4,692 matches
-
pe o semantică romanescă echilibrată, lectura onestă a cărții de față ne instalează în perimetrul larg al spiritualității, al tradiției, al culturii rurale, al obiceiurilor și al gândirii țărănești actuale. Fondul de adâncime al romanului îl reprezintă spiritualul. Pe suprafața discursivă, această profunzime este derivată în subiecte convergent grave și revelator împovărate de tematizarea unor idei, sentimente și emoții de rezonanță general umană. Per ansamblu, din integrarea comportamentelor și conduitelor iese în relief o înțelepciune practică, un fel de utilă filosofie
CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/constantin-padureanu-experienta-impacarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
-
în direcția săvârșirii constante a răului. Simțirea acestora este subordonată acțiunilor aflate în opoziție cu voința lui Dumnezeu. Gravitatea păcatului lor releva două aspecte: ca ființe pur spirituale, le era mai ușor să nu păcătuiască, gândirea lor fiind intuitivă, nu discursivă; fiind lipsiți de trup și de tentațiile carnale, păcatul lor este al voinței, nu al afectelor. În ce privește numărul îngerilor răi, Sfânta Scriptură vorbește despre o împărăție a diavolilor: Dacă satana scoate pe satana, s-a dezbinat în sine; dar atunci
DESPRE ÎNGERI DE ANDREI PLEŞU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_despre_ingeri_de_andrei_plesu.html [Corola-blog/BlogPost/341816_a_343145]
-
mai la îndemână tuturor operatorilor politici pentru propagarea actualei reforme globalizante (prin metode cunoscute de comunicare și PR) decât dezvoltarea în galop a segmentului mijloacelor de informare în masă, cele mai bune pentru unii arme cu tăișuri comandate la nivel discursiv în spațiul public. Interesant de analizat în contextul zilelor noastre ni se pare fenomenul de subordonare a instituțiilor mediatice, fenomen susținut cu râvnă și nesaț de întreaga plajă a reprezentanților politici ai Cetății, precum și gradul de metamorfozare a mesajului transmis
SINDROMUL DOLFI. UNII AU STAT CU HITLER LA MASĂ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1407713983.html [Corola-blog/BlogPost/349441_a_350770]
-
alta, din partea nu a Hydrei Poetice, după cum formula autorul poemului „Cimitirul marin”, Paul Valéry, poetul francez născut la Sète în 1871, ci a celei politicarde românești, că atât de clamatelor principii democratice (sperăm, nu doar la nivel de simplu segment discursiv) de către liderii acestui început de secol XXI li s-a însușit în mod corect sensul. Libertatea Omului contemporan și a presei nu trebuie să fie echivalate cu paravanul retoric fără de substanță al celor care dirijează azi lumea. Ambele forme de
SINDROMUL DOLFI. UNII AU STAT CU HITLER LA MASĂ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1407713983.html [Corola-blog/BlogPost/349441_a_350770]
-
de clarificatoare răspunsurile, jurnalistul va insista cu întrebări suplimentare directe sau avansate în urma unor comentarii personale orientative. Interviul se îndreaptă întotdeauna spre evenimente. Acestea, în funcție de poziționarea narativă pot fi relatate, povestite, rememorate, prognozate ori evaluate. De asemenea, pe criteriul modelului discursiv (în taxonomia lui P. Charaudeau) evenimentele ar putea fi raportate (atunci când se bazează pe fapte și opinii), comentate (când se reconstituie și se explicitează faptele) sau provocate (când chiar agentul media, jurnalistul ori operatorul media le pun în dezbatere publică
GABRIELA RUSU-PĂSĂRIN: Actualitatea interviului, de Ştefan Vlădutescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriela-rusu-pasarin-actualitatea-interviului-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339285_a_340614]
-
să urce pe scenă, iar decizia vine în urma argumentelor și „agreement“-uri rezonabile, fără - în niciun caz! - recurgere la forță. Cam așa sună o definiție consacrată. Spațiul public este deci locul unde se poate obține consens (sau nu) prin acțiuni discursive. Se aude vocea mireanului din România în acest spațiu? Contează ea? Cum am încercat să sugerăm mai sus, nu. Sau prea puțin. De aici și dificultatea de a vorbi astăzi despre un dialog real în societatea românească și o prezență
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… by http://uzp.org.ro/despre-cine-suntem-noi-astazi-cum-mai-suntem-noi-astazi-ortodocsi-si-in-ce-mai-credem-noi-romanii-de-astazi-din-perspectiva-si-in-viziunea-sociologului-roman-dan-dungaciu/ [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
