24,621 matches
-
suveran, nu se află deasupra legii și nici partidul conducător ca în cazul sistemelor totalitare fasciste sau comuniste. în Constituția României, la articolul 16 (1) este scris: Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. Iar la 16 (2) : Nimeni nu este mai presus de lege. Frumos! Mai la vale, însă, cele două aliniate ale articolului 16 sunt făcute praf. Art. 69 (1) Deputatul sau senatorul nu poate fi reținut, arestat, percheziționat sau trimis în
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
și un epilog în care teoretizează asupra "istoriei mici": "în Marea Istorie rămăseseră scrise numele tuturor preoților care oficiau slujbele Zeului, a soțiilor și copiilor lor. Mai mult, Marea Istorie a înregistrat și căsătoriile copiilor de preot, ca dovadă a discriminării care se făcea încă de pe atunci între vedete și oamenii obișnuiți. Bătăliile au fost și ele consemnate prin numărul de morți și pierderi de scuturi, lănci și cai. Dat fiind că și pe atunci exista ploaia și vîntul, înseamnă că
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
sărit ca ars cînd a citit într-un interviu al meu că operele literare ies treptat din actualitate ca să devină obiect de studiu. Mă amuză această naivitate jucată ca o feciorie intelectuală. Nu mai auzise colegul meu de o atare discriminare? I se părea defavorabilă clasicilor, răpindu-le obligația de a rămîne modele? Lucrul sigur este că interpreta ideologic o simplă constatare, ca și cum ea ar aduce atingere prestigiului marilor valori. În realitate, experiența ne arată că toate valorile suportă o mutație
Actualitatea lecturii și studiul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14890_a_16215]
-
neacademic și nemăsurat, este, cred, din mai multe motive. În primul rînd, majoritatea dintre noi, vreau să zic a intelectualilor evrei din generația noastră, am fost atrași de comunism, de ideologia lui nobilă care promitea egalitatea în drepturi, încetarea oricăror discriminări de rasă, libertate pentru toți. Am fost atrași de el din rațiuni istorice pe care le cunoști și tu prea bine. Astăzi ne vine cumplit de greu să recunoaștem că ne-am înșelat, că am fost duși cu preșul, că
Dialog despre erori by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15287_a_16612]
-
Bucegi, asta e o glumă. Că statuile și busturile Mareșalului înfloresc ca ciupercile, ce înseamnă asta. Dl Cristoiu e obsedat de atributul care definește ordonanța. Ciudat este și că nici unul dintre participanți nu s-a gîndit că era obligatorie o discriminare de principiu, între o abordare politică și una istorică a rolului Mareșalului. Dacă dl Buzatu n-ar fi membru al unui partid naționalist, d-sa ar putea susține, ca istoric, ce vrea. Politic, poziția d-sale este inacceptabilă. România nu
Mareșalul și evreii by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15334_a_16659]
-
a fost, în realitate, doar triumful unei categorii limitate de victorioși și triumfători politici pe spinarea unei națiuni". Nu-l interesează nenumăratele abuzuri, enormele crime ale totalitarismului roșu comise de etnici feluriți, ci interpretarea etnicistă a acestora, ceea ce, introducînd o discriminare oportunistă, în rîndul torționarilor și a acoliților lor, alcătuiește, de facto, o pledoarie în favoarea lor. Grila luptei de clasă e înlocuită cu cea a disocierii naționale, ura proletară face loc xenofobiei, fără nici o pierdere de sumbră substanță umorală. Schimbîndu-și obrăzarul
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15347_a_16672]
-
oameni ai veacului, unii dintre ei oameni de știință...E cel puțin la fel de onorabil ca a fi în largul tău în compania lui D'Holbach, Condorcet sau Karl Marx. Foarte curios: dinăuntrul unei ideologii, corectitudinea politică, unde nu se admit discriminările - ceea ce e foarte frumos - dinăuntrul acestei tabere apare brusc o sabie discriminatorie înspăimîntătoare. Nu mai ai voie să pronunți anumite cuvinte, nu mai ai voie să ai o părere proprie în legătură cu anumite subiecte, lumea se simte imediat ofensată, amenințată. Am
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
la unicul tabiet pe care mi-l mai pot permite și anume, scrisul. Însă în condiții de austeritate, restructurare și reformă... - Aveți un scriitor preferat? - Nu - îi prefer pe toți! - Personajele - pozitive sau negative - sunt progeniturile scriitorului. Le iubiți fără discriminare? - Nu-mi pot iubi toți copiii! De pildă, în Contratimp, am un personaj care-mi inspiră mereu, chiar și astăzi, palme. De fapt, este vorba despre Reptilică, fost director corupt al unei edituri centrale, fost membru supleant în C.C. al
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
