii paradigma gnostică este cea mai pertinentă cheie de lectură, în dreptul operei științifice am unele rezerve (cu toate că argumente ar fi și de o parte și de cealaltă). Ieșind din spațiul creației, am impresia că automatismul instrumentului secondează discernământul autorului. Și cu mai mari rezerve am întâmpinat unele afirmații privind „perspectiva de gândire privilegiată de M. Eliade” - gnoza (pag. 14) sau „orfismul de substrat, corectat prin gnoză: aceasta pare să fi fost formula spirituală emblematică a lui M. Eliade
Dincolo de evidențe by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13210_a_14535]
-
nicicând distrugerea - de adevăr, de valori, de relații firești între oameni și în interiorul sistemelor în care ei viețuiesc - nu poate permite auzului să perceapă unisonul perfect: scrâșnitul, scârțâitul, falsul vin din isonul veșnic prezent, al registrului profund - isonul obedienței fără discernământ. Iar combinația dintre obediență și lipsa exercițiului într-ale spiritului nu poate deschide calea spre înduhovnicire, ci doar spre o răzvrătire, manifestată printr-un paroxism al distrugerii. Cine a luat-o pe calea distrugerii tradiției - biserică, sat, valori culturale, oameni
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
Considerațiile lui Gabriel Dimisianu asupra perioadei 1945-1948 nu se opresc însă doar la literatura (proza) epocii. În stil de mare eseist, autorul face observații pertinente despre realitatea social-politică a unui interval pe care istoriile de tot felul îl înglobează fără discernămînt perioadei comuniste (se vorbea despre perioada postbelică de pînă în 1989 ca aparținînd puterii comuniste, fără a se delimita prea mult realitatea politică a primilor trei ani de după război, în care Regele Mihai se afla încă pe tron; cel puțin
Critica de acord fin by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12129_a_13454]
-
decorat înainte. De dragul partidului, Ion Iliescu s-a lăsat umilit de returnarea decorațiilor, nici nu a dat-o la întors, cum a făcut cu grațierea lui Miron Cozma. Presa noastră liberă îl acuză pe Ion Iliescu că și-a pierdut discernămîntul, dar nu sesizează că fostul președinte a preferat să-și sacrifice imaginea personală la despărțirea de Cotroceni pentru a scoate partidul din impas. Chiar dacă nu-l iubește pe Adrian Năstase, Ion Iliescu îi mai oferă acestuia o șansă, scoțîndu-l cîștigator
Proba libertății by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12172_a_13497]
-
a lua atitudine. În lumea scrisului românesc, H.-R. Patapievici este o excepție, adică un autor care are patosul ideii, puterea de a o însufleți în așa fel încît ea să poată prinde viață în mintea cititorului. Ultima sa carte, Discernămîntul modernizării (Humanitas, 2004) - o antologie însumînd șapte conferințe ținute în ultimii ani în țară (Timișoara, Constanța și București) sau în străinătate (Brisbane, Australia) -, este un exemplu de cum se mai poate gîndi astăzi cu patos, dar cu un patos pe care
Patosul lui H.-R. Patapievici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/12156_a_13481]
-
patos pe care, tocmai pentru că a reușit să și-l înăbușe, l-a trecut în starea discursivă a ideii. Noica are undeva o vorbă frumoasă: "E ceva iremediabil liric la începuturile oricărei reflexii filozofice." Vorba aceasta se potrivește întocmai autorului Discernămîntului modernizării: H.-R. Patapievici este un liric care a îmbrăcat haina epică a reflexiei speculative. Un amănunt aparte este că textele din această carte, veritabile conferințe pe felurite teme (a fi român, a fi modern, modernizarea, cultura generală, lipsa unei
Patosul lui H.-R. Patapievici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/12156_a_13481]
-
în imagini era una terapeutică, la noi aceeași evaziune seamănă cu o absorbire într-un vortex în interiorul căruia vom înceta să mai fim ființe gînditoare. Și atunci ce-i de făcut? Îndemnul lui H.-R. Patapievici este să procedăm cu discernămînt și măsură: să nu fim nici prea pesimiști în privința viitorului civilizației noastre, dar nici din cale-afară de optimiști. În prelungirea distincției lui Platon și în continuarea patosului de care vorbeam la început, pot spune că Patapievici, atunci cînd își păstrează
Patosul lui H.-R. Patapievici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/12156_a_13481]
-
infinit interpretabilă, a fost utilizată pentru justificarea unor acte de vandalism în spațiul culturii, așa cum utila și aparent inofensiva șurubelniță este folosită de unii infractori pentru săvârșirea unor crime. În perioada imediat postbelică - 1945-1948 - s-au elaborat în grabă, fără discernământ, cu o evidentă plăcere sumbră de a distruge biblioteci, liste ale cărților condamnate la dispariție, prin ardere, topire sau trecerea lor în diverse "fonduri secrete" (practic, un fel de închisori ale cărților). În valoroasa lucrare cu caracter documentar Gândirea interzisă
Din "realizările" regimului comunist - Cărți interzise by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12187_a_13512]
-
