KorAP: Find »[drukola/base=discuțiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...20 >

493 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918

Virginei de Orleans, [î]și pune autoritatea în cumpănă cu ateistul Littre, o astfel de coalițiune ne pare, în momentul în care ar trebui să se cugete numai la consolidarea Republicei, ca foarte îngrijitoare. Nu discutăm argumentul adus des în discuțiunea literară asupra acestui subiect mai cu seamă de Laboulaye, Renan și Taine. Acești bărbați - și ei imitează numai pe Tocqueville - acești bărbați cer concurența liberă, căci se tem de aplecațiunea spre centralizațiune și uniformitate ce zace în spiritul latin {EminescuOpXI

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
precize, ar face bine să le aducă la conoștința publicului, care este foarte interesat a ști adevărul asupra stadiului unde a ajuns "strălucita" afacere a pretinsei răscumpărări. [ 7 martie 1880] ["FOAIA D-LUI BOERESCU... "] Foaia d-lui Boerescu, vorbind de discuțiunile urmate în Cameră asupra Băncii de Scont și de Circulațiune, după ce aprețiază în felul său discursurile oratorilor din opozițiune, întreabă cu ironie ce înțelege d. Lahovari prin capitaluri fictive opuse capitalurilor reale. Ignoranța ce pare că organul marelui om de

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
rând s-a încuviințat guvernul să urmeze o lună sau două cu bugetul exercițiului trecut, iar în alt rând s-a petrecut un scandal și mai mare: s-au votat bugetele generale într-o singură noapte, a la vapeur, fără discuțiune, numai după o citire sumară făcută de ministrul de finanțe, d. Dim. Sturdza, odinioară apostolul ordinei și moralei în finanțe. Afară de acestea să nu uităm a spune că doi ani d-a rândul puterea executivă s-a ascuns de orice

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
felul acesta. Alianțele prea disproporționate sânt periculoase; România, după ce-a făcut o esperiență, voiește să mai facă și pe a doua? [ 16 martie 1880] ["ZIARUL "PRESA", ÎN NUMĂRUL... "] Ziarul "Presa", în numărul său de alaltăieri, se mai întoarce la discuțiunea din Adunare despre Banca de Scont și Circulațiune, luând drept ocazie scurtul nostru răspuns. Nu vom mai insista asupra jocului de cuvinte care face baza argumentațiunii marilor financiari de la "Presa". Sîntem convinși că dumnealor înțeleg foarte bine discuțiunea noastră - capital

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
întoarce la discuțiunea din Adunare despre Banca de Scont și Circulațiune, luând drept ocazie scurtul nostru răspuns. Nu vom mai insista asupra jocului de cuvinte care face baza argumentațiunii marilor financiari de la "Presa". Sîntem convinși că dumnealor înțeleg foarte bine discuțiunea noastră - capital real, capital fictiv - cuvinte cari reprezintă idei vechi ca lumea, cari au fost cunoscute deodată cu operațiunile financiare bazate pe circulațiunea fiduciară, deodată cu societățile anonime etc. Toată lupta celor îndemînateci au fost ca să treacă în lăzile lor

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
de nelucrare, pare a se deștepta dintr-un lung somn în ajunul sărbătorilor Paștilor pentru a vota în pripă câteva legi de-o importanță foarte mare, cari, în orice altă țară, ar consuma lungi ședințe și ar da loc la discuțiunile cele mai serioase. Astfel alaltăieri votă o convențiune cu Casa de Depuneri și Consemnațiuni pentru regularea datoriei de zece milioane contractată de stat către această Casă. {EminescuOpXI 90} Această discuțiune n-a fost interesantă decât printr-un incident în adevăr

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
țară, ar consuma lungi ședințe și ar da loc la discuțiunile cele mai serioase. Astfel alaltăieri votă o convențiune cu Casa de Depuneri și Consemnațiuni pentru regularea datoriei de zece milioane contractată de stat către această Casă. {EminescuOpXI 90} Această discuțiune n-a fost interesantă decât printr-un incident în adevăr scandalos. D. N. Ionescu, combătând legea care, după părerea sa, schimbă legea organizării Casei de Depuneri și Consemnațiuni, la un moment dat băgă de seamă că grațioasa figură a d-

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
de Depuneri și Consemnațiuni, la un moment dat băgă de seamă că grațioasa figură a d-lui ministru de finanțe nu mai apărea la banca ministerială. D. Ionescu se miră de această absență a ministrului a cărui lege era în discuțiune și întrebă dacă, pe lângă celelalte calități, miniștrii au și darul ubicuității, adecă, pe românește, de a fi totdeodată și prezenți și absenți. Acest cuvânt latinesc supără grozav pe prezidentul Adunării, care chemă pe orator la ordine și ceru totodată ca