în privința receptării romanelor "mari", pot spune că publicul la care vă referiți (adolescentul "nemiop" sau intelectualul care a depășit de mult faza snoabă a existenței lui) e îndeobște la fel de descurajat de Proust ca și de Joyce. Cum se explică așadar discriminarea Dvs. ? Poate că la prima vedere Proust să pară la fel de greu de citit ca și Joyce. Diferența este însă că inșii care fac efortul să-l citească pe Proust descoperă, dincolo de lungimile plictisitoare și de virtuozitatea uneori prea spilcuită a
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
politică pare să se îndrepte spre ceea ce Adam Michnik numea într-un superb eseu zona gri. Lucian Boia numește această zonă a interferențelor "modelul Tony Blair". Puritatea doctrinară lasă locul pragmatismului politic. Societățile suferă o egalizare de fond (au dispărut discriminările bazate pe rasă, etnie, religie, orientare sexuală) care permite afirmarea (încurajată instituțional) tuturor tipurilor de identitate (cu rezultate discutabile, precum foarte controversata "corectitudine politică"). Prim-planul vieții politice nu mai este deținut de avocați și universitari, ci de specialiștii în
De la Tocqueville la corectitudinea politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14057_a_15382]
-
lingvistice pentru care se pronunță și Cioran, încă din primii lui ani de exil în Franța". Drama depeizării și a naturalizării într-o țară străină se reflectă în măștile englezilor pur sînge și - mai încape îndoială? - "patrioți", care practică o discriminare a minorităților, disprețuindu-i pe meteci. Bunăoară Pompierul din Pietonul aerului dă glas unui "principiu" ce fixează condescendența britanicilor neaoși față de "naturalizați": "naturalizații au dreptul să aibă case, dar nu au dreptul să le stingă dacă iau foc"! Dar jocul
O perspectivă asupra lui Eugène Ionesco (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14108_a_15433]
-
existență impuse imediat după întoarcerea sa de la Auschwitz. În asta constă diferența dintre situația lui Jorge Semprun, care și-a regăsit libertatea, o nouă șansă de viață în Occident, și Kertész, care s-a văzut confruntat cu probleme neașteptate de discriminare, de antisemitism, ba chiar de excludere din societate. Pentru el nu există posibilitatea de a alege între scris sau viață. Alegerea se face între scris sau moarte. Or, fără nici o exagerare, se poate afirma că "bucuria de a crea" îl
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
terorismul s-a născut în presă", apoi legea lui Pașcu, legea audio-vizualului, care nu și-a dus schimbările pînă la capăt (închisoarea rămîne ca pedeapsă în cazul calomniei), ieșirile grave ale unui secretar de stat de la Ministerul Justiției, Dorin Trifoi, discriminarea inadmisibilă între om (cetățean) și funcționarul public sînt fapte care ne discreditează în fața Europei. Comentariile defavorabile apărute în Le Monde, Financial Times și altele nu-i alarmează pe oficialii noștri. Nu. Reacția este aceeași: "cum au îndrăznit "ăia" să scrie
Legături primejdioase by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15050_a_16375]
-
are norocul de a poseda acum mai multe paliere, nemaifiind silită să "concentreze toate valorile" într-o singură mînă. Este uimitor cum un om inteligent și cultivat ca dl Borbély se poate crampona de o idee pe care o minimă discriminare intelectuală ar arunca-o la coș. Nimic nu-l oprește pe dl Borbély să parieze pe critica multiculturală de tip american. Ea are deja reprezentanți notorii și la noi. Și e departe de a-și fi epuizat resursele. Problema este
Dl. Borbély față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15077_a_16402]
-
a provinciei și a capitalei în tot ce atinge acest scriitor de la Brașov. într-o discuție tema devine grotescă, pentru că poeții pe care autorul spune că a mizat, deși sînt din București (în ideea de a-și dovedi nevinovăția de discriminare pozitivă), se dovedesc a fi toți din provincie: Ianuș îi atrage atenția, Vakulovski e din Brașov, în fine se face o altă propunere: "Dar să zicem, Svetlana Cârstean, care este din București sută la sută?". Nu e. Și așa mai
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
fragment care descrie problemele naționale cauzate de decizia tot mai multor femei de a urma o carieră în afara gospodăriei...), monoteismul ca factor ce afectează negativ respectul de sine etc. O parte importantă a cărții este dedicată analizei asemănărilor existente între discriminările bazate pe rasă și cele bazate pe sex. Ne poate deranja, la lectura acestei cărți, o anumită superficialitate în conturarea paralelismelor și în lipirea etichetelor - dar este un defect prezent numai în partea introductivă. Putem să nu fim de acord
Respectul de sine by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15264_a_16589]
-
vremea îndepărtată a lui Sade ori chiar pe aceea apropiată a lui Genet nu se organizau asemenea concursuri. Și ce te faci dacă condamnatul pe viață n-are talent de poet ori de cantautor, ci de romancier? O umbră de discriminare plutește peste concursul din juriul căruia a făcut parte, între alte somități, însuși P.F. Patriarh Alexei. Scandaluri de imagine Cînd să se bucure și președintele Iliescu de vizita sa oficială în Statele Unite, marile cotidiane de la București au publicat o poză
