104 matches
-
de faliment. Cu această metodă se operează frecvent în mediul extern al întreprinderii, de regulă în bănci. Primele lucrări privind metoda scorurilor au fost realizate în SUA între anii 1966 și 1968, iar în Franța, spre sfârșitul anilor ’70. Analiza discriminantă se folosește preponderent în investigarea echilibrului financiar, unde completează alte metode. Scorul Z calculat la nivelul unei întreprinderi indică gradul de vulnerabilitate a acesteia, pune în evidență disfuncționalitatea înainte ca situația să devină iremediabil compromisă. Analiza comparativă a dinamicii scorului
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
Foucault, aceea când se visa Blanchot. Universul tematic foucauldian (nebunia, relațiile rațiune-nerațiune, sexualitatea, penitența, supravegherea și controlul, panoptismul, raporturile complexe ale puterii-cunoaștere, relațiile de putere și de cunoaștere din cadrul societățiilor, biopolitica și bioistoria, tehnologiile, tehnicile de guvernare, raporturile dintre practicile discriminante și protejarea privilegilor de grup) a deschis o întreagă discursivitate contemporană în universități din întrega lume. A urmări o temă foucauldiană acolo unde ea se intitulează (de exemplu, nebunia în Istoria nebuniei în epoca clasică, sexualitatea în Istoria sexualității) rămâne
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
obiect, ci strategie, luptă, având drept efecte: tactici, amplasamente, mecanisme, rețele de relații. Acest mod de a practica puterea este mai mult o luptă istoricistă decât un contract; exercitare decât posesiune; menținerea privilegiilor dobândite, de multe ori prin practici incorecte, discriminante, decât posibilitatea unor alegeri social-politice multiple. Un soi de luptă mutuală între guvernanți și ceilalți, între grupuri umane între ele, între diverși lideri politici și intelectuali; o luptă ce "trece dincolo de ei, se sprijină pe ei, așa cum și ei, la
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
raporturi semnificante între oameni, între lucruri, între oameni și lucruri. Obișnuia să spună că "acolo unde niciun cuvânt nu se mai face auzit, mai putem, încă, să ascultăm murmurul adânc îngropat al unei semnificații"205. Totodată, a investigat anumite practici discriminante, ce sunt instituite printr-o perpetuare a unui anume mod de gândire din trecut; a analizat ponderile disparate ale trecutului, la fel ca Braudel, dar într-un discurs diferit; discontinuități temporale, cel puțin sub masca regiei pozitiviste a continuității istorice
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și de azi, sub forma menținerii unor relații inechitabile între oameni, între posibilitățile acestora de a accede în funcții social-politice. Ceea ce atacă Foucault este un soi de inegalitate structurală între civili, instituită nu atât prin merite certe, cât prin intermediul practicilor discriminante, arbitrare. Cercurile închise de intelectuali, aceste ecclesiocrații de tip bizantin, sunt în contrasensul ordinii istorice. Ordinea istorică privește dincolo de reprezentări și de simboluri pentru a integra seriile cunoașterilor posibile într-o societate a deschiderii, bazată pe pluralism de opinie și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
o alternativă la cel occidental, pe baza unor fundamente filosofice și economice precise. Gîndirea economică se îmbogățește printr-un nivel de legitimare suplimentar, ținînd seama de valorile morale mai presus de imperativul eficacității economice. Cultura își regăsește rolul său social discriminant. Astfel, textele religioase interzic în mod categoric recursul la dobîndă în tranzacțiile financiare. Acest fapt face ca întreg sistemul financiar să fie diferit. Este de remarcat faptul că dobînda sau camăta erau interzise și la Aristotel și de legea iudaică
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
2.87569 1.000 -6.0666 8.2484 * Diferența mediei este semnificativă pentru nivelul 05. Test utilizat: ANOVA (Analyse of Variance) Repere de interpretare a rezultatelor testului: ANOVA este unul dintre testele care testează influență statistică a unei variabile-factor (independența, discriminant, în acest caz) asupra variației valorilor înregistrare de o altă variabile dependente. Variabilă factor face în cazul nostru separația între trei grupuri de subiecți: cei care afirma că "adolescență nu a a adus probleme", cei care spun că "sunt unele
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
dar se reușește depășirea lor -1.50000 3.81888 1.000 -11.2246 8.2246 Test utilizat: ANOVA (Analyse of Variance) Repere de interpretare a rezultatelor testului: ANOVA este unul dintre testele care testează influență statistică a unei variabile-factor (independența, discriminant, în acest caz) asupra variației valorilor înregistrare de o altă variabile dependente. Variabilă factor face în cazul nostru separația între trei grupuri de subiecți: cei care afirma că "adolescență nu a a adus probleme", cei care spun că "sunt unele
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