această credință: istoria exterioară, aceea pe care o citim din manualele și studiile de specialitate, nu este decât o umbră (în sens platonician) a unei esențe profunde, de natură mistică. La care nu putem ajunge prin operațiile obișnuite ale rațiunii discursive, ci prin avatarurile iluminate ale Credinței vizionare. Adrian Botez nu-și pierde timpul cu “mărunțișurile” evenimențiale ale istoriei, decât dacă acestea pot fi privite și înțelese ca ilustrări exterioare ale unui sens ascuns și incomprehensibil. Cred că în această cheie
DOUĂ-TREI ZILE DIN ISTORIA MISTICĂ A UNUI NEAM de PAUL SPIRESCU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/paul_spirescu_1484383792.html [Corola-blog/BlogPost/384812_a_386141]
-
2016), semnat de Domnița Neaga, profesorul madrilen Diego Vadillo Lopez ‒ politolog, prozator și critic ‒ reținea, din perspectiva textelor traduse în limba lui Federico Garcia Lorca, înclinația autoarei spre un peisaj ușor de parcurs în aparență, alteori complet dificil, datorită terenului discursiv, anevoios și datorită exuberantei compoziții metaforice a textului, de unde se vede încă o dată cât prețuiește un bun traducător, pentru că între limba spaniolă, în care sunt asimilați confortabil mulți poeți români, și limba în care ei au gândit și au simțit
DESPRE IMANENŢA ATRIBUTULUI de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 by http://confluente.ro/iulian_chivu_1492500771.html [Corola-blog/BlogPost/360927_a_362256]
-
nu este atât de dramatică; este încă relativ departe acel spectru al Europei prospere, dar complet secularizate, propusă de către Papa Ioan Paul al II-lea, în anii 1980-90, spre a i se aplica un amplu program de evanghelizare . În privința logicii discursive, mai ales în plan teologic, este imperios necesar a se conștientiza pericolul exagerării unei formulări abuziv exteriorizate, specifică gnoseologiei postmoderne. Prin contactul nemijlocit cu tehnologia, s-a realizat o adevărată țesătură de mijloace de comunicare între specialiști, care sunt tentați
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_misiunea_bisericii_in_postmodernitate_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/364702_a_366031]
-
produce o schimbare fundamentală, ca viziune, discurs și tematică. Se trece de la romanul fluviu de gen nobil, cu un anumit conținut liric, la romanul contemporan polimorf de scurt-metraj cu accent pe notele dramatice ale existenței și vieții, setrece de la limbajul discursiv clasic la folosirea în exces a limbajului paradoxal și eliptic cu note de absurd. Subiectele preferate cu cea mai mare cotă de atenție sunt cele care se orientează spre patologia socială, sexualitatea uneori lubrică, puterea politică, moartea, spionajul, războiul, ficțiunea
IASI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402136648.html [Corola-blog/BlogPost/349844_a_351173]
-
această discrepanță ușor sesizabilă dintre proiecția ideală sau modelul utopic și comunicarea plină de constrângeri, axată pe inegalitate și valori negative, întâlnită permanent în sfera publică. Tot în această secțiune sunt recapitulate, ca și coloratură ideatică, câteva forme de translare discursivă, made secolul XX, când cultura veacului abandonează într-un con de umbră filosofia (de fapt, aici avem tendința postmodernă) și se reorientează către semiotică și lingvistică, autoarea referindu-se la teoria semnelor, a lui Ferdinand de Saussure, și la logica
Între discurs și discursivitate by http://balabanesti.net/2014/02/03/intre-discurs-si-discursivitate/ [Corola-blog/BlogPost/339987_a_341316]
-
fie ca sloganuri sau figuri de stil, acestea din urmă provenind din aria recuzitei retorice (ca figuri de cuvinte, de sens, de construcție, de gândire ș.a.). Partea a doua a lucrării plusează prin încercarea de reliefare a formelor și strategiilor discursive în sfera publică, autoarea recunoscând un fenomen care nu mai poate fi negat de nimeni, astăzi, în ceea ce privește prezența lui pe scena politică autohtonă, și anume: americanizarea completă sub aspectul comunicării politice și tendința tot mai mare de creștere a vizibilității
Între discurs și discursivitate by http://balabanesti.net/2014/02/03/intre-discurs-si-discursivitate/ [Corola-blog/BlogPost/339987_a_341316]
-