interesant, atunci te atrag indiscrețiile din el sau părțile cu caracter obiectiv" (p. 104-105). Autentice nu sunt subiectivitatea și vanitatea, ci numai obiectivitatea și universalitatea. Luat în doze prea mari, cum s-a întâmplat în literatura noastră postdecembristă, susținut fără discernământ de către o critică uniform entuziastă, jurnalul devine nu pur și simplu nociv, ci chiar toxic, creând iluzii de mari succese, dereglând evoluția normală în sensul construcției de semnificații universale. Jurnalul ne menține nu numai în orizontul meschin al unor adevăruri
Defaimarea jurnalului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12234_a_13559]
-
despre tăcerile și capcanele filozofiei, despre îngeri, despre cosmologia lui Dante. Cu acele prilejuri s-au lansat cărți ce aveau să aibă un remarcabil succes de librărie (Despre îngeri, de Andrei Pleșu, Crase banalități metafizice, de Alexandru Dragomir, iar recent Discernământul modernizării. Șapte conferințe despre starea de fapt și Ochii Beatricei. Cum arăta cu adevărat lumea lui Dante, de H.-R. Patapievici), s-a discutat aprins cu publicul, s-a polemizat, s-a aplaudat frenetic. Într-un interviu din noua revista
Conferințele Microsoft by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12250_a_13575]
-
colaborare între specialiști. Fiecare din cele trei scrieri introduse în sumar beneficiază de un amplu și doct studiu introductiv, iar în finalul volumului avem un glosar, indice de autori și opere ca surse ale erudiției cantemiriene, repere critice alese cu discernământ (dar, totuși, prea zgârcit de scurte) și o bibliografie selectivă actualizată. Nota asupra ediției precizează onest că textele au fost preluate din apariții anterioare și figurează aici în aceeași îngrijire, astfel: Divanul, editat și prefațat de Virgil Cândea în 1974
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
publică. l Pentru interviul numărului 1 al "Suplimentului de cultură" a fost ales cu fair play și în ciuda antieliștilor, Horia Patapievici (care nu e autorul Poliromului, ci al Editurii Humanitas, unde a lansat recent două noi volume: Ochii Beatricei și Discernămîntul modernității - cea mai bine vîndută carte la Gaudeamus, precum și un audio book, Spărtura din cer). Horia Patapievici dă multe interviuri, nu doar în reviste culturale ci și în cotidiane de mare tiraj, la radio și TV. întrebare pentru Sorin Adam
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12272_a_13597]
-
Fragmentarea lui, această tendință pe care o numim postmodernă, țîșnită din mințile domnilor Derrida, Baudrillard, Lyotard, trebuie să fie legată strîns de istorie. Legile erei moderne au fost obținute prin abstractizare. Li s-a atribuit existență. Ca să fie utilizate, fără discernămînt, în științele sociale" (pp. 159-160). În deja buna tradiție postmodernă, autorul face, în cîteva rînduri, referiri la cartea pe care tocmai o scrie. În intenția sa stă nu doar relatarea secvențială a unei succesiuni de evenimente, ci și o încercare
Gray is beautiful? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12348_a_13673]
-
Stavru, Octavian Naghiu, Dan Iordăchescu, dirijorul Constantin Petrovici, precum și muzicologi ca Doru Popovici, Vasile Donose, Viorel Cosma. Anca Florea întreprinde în această lucrare, ca și în toată seria de volume publicate până în prezent, o migăloasă muncă de istoriografie, selectând cu discernământ și obiectivitate cronici diverse sau aprecieri critice din epocă. Apreciem talentul bibliografic al Ancăi Florea, subtilitatea cu care a surprins în detaliu fiecare premieră, cu care a descris emoțional momentele de referință de la începuturile instituției în noul local. Pentru cei
Istoria Operei Române by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/12387_a_13712]
-
pe care nu și-o voia subjugată nici unei culturi, oricât de reputate, precum și cea franceză. Simțea o nevoie imperioasă de a-și păstra integritatea spirituală, demnitatea și mândria, temându-se să nu se transforme într-un învățăcel obedient, admirator fără discernământ, un gură-casă lipsit de individualitate. În țară, cu toate că nutrea resentimente profunde pentru profesiunile legate de disciplinele juridice, intră ca secretar la un judecător de instrucție din Varșovia. pentru un timp limitat, întrucât se va consacra în curând preocupărilor literare. Opțiune
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
opere ale scriitorilor români menționate cam la grămadă în capitolul Bibliografie din Istoria literaturii române ( ed. cit.), nu reprezintă, toate, valori textologice, chiar și atunci când au apărut în colecții girate de savanți precum Nicolae Cartojan. Citarea edițiilor cu toptanul, fără discernământ critic filologic și istorico-literar, discreditarea "buchiselii" lingvistice comparate, absolut necesare, precum și a minuțioaselor cercetări bibliografice preliminare, fără de care nu pot fi realizate ediții corecte, de încredere, precum și tăcerea savant îmbufnată a majorității lingviștilor, cărora s-ar părea că nu le
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
