72 matches
-
rezultatele cercetării, în cercetători, fiindcă întrebările le "sfredelesc ființa", fiindcă sunt lipsiți de interes, sceptici, apatici etc.). Este importantă imaginea rostului cercetărilor sociologice și a rezultatelor acestora în ochii categoriilor de public. Cercetările dubioase, îndoielnice, prost desfășurate, tendențioase, pot arunca discredit asupra cercetării și rezultatelor acesteia. În caseta tehnică putem reține informații privind următoarele variabile independente: sex, vârsta, ocupația părinților, profesia părinților etc. În funcție de profunzimea pe care vrem s-o dăm cercetării temei și viabilității soluțiilor, putem strânge și alte informații
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
științific a fost adesea întîrziat de o formă de obtuzitate, cultivată cu aroganță "de spiritele academice și de profesori (die Akademici und Professoren): este vorba despre retragerea trufașă în specializarea cea mai îngustă profesional, adică mai mărginită intelectual și aruncarea discreditului social asupra interesului diletant, adică îndrăgostit de cultură, în general" (Discernămîntul modernizării, Ed. Humanitas, Bucuraști, 2004, p.154). Dogmele academice nu slujesc adevăratul spirit științific, acesta fiind deturnat spre un utilitarism și un pragmatism de fațadă. De aceea avem nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
atunci motivul curioasei sale atitudini de la consiliu: preotul DumitrescuBorșa, vechi luptător legionar dar mare adept al lui Bacchus, dorea să fie numit subsecretar de stat la Culte, iar Sima dându-și seama că o asemenea numire ar aduce un serios discredit asupra noastră, a trebuit să recurgă la o mică stratagemă, spunându-i că generalul Antonescu nu mai vrea să numească niciun ministru sau subsecretar de stat. De aceea, dacă m-ar fi susținut pe mine și aș fi fost numit
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
a doua, a treia și a patra ale revistei, prima pagină (În care Emanoil Bucuța n-a apărut decât foarte rar), fiind În majoritatea cazurilor rezervată colaboratorilor din afară, [cu texte] destul de eclectice sau de mediocre, salvate Însă de la un discredit total prin rafistolările sau șiretli curile amăgitoare ale titlurilor și „manșetelor“ cu tam-tam, inventate de secretarul de redacție, de nu-și mai recunoșteau nici autorii paternitatea lor, cum și prin notițele dense, sucu lente, din paginile a treia și a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
părere e cvasiunanimă, rămâne destul de greu de înțeles în ce ar putea consta concurența dintre electronică și filologie, cu handicapul de azi al celei din urmă. Dar uitați-vă mai atent la ce se întâmplă cu limba, priviți unde duce discreditul filologiei (sau, dragă Doamne, „matematizarea” ei). Același lucru cu privire la drept. În ziua de azi principiile clasice ale dreptului nu mai au curs și sunt complet ignorate ; aproape pretutindeni sunt călcate în picioare principiile dreptului public, atât penal, cât și administrativ
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
de la Vatican” : aceste cuvinte se rosteau mai mult sau mai puțin în derâdere. Puțini au perceput, sau poate nimeni, gravitatea gestului lui Camil Petrescu în contextul istoric de atunci. Alții însă au perceput-o sub specia învecinată a ridiculului discreditant. Discreditul acesta s-a dovedit durabil, trecând din cafeneaua de odinioară la generația crescută între timp. Durabil, deoarece se întemeia pe o endemică lene a minții. „Deșteptăciunea” ricanantă și negativismul aprioric sunt alibiurile unei funciare nesimțiri intelectuale, care trece foarte lesne
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
cea tematică m-au îndepărtat, se pare definitiv, de primul făgaș, de prima albie a creației, a „ambiției” mele, fascinate încă de „temele prozei locale”, tradiționale, cum am spus. (Să nu se înțeleagă că arunc într-un fel sau altul discreditul asupra înaintașilor mei în proza română. Sosiți târziu într-o cultură lucidă, cultă, într-o țară târziu unificată, ei au contribuit, uneori eroic - vezi cazul Rebreanu, ce a scăpat cu puțin de plutonul de execuție maghiar, evadând de sub escortă din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Poe, se insinuează în ceea ce am putea numi mitul concretului. Pe acest fundal al naturaleții asumate, ergo al eșecului unei calofilii inerțial notate cu semnul plus, are loc însă procesul invers, al poetizării insignifiantului, derizoriului, efemerului. Relațiile acestea izbite de discredit revin în circuitul poetic, grație simplității, purității lor originare. Umilința le acordă aura sa izbăvitoare. Refuzată pe o cale convențională, poezia se reconstituie pe calea spontaneității, favorizată de abordarea unor reprezentări prea puțin frecventate, marginale. Ferită de uzură, lumea obiectelor
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]
-
