183 matches
-
pe aburii degajați de asfaltul trotuarului. Cum eram în preajma fântânii arteziene de la Universitate, mă așezasem pe o bancă, să derulez filmul întâlnirii cu totul insolite. Și, în fumul unei țigarete aprinse, realizai că Ea îmi răsărise înainte ca din pământ, discrepantă prin mișcări și strai, în omenirea mișunând iute-iute încolo și-ncoace pe lângă noi. Pășea parcă imponderabil pe minunatele-i picioare lungi, unduind poalele unei rochii ivorii de mătase. Purta, pe căldura aceea de iulie-mușcător, mănuși albe până spre coate. Sub
PREŢUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379812_a_381141]
-
băiatul, efilat sau bondoc, își îndeasă pînă peste urechi fesul (obligatoriu negru), avînd aerul unui neajutorat nătîng, înfiat de cea pe care o ține de mînă. Asta-i ce se vede. Cine știe însă ce dedesubturi freudiene ascunde această împerechere discrepantă sau, pur și simplu, împerechere! Una din junele și talentatele sculptorițe, care dădeau tîrcoale atelierului parizian al lui Brâncuși și mai zboveau acolo, să lucreze, mi se pare Irina Codreanu, își amintește, tîrziu de tot, că gorjanul, ca să poată înjura
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și de respingere depinde de gradul de implicare a persoanei, de atașamentul acesteia față de propria atitudine. Se consideră că persoanele mai implicate acordă o atenție mai mare mesajelor persuasive manifestând în același timp tendința de eliminare din mesaj a elementelor discrepante. Experimental au fost identificate trei zone în care se pot plasa enunțurile unui mesaj persuasiv: - zona de acceptare din jurul atitudinii receptorului față de problema pusă în discuție; - zona de neangajare, o categorie destul de reziduală în care intră enunțurile destul de îndepărtate
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
apud. Havârneanu,1998ă. Teoriile consistenței Explică schimbarea ca pe un proces rațional, oamenii fiind motivați să fie și să apară în ochii celorlalți consecvenți în ceea ce spun sau ceea ce fac, astfel încât atitudinile și acțiunile lor să nu mai fie discrepante (Heider, 1946 - modelul teoretic al echilibrului cognitiv, Osgood și Tannenbaum, 1995 - teoria congruenței, Festinger, 1957teoria disonanței cognitiveă. În cele ce urmează vom detalia doar teoria disonanței cognitive deoarece este una dintre cele mai bine reprezentate ale schimbării de atitudine în
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
este schimbarea de atitudini. Paradigma clasică a disonanței a fost elaborată în urma unui experiment al lui Festinger și Carlsmith (1959ă și a fost denumită „paradigma acordului forțat”. Paradigma disonanței este prin excelență o „teorie a justificării”, ( efortului, deciziilor dificile, comportamentelor discrepante cu atitudinileă, iar schimbarea de atitudine ce survine este prețul plătit acestei nevoi de justificare. După cum se poate observa, teoriile consistenței permit predicția schimbării atitudinale în sensul echilibrului și consonanței cognitive, al modificărilor atitudinii în sensul sporirii congruenței în direcția
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
dezvoltării. 2.4. Teoria creșterii endogene Realitatea indică faptul că este foarte greu ca țările sărace și cele în curs de dezvoltare să reușească să ajungă din urmă țările dezvoltate. Vechea teorie clasică poate explica actualele divergente in ce priveste discrepantele intre nivelele de dezvoltare a tarilor si faptul ca predicția modelului Sollow (creșterea pe locuitor s-ar putea opri în absența unor îmbunătățiri continue în tehnologie) nu a fost confirmată în realitate. Ea a fost pusă sub semnul întrebării de către
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
generează o stare psihică de curiozitate, de nedumerire, de uimire sau de incertitudine, de neliniște În fața unui obstacol ce trebuie Învins, a unor dificultăți teoretice sau practice greu de depășit, de rezolvat, În fața noutății, a necunoscutului. Subiectul trăiește această situație discrepantă dintre propriile-i cunoștințeși noutatea care nu se mai potrivește acestora, care cere o altă explicație, ca pe un „conflict” lăuntric de natură epistemică, ca pe o situație paradoxală (ca pe un eveniment În aparență simplu și cunoscut, dar care
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
contrar). Ne-am putea aștepta că variația în rezultatele obținute s) demareze o c)utare a posibilelor surse de perturbație omise din modele. În exemplul de fâț), ,,descoperirile” valabile pentru secolul al XIX-lea difer) de cele din secolol XX. Discrepanta nu îi conduce pe autori decât spre cea mai elementar) speculație asupra a ceea a ce s-ar fi putut omite, ins) nu apare absolut nici una cu privire la ce ar fi putut merge prost în maniera în care variabilele au fost
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
si, în consecinț), trebuie s) reacțion)m fâț) de acel fenomen. Aceast) aserțiune r)mane valabil) doar dac) națiunile importante din punct de vedere politic sunt strâns legate. Am v)zut c) nu este cazul. Arareori a fost mai mare discrepanta dintre omogenitatea sugerat) de ,,interdependent)” și eterogenitatea lumii în care tr)im. O lume compus) din unit)ți extrem de inegale este cu greu una interdependent). O lume în care câteva state își pot purta destul de bine singure de grij), și