printr-o reprezentare grafică rezultată în urma utilizării unei tehnologii inedite DAT (Discourse Analysis Tool) implementate la prestigioasa Universitate „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a condus-o pe autoarea acestei cercetări la o rezoluție finală: de modul cum sunt vehiculate mijloacele discursive și de manierele și tehnicile în care aceste mijloace acționează în sfera publică depind, în mare măsură, rezultatele finale, acestea având posibilitatea de a modifica intenții, atitudini, opinii și chiar sentimente! În întregul ei, în ciuda unei structuri cam stufoase, cartea
Între discurs și discursivitate by http://balabanesti.net/2014/02/03/intre-discurs-si-discursivitate/ [Corola-blog/BlogPost/339987_a_341316]
-
divină aduce și iubirea pentru întreaga creație. Venirea Lui, câteodată, este atât de absorbitoare, încât inima și mintea, în întregime, sunt ocupate numai de El. Această lume văzută cedează locul unei alte realități, de sus. Mintea încetează să mai gândească discursiv, ea este numai atenție. Inima intră și ea într-o stare imposibil de descris - este plină de frică, dar de o frică cucernică, făcătoare de viață. Respirația devine reținută, Dumnezeu Se vede și înăuntru și în afară. El umple totul
„DUMNEZEU ESTE IUBIRE!” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 by http://confluente.ro/_dumnezeu_este_iubire_stefan_popa_1387278827.html [Corola-blog/BlogPost/363339_a_364668]
-
of the dream (Craiova, Editura Scrisul Românesc, 2008). Ceea ce aduce nou volumul Vis visus sau forța visului (Craiova, Editura Scrisul Românesc, 2008) de Dan Ionescu este statuarea unei poziții visătoare a eului liric în raport cu obiectul și modul meditației sale. Eul discursiv se individualizează ca stare, iar nu ca situare. Spectacolul minții producătoare capătă vizibilitate în a face experiența unei realități onirice. Starea fundamentală, cea care asigură generarea textuală și efectul liric, este starea de visare. Regimul sub care se mobilizează visul
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reveriebook-review-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
impozivă și sistematică a opiniilor unui grup semnificativ de indivizi. Propagandă s-a făcut înca din antichitate, incepând cu Demostene contra lui Filip al II-lea al Macedoniei (tatăl lui Alexandru Macedon). Acțiune de propagandă poate fi numit și efortul discursiv al lui Cicero avându-l ca obiect pe Catilina. Primul teoretician al propagandei este Nicolo Machiavelli, care în “Principele” expune câteva dintre tehnicile propagandei: miza pe aparențe (“trebuie sa te ocupi de aparente, caci poporul judecă după aparențe”), instalarea de
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/book-review-stefan-vladutescu-compendiu-de-comunicare-jurnalistica-negativa-book-review-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
această discrepanță ușor sesizabilă dintre proiecția ideală sau modelul utopic și comunicarea plină de constrângeri, axată pe inegalitate și valori negative, întâlnită permanent în sfera publică. Tot în această secțiune sunt recapitulate, ca și coloratură ideatică, câteva forme de translare discursivă, made secolul XX, când cultura veacului abandonează într-un con de umbră filosofia (de fapt, aici avem tendința postmodernă) și se reorientează către semiotică și lingvistică, autoarea referindu-se la teoria semnelor, a lui Ferdinand de Saussure, și la logica
ÎNTRE DISCURS ŞI DISCURSIVITATE de EUGENIU NISTOR în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Eugeniu_nistor_intre_discur_eugeniu_nistor_1391685926.html [Corola-blog/BlogPost/360296_a_361625]
-
fie ca sloganuri sau figuri de stil, acestea din urmă provenind din aria recuzitei retorice (ca figuri de cuvinte, de sens, de construcție, de gândire ș.a.). Partea a doua a lucrării plusează prin încercarea de reliefare a formelor și strategiilor discursive în sfera publică, autoarea recunoscând un fenomen care nu mai poate fi negat de nimeni, astăzi, în ceea ce privește prezența lui pe scena politică autohtonă, și anume: americanizarea completă sub aspectul comunicării politice și tendința tot mai mare de creștere a vizibilității
ÎNTRE DISCURS ŞI DISCURSIVITATE de EUGENIU NISTOR în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Eugeniu_nistor_intre_discur_eugeniu_nistor_1391685926.html [Corola-blog/BlogPost/360296_a_361625]
-
printr-o reprezentare grafică rezultată în urma utilizării unei tehnologii inedite DAT (Discourse Analysis Tool) implementate la prestigioasa Universitate „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a condus-o pe autoarea acestei cercetări la o rezoluție finală: de modul cum sunt vehiculate mijloacele discursive și de manierele și tehnicile în care aceste mijloace acționează în sfera publică depind, în mare măsură, rezultatele finale, acestea având posibilitatea de a modifica intenții, atitudini, opinii și chiar sentimente! În întregul ei, în ciuda unei structuri cam stufoase, cartea