criticilor: nu convingerea că literatura anilor de comunism trebuie recitită la fel ori diferit i-a despărțit, ci condiționarea acestei noi lecturi de atitudinile politice ale scriitorilor înșiși; pentru unii, aceste atitudini sînt fără mare importanță, pentru alții, ele antrenează discreditul operelor. Sub acest dezacord, se ascunde în definitiv o politizare a întregii dezbateri. Procesul literaturii publicate sub comunism ar fi trebuit să fie, în opinia unora, similar unui eventual (și tot mai improbabil) proces al comunismului ca atare. S-au
Revizuirile critice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14268_a_15593]
-
puțin eterogenă, tinde a se "aristocratiza" pentru a-și compensa, prin "distincție", carența de fond. O a doua sursă a Răului e de ordinul concepției literare. Peste starea damnării se suprapune rețeta naturalistă, care încearcă, la rîndul său, a suplini discreditul axiologiei etice și religioase cu produsele gîndirii pozitivist-scientiste. Așezat "dincolo de bine și de rău", autorul aspiră a restaura "adevărul" condiției umane, servindu-se, după cum recunoaște romanciera, de "lupa" severității, pentru a pune accentul, firește, pe Rău (căci o mediere reală
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
era îngăduită recurgea la manevre specifice, uneori coroborate cu astuție de "foruri", conducînd la "o iluzorie scară de valori, promovată stăruitor în deceniile dictaturii comuniste". Exemplele, îndeajuns de convingătoare, nu absentează. O ambițioasă lucrare academică e izbită de un grav discredit: "Dicționarul General al Literaturii Române, pe cale de realizare tipografică, nu reprezintă altceva decît o monstruoasă reconciliere a spiritului contemporan cu concepțiile și perspectivele ideologice perimate ale regimului comunist, ce a mistificat nu numai sensul valorilor contemporane, ci și modul de
Eternul Aristarc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7315_a_8640]
-
lui Cornel Regman, ca o chezășie a solidității și ca un reflex al organicității, nu-l oprește a fi atent față de noutate (s-a manifestat ca o nedepășită instanță exegetică de întîmpinare a prozei), solicitîndu-l adesea față de factorii amenințați de discredit, rea înțelegere, dispariție. Am putea vorbi despre un soi de ecologie critică. într-o vreme frămîntată, cu avansuri ale formulelor de producție literară uneori pripite, cu dislocări nemotivate și confuzii prețioase, autorul Colocvialului vine cu grija gospodărească pentru ceea ce se
Un inconformist: Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12233_a_13558]
-
fost judecați "drept oameni care au vrut să-și domine semenii, și osîndiți asemenea despoților, a spiritelor absolutiste", în prezent personalitățile de relief, prin forța lucrurilor directoare ("căpitanii ideologici", îndrumătorii "de tip guru", după cum îi persiflează Adrian Marino), cad în discredit: "Căci, în fond, absolutul manifestat pe tărîm religios, metafizic, juridic, estetic, etic sau politic, prin principii, legi, porunci etc., este la bête noire a enciclopediștilor". Pornire care nu face decît să limiteze enciclopedismul, să acorde iluminismului un statut de iremediabilă
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]
-
Și în intenția, și în alcătuirea Mistificțiunilor, Mircea Anghelescu rezolvă dilema în favoarea sa. El introduce rigoarea expertului în pledoaria de apărare - literară - a tuturor categoriilor de texte deviante pe care le identifică. Falsurile, farsele, apocrifele, pastișele, pseudonimele sunt salvate de discreditul de care-au avut parte până nu demult, cel puțin în spațiul românesc. De la exemple formal arhicunoscute (cum ar fi celebrul proces de plagiat în care a fost implicat Caragiale de imundul jurnalist Caion sau falsa memorialistică genuină din Însemnarea
Les faux monnayeurs by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8529_a_9854]
-
dintre cei care au reimpus atenției pe poet, după o lungă traversare a deșertului, i s-a părut că ele sînt nesatisfăcătoare, atît prin lexic cît și prin senzații"; "în definitiv, erotica lui Bolintineanu, asupra căreia Călinescu a aruncat un discredit ce se dovedește durabil, are meritul de a fi reînnoit anacreontica din generația clasicilor într-un fel care nu i-a reușit lui Alexandrescu (autor de romanțe) și cu atît mai puțin lui Alecsandri (e sectorul lui cel mai slab
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9100_a_10425]
-
Nicolae Manolescu " Faptul că fascismul și comunismul nu suferă un discredit comparabil se explică, înainte de orice, prin caracterul fiecăreia dintre cele două ideologii, care se opun una alteia ca particularul față de universal. Vestitor al dominației celor puternici, fascistul învins nu mai lasă să se vadă decît crimele pe care le-a
Fascism și comunism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17154_a_18479]
-
lui Furet, pe care am reprodus-o, rezumă o idee mai veche a autorului. Și el, și Nolte sînt conștienți că indulgența față de comunism este nejustificată și încearcă să-i determine cauzele. Furet remarcă, mai departe, rolul jucat în acest discredit diferit de circumstanțele prăbușirii celor două totalitarisme: fascismul a căzut brusc, o dată cu sfîrșitul Războiului Mondial și a fost imediat pus la zid; comunismul s-a descompus lent, din interior, fără a fi învins. Procesul fascismului (în variantă germană sau italiană