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
exces; mai tarziu, exploatarea ț)rilor mai s)race de c)tre cele mai bogate, prin repatrierea profiturilor obținute din investiții. Așa cum accentua Robert Jervis, comentând pe marginea acestui capitol, o depresiune economic) în ț)rile bogate, care ar atenua discrepanta, ar putea pune cap)ț imperialismului, așa cum a fost el definit de Galtung, cu condiția ca depresiunea s) dureze! În raportul susținut în cadrul Celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Chinez, Chou a identificat Statele Unite și URSS ca
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
în mod riguros asupra acestui punct. aExporturile că procent din PNB, plus importurile că procent din PNB. bDatele din perioada interbelic) pentru Uniunea Sovietic) nu sunt date. Ele induc în eroare, din cauza deprecierii repide a a rublei naționale și a discrepantei dintre valoarea rublei naționale și a celei internaționale, ca unitate de cont. În virtutea ultimului motiv, si datorit) diferenței de evaluare a comerțului internațional și a celui din interiorul blocului comunist, datele ar trebui interpretate cu precauție. Surse: Toate datele din
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
aristocrație reinventa atunci mila creștină sub numele de filantropie. Iar Marx nu făcea decât să amplifice această strategie de discredit simbolic. În realitate, chiar dezvoltarea capitalistă făcea posibilă discuțiile despre sărăcie și, în consecință, unele comparații între niveluri de trai discrepante. Marginalii trezesc interesul teoreticienilor justițiari pentru bunul motiv că oferă imaginea unei societăți inversate 139. Ei încarnează, punct cu punct, contrariul valorilor oficiale. Cu cât conflictele sociale sunt mai ascuțite, cu atât celălalt, exclusul, devine mai copleșitor, mai neliniștitor 140
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
este cauza, iar atitudinea, efectul. Trecerea rapidă de la regimurile totalitare la democrație este o situație aproape cvasiexperimentală în acest sens. Fără a fi ipocriți - și aceștia sunt numeroși -, mulți indivizi, mai mult sau mai puțin constrânși de împrejurări, întreprind acțiuni discrepante față de convingerile lor prealabile, iar, o dată întreprinse, respectivele acte de conduită determină o reformulare a convingerilor (atitudinilor), o adaptare a lor la noua situație. Desigur, autojustificarea poate fi dezvoltată chiar înaintea desfășurării acțiunii. S-au consemnat și experimental asemenea mecanisme
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ușurință ce cred și declara rapid ”nu știu” c. sunt și indivizi care pur și simplu nu doresc să se afle ce cred, dintr-un motiv sau altul (teamă, nesiguranță, neîncredere în sine, timiditate, neîncredere în operatorul de anchetă, conștientizarea discrepantei între opinia lor și dezirabilitatea socială etc.); d. unele persoane simt că există o presiune socială pentru ascunderea adevărului și declara neadevăruri, gândind că o “minciună inocentă” nu-i un lucru chiar atat de rău, mai ales că rămâne anonimă
Chestionarul utilizat in cercetarea opiniei. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
Cook și Smith. Vezi: M. Cook și J.M.C. Smith, „The Role of Gaze in Impression Formation”, British Society, Clinical psychology, nr. 14, 1975, pp. 19-25. Descoperire făcută de Vine. Vezi: I. Vine, „Judgement of Direction of Gaze: An Interpretation of Discrepant Results”, British Society, Clinical psychology, nr. 10, 1971, pp. 320-331. Este recunoscut faptul că partea stângă a feței este mai expresivă. Este și părerea emisă de Skinner și Mullen: „Facial Assymetry in Emotional Expression: A Meta-Analysis of Research”, British Journal
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
mod curent, găsind modalitățile cele mai bune de a colabora, explorând conflictele de care se lovesc pe parcurs. Autoarea CAPITOLUL 1 SATISFACȚIA ȘI IMPLICAREA ÎN MUNCA 1.1. Teorii ale satisfacției în munca Satisfacția în munca este abordată de teoria discrepantei și teoria echitații. Ambele teorii se referă la așteptările individului și la rezultatele dorite ale muncii, ca elemente determinante ale satisfacției în munca (apud Constantin, Ț., 2004, p. 186). Teoria discrepantei consideră că satisfacția în munca depinde de raportul dintre
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
în munca Satisfacția în munca este abordată de teoria discrepantei și teoria echitații. Ambele teorii se referă la așteptările individului și la rezultatele dorite ale muncii, ca elemente determinante ale satisfacției în munca (apud Constantin, Ț., 2004, p. 186). Teoria discrepantei consideră că satisfacția în munca depinde de raportul dintre așteptările individului (rezultatele dorite) și rezultatele obținute. Dacă rezultatele dorite nu corespund cu cele obținute, individul resimte tensiuni psihologice dezagreabile pe care încearcă să le reducă prin adoptarea unui anumit comportament