văzuți și auziți în exercițiul privilegiului nostru. Dar nu era numai asta. Nu eram doar niște derbedei de bani gata. Eram altfel, și ne celebram prietenia și singularitatea în acele chefuri gălăgioase de un gust ordinar. Făceam uz de un discernământ superior cu privire la viață și la savorile ei, ceea ce ne unea era tocmai certitudinea că foamea noastră aduna laolaltă toate apetiturile care într-o zi aveau să ne aștearnă lumea la picioare. Eram atât de lacomi la început, încât orice ar
Luis Fernando Verissimo - Clubul îngerilor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11440_a_12765]
-
30. Sufletul este „un lucru cu adevărat minunat și divin! Când l-a făcut Dumnezeu, n-a introdus în natura lui nici o răutate, ci după chipul virtuților Duhului l-a făcut (Fac. 1, 26-27). A pus în el legile virtuților: discernământul, cunoștința, prudența, credința, iubirea și pe celelalte virtuți, după chipul Duhului. Încă și acum Domnul i se descoperă și este aflat (de el) prin cunoaștere, prudență, iubire și credință. (Pentru că Domnul) a pus în el rațiune și cugete, voință, l-
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
Cu atitudinea lui de jupîn al orașului și cu gesticulația de magnat pornit de jos, Sechelariu devenise un personaj. Era imposibil să-l ignori. La începuturile sale părea pitoresc și avea în Bacău o popularitate reală. Persoane în al căror discernămînt am încredere mi-l descriau ca pe un tip abil și norocos în afaceri, cu reputație meritată de gospodar tenace. Slăbiciunea lui pentru fotbal îl făcea cu atît mai simpatic , iar anumite gesturi de sprijinitor magnanim al culturii locale, fără
Lacrimile lui Seche by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11550_a_12875]
-
pentru fiecare etapă a existenței sale se derulează ca într-un peisaj suprarealist în mișcare. Naratorul e vocea interioară a lui Tod Friendly - John Young - Hamilton de Souza - Odilo Unverdorben (această din urmă ipostază fiind cea ,reală"), care, paradoxal, are discernămînt, înregistrează percepțiile și sentimentele corpului gazdă (horribile dictu!), dar nu poate interveni cu nimic în acțiunile acestuia. Funcția lui e așadar una de simplă înregistrare, dar nu una seacă, de grefier, ci una colorată, uimită, mai bine zis nedumerită. Povestea
În sens invers by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11549_a_12874]
-
golului care survine ulterior. Cum a putut să prevadă zădărnicia proiectului utopic un tânăr neumblat încă prin lume, îndoctrinat de educația militară, fără să fi trecut probele grele de formare, de la avânt la deziluzie? Un simptom care semnifică începutul unui discernământ. Schiller a salutat cu urale declanșarea revoluției franceze din 1789. Apoi, repede, elanul s-a stins, l-au crispat în muțenie valul de teroare, decapitarea regelui, șuvoaiele de sânge. Asta era schimbarea pe care o dorise? Titlul de onoare, de
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
trupesc în noi, ridicând iubirea senzuală la treapta înaltă de iubire duhovnicească. Patima desfrânării se desfășoară după un scenariu și potrivit unui mecanism ce are mult mai multe în comun cu instinctul și cu pofta decât cu rațiunea și cu discernământul. Declanșarea și derularea acestei patimi poate fi descoperită și de manifestările care o anticipează și o precipită: • o stare crescândă de neliniște și de agitație, un zbucium și o tulburare sufletească în continuă progresie, în așteptarea derulării și satisfacerii ei
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
și o adversitate, o gelozie bolnavă față de tot ceea ce i-ar putea periclita împlinirea patimii, fie că este vorba de persoane, fie că este vorba de obiecte; • o reducere progresivă a factorului rațional, în favoarea celui irațional, pătimaș; o stingere a discernământului, o întunecare a rațiunii, a puterii de judecată și de deliberare, sfârșind prin pierderea controlului asupra lucrărilor sufletului și a simțurilor; • robie sufletească, prin care desfrânatul lucrează instinctiv, animalic la împlinirea poftei sale fără limite 180. Așa cum am precizat mai
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
cineva se face vinovat chiar de poluțiile avute. Oxigenarea mai slabă a creierului, ca urmare a meselor copioase, stropite și udate din belșug cu băuturi și datorată faptului că digestia celor ingurgitate solicită o cantitate mai mare de energie, slăbesc discernământul, trezvia, controlul mișcărilor trupești de către cele spirituale, favorizând rătăcirea, vagabondarea minții și a gândurilor, căderea lor în robia plăcerilor trupului și instalarea poftelor și a dorințelor de 178 Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
permit copiilor să-și amenințe părinții că îi vor denunța la poliție dacă vor încasa o scatoalcă? Sau despre faptul că au dreptul să-și stabilească împreună cu profesorul planul de învățământ la cutare sau cutare materie? Până unde poate merge discernământul unui copil? - Acesta este un subiect neînsemnat din perspectiva suedeză. Noi am eliminat maltratarea de vreo 50 de ani și acest delict este rareori adus în fața instanței. - Ca ziarist, ați publicat recent o carte - Hoții pieței - în care ați vorbit
Jan Guillou - "Sunt deținătorul unei experiențe unice" by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11732_a_13057]