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
ieri legea care supune pe țăranii împroprietăriți la impozitul fonciar, apoi o însemnată adaogire la taxele ce plătește comuna Pitești, acest leagăn al libertății, legea care modifică art. 8 din legea biletelor ipotecare și, în fine, s-a luat în discuțiune și considerațiune legea care suprimă un oarecare număr de subprcfecturi și îndoiește aproape lefile acestor amploiați neprețuiți în manipularea liberelor alegeri. Ni se pare că această din urmă lege va încerca câteva dificultăți, fiindcă chiar majoritatea actuală nu pare a

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
a Constituției e o împrejurare care le-ar strica lor individual, nu însă ideilor liberale sau instituțiunilor. Așadar nici din punctul de vedere al actualității, nici dintr-acela al viitorului partidului liberal calitățile sau defectele conservatorilor nu sânt obiect al discuțiunii. Actele partidului roșu și al guvernului sau sânt însă neapărat obiecte ale discuțiunii publice de vreme ce nu se fac decât în socoteala poporului întreg, cu paguba sau cu câștigul lui, și daca argumentațiunea noastră în privirea lor e exactă puțin importă

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
ideilor liberale sau instituțiunilor. Așadar nici din punctul de vedere al actualității, nici dintr-acela al viitorului partidului liberal calitățile sau defectele conservatorilor nu sânt obiect al discuțiunii. Actele partidului roșu și al guvernului sau sânt însă neapărat obiecte ale discuțiunii publice de vreme ce nu se fac decât în socoteala poporului întreg, cu paguba sau cu câștigul lui, și daca argumentațiunea noastră în privirea lor e exactă puțin importă cine sîntem, de merităm sau nu calificațiunile "Romînului" căci, oricare ar fi intenția

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
proiect de lege, care trecuse prin secțiuni. Raportorul se suie la tribună, dă citire raportului său în ședința publică, când... i se observă onor. președinte că, după Constituțiune, legi financiare urmează a trece mai întîi prin Cameră. Se curmă orice discuțiune, se coboară raportorul de la tribună și, ca epilog mai vesel al ședinței, se procede la votarea a o sumă de indigenate de izraeliți. Să sperăm că și aceste probe de corectitudine, ca și multe altele de sub acest regim liberal, vor

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
secțiune, treceau la alți câțiva în comitet, se scriau apoi cu zor de impiegații Camerii și se depuneau la tribună de un raportor improvizat. Astfel se votă o parte din legea asupra fabricii de la Chitila, care fu retrasă în cursul discuțiunii de cătră guvern. S-au votat în același chip mai multe împrumuturi ale unor comune și județe setoase de a imita exemplul marilor finanțiari de la guvernul central. S-a votat cu aceeași iuțeală legea foarte importantă care dă ministerului dreptul

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
mirarea noastră n-ar fi la locul ei. Dar chiar atunci încă boierimea și mitropolitul, cu greu, dar tot puneau un frâu cupidității și corupției fanariote. Dar sub o monarhie occidentală, de la care așteptam îndreptarea, sanificarea moravurilor politice, introducerea unei discuțiuni limpezi, obiective și lipsite de patimă a cestiunilor de interes public, sub o domnie occidentală să le vedem toate acestea petrecîndu-se cu un cinism fără asemănare pe pământ, fără asemănare în republicele Americei de Sud chiar, o spunem drept, nu

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
mirarea noastră n-ar fi la locul ei. Dar chiar atunci încă boierimea și mitropolitul, cu greu, dar tot puneau un frâu cupidității și corupției fanariote. Dar sub o monarhie occidentală, de la care așteptam îndreptarea, sanificarea moravurilor politice, introducerea unei discuțiuni limpezi, obiective și lipsite de patimă a cestiunilor de interes public, sub o domnie occidentală să le vedem toate acestea petrecîndu-se cu un cinism fără asemănare pe pământ, fără asemănare în republicele Americei de Sud chiar, o spunem drept, nu

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
cum să-și mântuie naționalitatea, dacă nu statul, de cine să se razime în momentele supreme, tot de atît[e]a ori fanatismul și corupțiunea din Ungaria [î]i pune într-o indisolubilă dilemă. Reproducem mai la vale parte din discuțiunea ce a avut loc în Parlamentul din Viena, din care orice om nepreocupat va vedea care din cele două părți are dreptate. D. Czedik zise următoarele: Sînteți patrioți, voiți Austria? Vă rog lăsați atunci statului limba statului. Într-o mare

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
îndeplinirea dorințelor națiunilor sale, mai cu seamă pe terenul școalei. Nu poate sta rău un stat în care emulațiunea popoarelor se mișcă pe teren intelectual. Dacă la dorințele și tendințele ce vin din inima popoarălor dv. răspundeți cu espuneri și discuțiuni politice, popoarele nu vă pot înțelege. Gândiți la cuvântul pe care Goethe îl pune în gura lui Thoas: Din multe câte spui spre-a refuza Cellalt n-aude decât vorba nu. Un d. preopinent și-au esprimat dorința de a