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
În legătură cu felul În care arăta sala. Deodată, vopseaua cojită și crăpăturile din pereți prinseră a lua proporții dinaintea ochilor mei. Am rezistat tentației de a mă posta nonșalant În fața celei mai serioase crăpături pentru a o acoperi. În ciuda aspectului său discrepant, puțini Îl mai observaseră În afară de mine; toată lumea era cu ochii ațintiți la platforma pe care Lesley continua să se rotească. Ea Însăși, În entuziasmul ei, era complet absentă, concentrându-se exclusiv asupra șirurilor de fețe Îmbujorate ce o priveau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
mai greu decât în cazul sub-recompensării (plusul care determină inechitatea trebuie să fie mai mare decât minusul care declanșează inechitatea). Starea de inechitate prezintă mai multe grade de intensitate, punctul maxim fiind atins atunci când atât inputurile cât și rezultatele sunt discrepante. Pornind de la teoria disonanței cognitive, Adams prezintă două postulate ale teoriei sale (Adams, 1963, în Levine (ed.), 1976, pp. 283): 1. Prezența inechității creează tensiune, iar această tensiune este proporțională ca și intensitate cu valoarea inechității. 2. Tensiunea creată orientează
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
minții și corpului, doctrină ce separă mentalul de somatic. Engel (2002) susține că în cadrul științific un model este revizuit sau abandonat atunci când nu reușește să explice în manieră adecvată toate datele corespunzătoare. Pe de altă parte, o dogmă forțează datele discrepante să se potrivească modelului sau le exclude. Engel (2002) susține că modelul biomedical a devenit o dogmă care tolerează două posibilități pentru latura socială și comportamentală a ființei. O posibilitate este reducționismul, care transformă orice tulburare comportamentală într-o boală
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
și pictură sunt de acord să-l numească pe delincvent "Antonio", Landucci l-a numit "Rinaldo", o versiune mai scurtă a numelui de familie "Rinaldeschi" ceea ce reflectă culegerea știrilor zilei de către Landucci, așa cum au circulat pe străzile florentine. O altă discrepanta se referă la numele tatălui lui Antonio, pe care registrele Celor Opt îl numesc "Giovanni" ("Antonius Iohannis") în timp ce pe pictură este numit "Giuseppe". Însă aceste inscripții de pe panou au fost, cel mai probabil, adăugate mai tarziu, și există puține motive
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
lui. Profesorii sunt o altă sursă de informație. Ei, dar și personalul școlii (antrenori sau consilieri școlari), sunt primii care recunosc un copil cu probleme și pot să inițieze o intervenție în acest sens. Evaluările copiilor de către profesori sunt adesea discrepante față de evaluarea făcută de alți adulți, părinți sau clinicieni care evaluează comportamentul copiilor. Astfel de discrepanțe pot să apară deoarece acești adulți fac o evaluare invalidă a copiilor în timp ce profesorii oferă o evaluare validă. Discrepanțele pot apărea și din cauza funcționării
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
se include într-un grup. Autorii disting între indivizi care au tendință spre categorizări largi (engl. wide categorizers), respectiv indivizi care au tendință spre categorizări restrânse (engl. narrow categorizers). Indivizii cu tendință spre categorizări largi sunt predispuși să includă stimulii discrepanți în aceeași categorie, să construiască cel mai adeseori categorii laxe, acceptând relativ ușor comportamentele deviante de la normă, să propună interpretări multiple pentru același stimul, evitând stereotipurile și punând accentul pe strategii holiste de interpretare și pe activități de sinteză, să
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pentru același stimul, evitând stereotipurile și punând accentul pe strategii holiste de interpretare și pe activități de sinteză, să traseze granițe flexibile între membrii grupului și indivizii din afara grupului. Indivizii cu tendință spre categorizări restrânse sunt predispuși să includă stimulii discrepanți în categorii distincte, să construiască cel mai adeseori categorii rigide, acceptând greu comportamentele deviante de la normă, să producă interpretări rigide ale fenomenelor punând accentul pe detaliu și raționamente analitice, să mențină granițe rigide între membrii grupului (engl. ingroup) și persoanele
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sociologică a emoțiilor: studiul condițiilor generatoare de devianta emoțională, examinarea metodelor de identificare și măsurare a deviantei emoționale, descrierea strategiilor de management al emoțiilor. 3.5.2. Managementul emoțiilor. În legătură cu managementul emoțiilor, Peggy A. Thoits ia în discuție: ăă sursele discrepantei dntre dintre emoția resimțită și regulile simțămintelor; ba strategiile de management al emoțiilor sau stilurile de rezolvare a discrepantei dintre emoția trăită și emoția (inclusiv exprimarea eiă care este convențional așteptată conform normelor culturale specifice unei societăți sau unei perioade
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]