astfel de lucrare de inițiere ar fi, într-adevăr, incomod să prezentăm exhaustiv metodologia experimentală, chestionarul sau interviul mijloacele de anchetă specifice acestui domeniu. Același lucru este valabil și în ceea ce privește analiza datelor (analizele textuale, de varianță, în regresie multiplă, factoriale, discriminante și multidimensionale, matrice de similitudini, teoria grafelor, clasificarea ierarhică, ecuațiile structurale). Dar acest sentiment al limitelor relative atribuite unei sinteze este compensat de o convingere pe care o avem vizavi de însuși sensul acestei noțiuni. Încredințați fiind că putem astfel
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
relații de putere, de subapreciere a grupurilor cu care ne găsim în situație de competiție sau în raporturile pe care o majoritate le întreține cu o minoritate (sexuală, de generație, etnică...). Aici, RS sînt probabil consecutive sau paralele cu practicile discriminante. Ele tind să favorizeze caracterul permanent al diferențelor de statut sau de apartenență socială. Se învecinează cu noțiunile de stereotip, prejudecată sau valoare. Pe un alt plan, această funcție de legitimare a posteriori a conduitelor sau a evenimentelor corespunde cu punerea
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
186 198 59 Te simți mai lucid 43 64 26 Ajută în apropierea sexuală 120 90 112 Poate provoca ulcere 31 164 46 M. Ravenna și C. Cavazza, "Ecstasy, cocaïne et haschich", op. cit. Ravenna și Cavazza au efectuat o analiză discriminantă pentru a verifica dacă răspunsurile corespunzînd fiecărei substanțe constituie în mod global reprezentări relativ omogene. Acestea includ, ca variabile independente, factorii corespunzînd: 1) reprezentării consumatorului celor trei substanțe țintă 2) opiniilor referitoare la motivele consumului, ca și celor emise referitor
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
celor trei substanțe țintă 2) opiniilor referitoare la motivele consumului, ca și celor emise referitor la emoții (pozitive și negative) suscitate de perspectiva consumatorilor. Această manipulare a datelor permite diferențierea ansamblurilor de opinie în mod semnificativ. Se obțin două funcții discriminante. Prin intermediul celei dintîi se observă, la un pol, gradul cel mai ridicat de ușurință, experimentarea ca motiv de consum, asociate cu emoțiile pozitive. Hașișul este substanța-țintă care reprezintă cel mai mult această zonă. Pe cealaltă axă, se regăsesc celelalte variabile
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cadrelor, de 52% în rândul funcționarilor, de 49% în rândul personalului de execuție, de 32% în rândul muncitorilor). Desigur că prognosticul medical nefavorabil descurajează reluarea lucrului, iar variabilele "frică", "depresie", "perspectiva de a înceta de tot munca" sunt și ele discriminante. Și la un an după spitalizare, traiectoria profesională a pacienților rămâne fragilizată dacă biografia profesională era afectată înainte de spitalizare. "Se înțelege că problema variabilității stării de sănătate nu poate fi redusă la inegalitatea între sexe, categorii socio-profesionale, vârste, dimensiunea capitalurilor
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
ca bază de studiu a soiurilor de viță de vie, precum și elaborarea unor noi modele matematice de investigare în cadrul ampelografiei și anume: analiza statistică în componenți principali (ACP) (Vignau, 1988), analiza cluster (AC) (Schneider și Zeppa, 1988) și analiza factorială discriminantă a caracterelor ampelografice la soiurile de viță de vie (AFD) (Fisher și Mahalanolus, 1936). Prin aceste metode au fost stabiliți 18 descriptori ampelometrici cu care s-a completat Lista descriptorilor O.I.V. Din anul 1984, Organizația Internațională a Viei și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de viță de vie (Erika Detweiller, 1987). Pe baza acestei metode, au fost elaborate modele statistico - matematice și anume: analiza statistică în componenți principali - ACP (Vignau, 1988), analiza cluster - AC (gruparea/clasarea numerică ierarhică) (Schneider și Zeppa, 1988), analiza factorială discriminantă - AFD (Fisher și Mahalanobis, 1936). Aceste metode permit pelucrarea datelor pe calculator, monitorizarea gestiunii computerizate a soiurilor de viță de vie din colecțiile ampelografice existente. Rezultatele obținute în descrierea și diferențierea soiurilor de viță de vie au condus la stabilirea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
mare de date, gestiunea ușoară a acestora, concentrarea și schimbul imediat al informației prin intermediul internetului) a permis elaborarea de noi metode matematice de investigare în domeniul ampelografiei și anume: analiza statistică în componenți principali (ACP), analiza cluster (AC), analiza factorial discriminantă (AFD) etc. Beneficiind de aportul adus de informatică Erika Dettweiller de la Universitatea din Hohenheim reia metoda ampelometrică ca bază de studiu a soiurilor de viță de vie și o corelează cu analiza statistică discriminantă. 2.7.1. ANALIZA ÎN COMPONENȚI
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ACP), analiza cluster (AC), analiza factorial discriminantă (AFD) etc. Beneficiind de aportul adus de informatică Erika Dettweiller de la Universitatea din Hohenheim reia metoda ampelometrică ca bază de studiu a soiurilor de viță de vie și o corelează cu analiza statistică discriminantă. 2.7.1. ANALIZA ÎN COMPONENȚI PRINCIPALI (ACP). Această metodă a fost inițiată de către Karl Pearson în 1901 și integrată în statistica matematică de către Harold Hotelling în anul 1933, fiind dezvoltată și folosită pe scară largă odată cu introducerea mijloacelor informaționale