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
l-a jucat în configurarea Europei. Alte voci susțin însă că nu există motive pentru prezența religiei evangheliilor, deoarece statul este laic și religia este despărțită de stat; de asemenea, există voci care argumentează că prezența creștinismului ar însemna o discriminare față de celelalte religii existente sau față de liber cugetătorii de pe vechiul continent. Să vedem dacă aceste puncte de vedere sunt sau nu îndreptățite. Textul constituției care urmează să legalizeze integrarea europeană trebuie să așeze ca premisă factorii de unitate care au
Despre constituția europeană by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13409_a_14734]
-
frică să nu mă urască lumea dacă sînt prea prezentă. D.P.: Mai sînt și alții care publică mult, de pildă Liviu Ioan Stoiciu. M.P.: Da, dar eu nu sînt bărbat, nu uita. În cultura română, în mediul românesc, funcționează încă discriminarea bărbat-femeie și, dacă o femeie este normală și publică atîta cît scrie, începe să fie suspectată. Și stîrnește invidie și ură. Ura agresivă, activă, a femeilor și a bărbaților care, toți, se grăbesc s-o pună la punct, "la locul
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
al unei cenzuri a limbii, împărtășit de editorii de manuale, de asociațiile profesionale ale dascălilor, de administrația unor state și chiar de guvernul federal. Protocolul prevede eliminarea tuturor cuvintelor și expresiilor incorecte politic. În principiu, ele urmăresc să pună capăt discriminărilor tradiționale prin intermediul limbii, cum ar fi acelea care se referă la negri, afro-americani, gay etc., fie ele de natură socială, rasială, sexuală, religioasă, și să dea satisfacție feminismului ori multiculturalismului. În loc de Adam și Eva, manualele zic Eva și Adam, cuvîntul
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13832_a_15157]
-
poate propune liniștit asemenea lucruri. Și e lăudabil că a făcut-o. Particularii însă trebuie luați cu binișorul, nu cu strămutarea, pentru că nu Parlamentul le-a înființat firmele, ca să-și permită să-și bage nasul în afacerile lor. Iar politica discriminărilor pozitive se cuvine făcută cu tact, ținînd cont de sensibilitățile persoanelor cu handicap. Cum se simte un om angajat cu de-a sila la o firmă particulară? l CURIERUL NATIONAL ne anunță: Deși specialiștii prevăd un cutremur devastator peste trei
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13832_a_15157]
-
pune sever la punct pe doi dintre colaboratorii permanenți ai revistei, dnii Lucian Mândruță și Sever Voinescu. Colaboratorii Dilemei s-ar fi făcut vinovați de lipsă de nuanțe în discutarea războiului din Irak. Nuanțele cu pricina ar fi constat în discriminarea dintre pacifiști și comuniști ori între dictatorii de ieri și de azi, de dreapta ori de stînga. Lunga scrisoare a doamnei doctor Ologeanu ne aduce adieri ideologice bine știute: dinspre gauchismul francez dintotdeauna, simpatizant al URSS și antipatizant al SUA
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13888_a_15213]
-
citează pe noul patron care, cu acest prilej, a declarat: "Nu mai sînt doar comerciant sau transportator, acum sînt producător". Cei de la Curentul mai scriu că Sechelariu ar fi dat de înțeles că va vinde hîrtia de ziar fără nici o discriminare. Dar mai adaugă ziarul citat: "Modul lui Sechelariu de a trata presa care nu-i cîntă osanale este o dovadă că primarul-stadion ar putea vinde numai prietenilor hîrtie de ziar." Ziarele mari nu par îngrijorate de faptul că Sechelariu a
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]
-
grijă în ierarhizare. Dar nici acolo nu se comentează o mulțime de cărți. Nu spun că nu există o cantitate apreciabilă (iarăși n-o pot preciza) de apariții care nu merită decît tăcerea. Totuși, de undeva trebuie să rezulte această discriminare atunci cînd se face selecția. Al doilea lucru pe care l-am observat este că anumite cărți foarte proaste, dar semnificative, trec de asemenea neamendate critic. Să mă explic. Nu mă refer la acele mediocre apariții care umplu rafturile librăriilor
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13942_a_15267]
-
Externe care răspunde de domeniu? Și de ce consideră d-sa că participarea primului ministru la o decernare de premii literare trebuie trecută sub tăcere? Dl Zubașcu e ziarist și ar fi cazul să știe că presa nu se face prin discriminări și omisiuni. Pe de altă parte, dl Zubașcu citează din revista noastră texte foarte critice la adresa oficialităților (și culturale). Și se miră... Tot așa se miră că am publicat un interviu cu dl C.T. Popescu după ce acesta a scris un
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13970_a_15295]