ÎNTRE DISCURS ŞI DISCURSIVITATE de EUGENIU NISTOR în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Eugeniu_nistor_intre_discur_eugeniu_nistor_1391685926.html [Corola-blog/BlogPost/360296_a_361625]
-
cu drag, pentru Stela Covaci, în numele aceleiași inocențe 17.03.2013”). În amfiteatrul liricii române contemporane, poetica lui Miron Manega are ca temă principală misterele creatoare teist-ateiste, accentuat creștine, serafice, disimulat adresate mulțimii ca poezie cu substrat social pe ton discursiv, cu ingenuități fabricate ingenuu... Este recursul său la trăirile intense, parcurse sub raport artistic, adevărate treceri - credem noi - suprarealiste. În seria de „Erezii în formă fixă”, cum este subintitulat volumul „Inscripții pe poarta Infernului” (PIM, Iași, 2015), întâlnim, în chiar
Miron Manega – „poeta faber” inepuizabil by http://uzp.org.ro/miron-manega-poeta-faber-inepuizabil/ [Corola-blog/BlogPost/94340_a_95632]
-
el aparține cu trupul și cu sufletul sistemului care l-a creat, unul găunos, hulpav, bolnav de putere, disprețuitor în raport cu Ceilalți și înclinat în mod predilect către delațiune, fapte ilegale și sperjur. Nimic din ceea ce expune cu redundanță la nivel discursiv nu se regăsește ca stare atitudinală firească în comportamentul și acțiunile lui directe, căci nu asta constituie ținta sa concretă. Slugă perfectă a orgoliului nemăsurat și a luxului opulent, leopardul roz nu atacă vehement practicile negre ale conglomeratului din care
MAGDALENA ALBU by http://confluente.ro/articole/magdalena_albu/canal [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
el aparține cu trupul și cu sufletul sistemului care l-a creat, unul găunos, hulpav, bolnav de putere, disprețuitor în raport cu Ceilalți și înclinat în mod predilect către delațiune, fapte ilegale și sperjur. Nimic din ceea ce expune cu redundanță la nivel discursiv nu se regăsește ca stare atitudinală firească în comportamentul și acțiunile lui directe, căci nu asta constituie ținta sa concretă. Slugă perfectă a orgoliului nemăsurat și a luxului opulent, leopardul roz nu atacă vehement practicile negre ale conglomeratului din care
MAGDALENA ALBU by http://confluente.ro/articole/magdalena_albu/canal [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
în planul imaginarului și a culturii virtuale. Cine reușește să câștige lupta pe acest teren este adevăratul învingător, deoarece ceea ce modelează nu doar comportamentele noastre ci și pornirile cele mai lăuntrice, gândurile cele mai ascunse neînlănțuite încă în forma raționamentelor discursive, se petrece acum într-un imaginar accesibil tehnologiei informatizate. Și până acum în istorie, bineînțeles că au existat diferite posibilități de accesare și manipulare a imaginarului colectiv. Însă noutatea din societatea-rețea de azi este că din cauza posibilităților tehnologice și informatizării
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1426850180.html [Corola-blog/BlogPost/379789_a_381118]
-
caracteristica ultimativă de dehiscență, mesajul prezintă o trăsătură de întârziere. Imediat ce, târziu, se instaurează mesajul se deschide ca o floare în mod instantaneu. Pe cât de târziu, pe atât de rapid se înființează mesajul. Numim dehiscența mesajului această calitate a ideaticii discursive de a se structura spontan și irepresibil. Mesajul estetic vine de două ori târziu: o dată ca mesaj și, în al doilea rând, ca frumusețe înțeleasă. Ceea ce cauta criticul literar Vlăduțescu in textul literar, este valoarea, calitatea, mesajul către ceilalți. Mulți
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-zidirea-prin-care-se-ajunge-la-perfectiunea-existentei/ [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
versul său va rezista timpului: „zăresc un nou vers așternut/ cu grabă-n simboluri cernut,/ pe caretimpul nu-l va roade” (Ieri, azi, mâine). Acest vers „cernut în simboluri” este o încercare de a fixa în cuvinte, în plan noțional, discursiv, o trăire de un ordin superior acestui plan, o stare superioară care unifică ființa, dar în care ea nu va putea subzista, urmând să o piardă și să decadă la starea obișnuită. Trăirea superioară este intensă, fecundă („Căzut sub stea
TĂCEREA DIN CUVINTE DĂ GLAS POETULUI ANDREI PAVEL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_tacerea_din_cuvinte_da_glas_poetului_andrei_pavel.html [Corola-blog/BlogPost/359450_a_360779]