Fascism și comunism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17154_a_18479]
-
realitatea nedreptăților sovietice. Ajuns în Franța, ține să-și facă publice aceste dezamăgiri, menite să avertizeze. Scrie și publică destăinuirea Vers l^autre flamme. Această scriere provoacă mare răsunet, lui aducîndu-i imense daune din partea presei franceze de extremă stînga, inclusiv discreditul lui Rolland, activ filosovietic (era căsătorit cu o rusoaica recrutata de N.K.V.D.). Prietenii francezi, mai toți, îl abandonează, unii scriind pamflete împotrivă-i, descriindu-l că agent al Siguranței. Din 1930 se află în România. Istrati era un însingurat, nimeni
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
naționale, bătălia pentru Centenarul Eminescu, bătălie în care poetul a avut de luptat cu unele prejudecăți ale unor înalți activiști de partid de etnie străină, reabilitarea lui Octavian Goga". Care "strădanie", cînd aproape întreaga literatură interbelică a intrat în eclipsa discreditului ori chiar a interdicției, cînd cu excepția lui Goga - excepție care subliniază regula - și a lui Arghezi, care și-a inaugurat faza colaboraționistă, nici un scriitor interbelic n-a fost cu adevărat susținut, pus în valoare de către fostul diriguitor al Uniunii Scriitorilor
O struțo-cămilă ideologică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17139_a_18464]
-
a numărat zilele, care, în cazul unora, au fost cu siguranță mult mai multe decât cele o sută pe care le așterne cu superbie d-na Jela pe coperta cărții. N-ar fi neapărat un rău în asta. Nici măcar în discreditul pe care informațiile false ori tendențioase îl aruncă asupra mărturiilor și documentelor din carte. Rău este să-ți arogi titlul de unic legatar moral al marii doamne dispărute. Am scris cele de mai sus fiindcă "ei", care au iubit de
O carte indecentă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/8158_a_9483]
-
am, deocamdată, nici un ecou. Ce pot să spun, aici, este că literatura este cu adevărat, în primejdie. O primejdie, înainte de orice, care amenință calitatea ei. Se publică mult, dar ce operă mare ați citit în ultimul deceniu? Este, apoi, un discredit aproape instituționalizat al valorilor literaturii române. Vine, la urmă, școala și face restul. Un exemplu: scoate scriitorii români de la examenul oral de la bacalaureat și introduce în locul lor texte din rapoartele oficiale și din discursurile (traduse) ale comisarilor europeni. Explicația ar
Eugen Simion: "Mi-ar plăcea să formez o echipă de 5-6 critici tineri, care să scrie cu regularitate despre literatura română" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8336_a_9661]
-
Maniu în cea a poeziei din interbelic. Aceeași alură experimentală, aceeași incredulitate față de "cu-viința" poetică, aceeași "democratizare a imaginarului în tonuri stinse deopotrivă prin melancolie și persiflare, însă însuflețite de-o subiacentă caritate față de tot ce e lovit de marginalizare, discredit, rea înțelegere. Petre Stoica ar putea subscrie deviza, arborată încă în 1916, a autorului Salomeei: "Tot ce e în jurul nostru merită cinstea de-a fi înălțat într-un vers". Firește, inteligența sa artistică remarcabilă îl împiedică a se deschide fără
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
neamului. Este vorba despre imnul La arme! A apărut în revista „Flacăra”, 8 decembrie 1912 și George Călinescu caracteriza astfel poezia lui Șt. O. Iosif: „Lui i se datorește acea strigare națională de vitejie La arme! amenințată să cadă în discredit în vremurile fericite, dar înviind impetuos la fiecare zguduire a patriei. Marseilleză română cu vibrație proprie, independentă de vreun miraj muzical.” (v. Istoria literaturii române, 1982, p.605) A fost transpusă în acorduri de marș de compozitorul Alfonso Castaldi. Despre
Doi „soli ai Ardealului”: Șt. O. Iosif și Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3263_a_4588]
-
variem sistemul de lectură. Astfel, recent, unii critici Ťtematiștiť îl descoperă în postume ca pe un mare poet erotic, însă mitul modern al poeziei blagiene se restituie treptat pe măsură ce iese la iveală marele poet expresionist european". Izbită însă de un discredit acut se arată producția lui Dimitrie Stelaru. Atmosfera sa "halucinogenă/ halucinantă" ar fi văduvită de o substanță poetică creditabilă, impresionînd nemotivat, odinioară, prin stranietatea sa și, mai cu seamă, prin "obscuritatea organică a actantului boem" pe care E. Lovinescu l-
O antologie de Marin Mincu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12557_a_13882]
-
e decît eternitatea care i-a hrănit pe "fiii neprihanei", lovită de-o utopie vicioasă, antiparadisiacă, ce se distruge pe sine, cuprinsă de "purpura incendiului ce va mistui lumile", ce le mistuie deja... De reținut, pe filiera unui asemenea acut discredit al originarului, cîteva trepte ale consemnării metaforice a revelării Răului (o epifanie inversată) din sînul, unei primordialități părelnic îmbietoare, însă purtînd de fapt germenele distrugerii. Tabloului edenic i se surprind echivocurile, umbrele. Din unghiul retrospecției, grandioasa inocență naturală își dă
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]