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Cele două tabele conțin aceeași informație, deoarece ele descriu același ansamblu de indivizi (n), dar sistemul lor de referință este diferit. Scopul tabelului de axe factoriale este acela de a prezenta clasamentul axelor Fj în ordine descrescândă, în funcție de puterea lor discriminantă. Conform acestui clasament axa F1 diferențiază cel mai bine unitățile spațiale, F2 ceva mai puțin, iar Fp aproape deloc. Astfel, este necesar să se studieze numai primele axe, deoarece ele redau majoritatea informației prin obținerea unei reprezentări grafice simplificate a
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
grupuri optimale, dar cu valori mai mari a indicelui de disimilaritate ale arhitecturii frunzelor, de unde concluzia că variabilitatea fenotipică este foarte mare, iar asemănarea între ele se bazează pe un număr redus de caractere fenotipice. 2.7.3. ANALIZA FACTORIALĂ DISCRIMINANTĂ (AFD) Analiza factorială discriminantă, a fost concepută de Fisher și Mahalanobis în anul 1936 și este o tehnică de analiză multidimensională, având un caracter descriptiv și predictiv de reliefare a legăturilor dintre date, prin calcularea componenților principali (axelor principale). Termenul
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
valori mai mari a indicelui de disimilaritate ale arhitecturii frunzelor, de unde concluzia că variabilitatea fenotipică este foarte mare, iar asemănarea între ele se bazează pe un număr redus de caractere fenotipice. 2.7.3. ANALIZA FACTORIALĂ DISCRIMINANTĂ (AFD) Analiza factorială discriminantă, a fost concepută de Fisher și Mahalanobis în anul 1936 și este o tehnică de analiză multidimensională, având un caracter descriptiv și predictiv de reliefare a legăturilor dintre date, prin calcularea componenților principali (axelor principale). Termenul de analiză discriminantă este
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
factorială discriminantă, a fost concepută de Fisher și Mahalanobis în anul 1936 și este o tehnică de analiză multidimensională, având un caracter descriptiv și predictiv de reliefare a legăturilor dintre date, prin calcularea componenților principali (axelor principale). Termenul de analiză discriminantă este utilizat pentru o familie de tehnici destinate clasificării sau repartizării în clase deja cunoscute a unor indivizi, caracterizați printr-un număr de variabile numerice sau nominale. Analiza factorială discriminantă poate fi considerată ca o extensie a regresiei multiple, în
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
date, prin calcularea componenților principali (axelor principale). Termenul de analiză discriminantă este utilizat pentru o familie de tehnici destinate clasificării sau repartizării în clase deja cunoscute a unor indivizi, caracterizați printr-un număr de variabile numerice sau nominale. Analiza factorială discriminantă poate fi considerată ca o extensie a regresiei multiple, în cazul când, variabila explicativă este nominală și constituie variabila de împărțire în clase. 2.7.3.1. Principiul metodei Presupune alegerea unui număr de n-indivizi sau observații, descrise printr-
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
clase. 2.7.3.1. Principiul metodei Presupune alegerea unui număr de n-indivizi sau observații, descrise printr-un ansamblu de p-variabile (x1, x2, . . . xp) și repartizate în q-clase definite de variabila y-nominală (calitativă) cu q-posibilități de exprimare. Analiza discriminantă, își propune într-o primă etapă să separe cel mai bine cele q-clase cu ajutorul celor p-variabile, iar în a doua etapă, caută să arate modul prin care un individ nou, caracterizat prin cele p-variabile, afectează unele clase deja
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
un individ nou, caracterizat prin cele p-variabile, afectează unele clase deja identificate din eșantionul de n-indivizi (denumit eșantion de bază). Ca urmare, pentru rezolvarea acestor probleme sunt necesare două abordări de ordin descriptiv și decizional: - determinarea funcțiilor liniare discriminante din eșantionul de bază de mărime n, apoi care sunt combinațiile liniare a variabilelor explicative (x1, x2, . . . xp), deci aflarea valorilor care separă cel mai bine ansamblul în cel q-clase; - determinarea clasei afectate de cei n’-indivizi noi descriși prin
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de mărime n, apoi care sunt combinațiile liniare a variabilelor explicative (x1, x2, . . . xp), deci aflarea valorilor care separă cel mai bine ansamblul în cel q-clase; - determinarea clasei afectate de cei n’-indivizi noi descriși prin variabilele explicative. Analiza factorială discriminantă constă în a determina combinațiile liniare de p-variabile explicative general continue (x1, x2, . . . xp), care să permită separarea cel mai bine în cele q-clase. Prima combinație liniară este aceea a varianței interclase, care trebuie să fie maximală, cu scopul
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]