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
Ieri a depus la biurou o moțiune prin care se cere ca prezidentul Consiliului să ia Ministeriul de Interne. Această moțiune a fost trimisă în secțiuni. D. Rosetti suspendă ședința; secțiunile se întrunesc, însă la 5 ore nu terminaseră încă discuțiunea. Se propune închiderea ședinței. Ea se adoptă, ministrul de justiție citește apoi mesajul principelui prin care sesiunea parlamentară se declară închisă. Moțiunea majorității e astfel trimisă la calendele grece. Cu toate acestea d. Cogălniceanu a crezut de datoria sa de

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
ar fi trebuit să se facă prin buget rectificativ. Între acestea vin roșii, vin rușii, și legea rămâne neaplicată până astăzi, când, în loc de banii în numărătoare votați de Cameră și de Senat, li se oferă Iașilor moșii. Pentru a reaminti discuțiunea asupra acestui proiect de lege reproducem următoarele. În ședința de la 12 decemvrie 1873 a Adunării deputaților, d. G. Exarcu, raportorul comitetului de delegați ai secțiunilor, a dat citire următorului raport și proiectului de lege respectiv: Domnilor deputați, Adunarea constituantă din

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
prin votul său din 29 iunie acel an, a hotărât a se da municipiului Iași o sumă de câte un milion lei vechi anual în timp de zece ani spre a se întrebuința la îmbunătățirea și înflorirea orașului. După oarecari discuțiuni, urmate în Senat, s-a pus îndatorire guvernului de atunci a veni cu un proiect de lege prin care să se specifice lucrările ce vor trebui a se face cu acest fond. În urmarea acestei chibzuiri, guvernul, prezentând proiectul cerut

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
mare parte sânt în executare; și astfel comitetul delegaților a căutat să vadă ce alte lucrări mai sânt de efectuat pentru orașul Iași și la cari s-ar putea întrebuința acești bani conform cu spiritul votului Constituantei din 1866 și în vederea discuțiunilor urmate atunci cu această ocaziune. Intențiunea principală a Constituantei a fost a se da Iașului o compensațiune pentru ca acel oraș să se poată ridica din starea de decadență materială și morală în care căzuse în urma evenimentelor politice ce au luat

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
mai necesare ale populațiunii noastre. Pe lângă o încurajare pentru industria noastră națională prin o espozițiune permanentă a produselor industriale celor mai alese, credem că acest muzeu nu va fi puțin folositor și pentru dezvoltarea gustului meseriașilor noștri. Acesta fiind rezultatul discuțiunilor comitetului delegaților cu ocazia cercetării proiectului de lege sus-menționat, îl supun cu onoare la aprobarea d-voastre. Raportor: George Exarcu. Tot în acea ședință onor d. George Filipescu a propus următorul amendament la lege: a) Se va întrebuința, până la săvârșirea

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
care s-a discutat o propunere în sensul pretențiilor de lămurire a situației. După câte se spun întrunirea n-a fost prea liniștită și schimbul de păreri între partizanii primului-ministru nu s-a făcut în niște termeni tocmai parlamentari. În mijlocul discuțiunii s-a atins iară cestiunea înlăturării d-lui Boerescu. Călătoria peste Milcov întru căutarea de nouă calfe ministeriale a fost combătută de unii pe cuvântul că astăzi, când Moldova are veleitatea de a se arăta nemulțumită de guvernarea radicală, în contra

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
Miniștri. Că i s-ar fi propus d-lui Brătianu la Berlin orice compensări de teritoriu ș-un miliard de franci. Că principele Gorciacof a luptat a nu se admite delegații României în Congres, pentru ca prezența lor să nu provoace discuțiuni violente. În fine se citează ca dovadă de căpetenie textul convenției prin care Rusia garantează integritatea actuală a României. Dovezile de la început sânt de puțină valoare. Rusia singură e stăpână pe apreciația dacă era sau nu cu cale de a

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
demonstrațiunilor sale demagogice, a refuzat un miliard și ținutul Vidinului, preferind popularitatea sa compromisă unei înțelegeri care momentan ne-ar fi scăpat de neplăcerile cestiunei izraelite; în fine tot Rusia va fi știind de ce nu i-a convenit comedia unor discuțiuni violente din partea unui democrat compromis, {EminescuOpXI 210} care voia să-și cârpească haina zdrențuită a popularității sale prin acuzări aduse guvernului imperial. Toate dovezile de mai sus ale d-lui C. A. Rosetti se prefac în acuzări contra amicului său

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]