50 matches
-
să creadă că adolescentul nu este sincer. Acest lucru ar fi o mare greșeală, deoarece chiar această labilitate emoțională este o caracteristică a adolescenței și poate fi, de asemenea, una dintre cauzele suferinței sale psihice (vezi capitolul 6, paragraful privind disforia pubertară). Această stare depresivă durează 2-3 ore, câteodată toată ziua, în mod cu totul excepțional 3-4 zile sau o săptămână întreagă. Atunci când se prelungește, starea depresivă reprezintă o amenințare ce riscă să antreneze o stare depresivă durabilă, sau să se
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
1,49, cu o vârstă puțin mai mică la băieți (băieți: 15,13; fete: 15,71). Analizând diverșii itemi care caracterizează depresia (episod major sau tulburări distimice) după DSM-III, Bouvard observă frecvența cu care apar noțiunile de tristețe sau de disforie, de manifestări anxioase, de tulburări de somn sau de alimentație, importanța repercusiunilor școlare. În schimb, sentimentul de culpabilitate pare mai puțin frecvent ca la adult. Ceea ce diferențiază cel mai mult adolescenții clasați la rubrica „episod depresiv major” de cei clasați
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
altor perioade de excitare, de jubilație sau de exaltare. Astfel, adolescentul trebuie să se confrunte cu oscilații neîntrerupte ale dispoziției sale și putem defini această perioadă ca fiind aceea a unei veritabile disfuncții fiziologice a timiei, ceea ce noi vom numi: disforie pubertară”. În afara manifestărilor clinice amintite mai sus, semnele epidemiologice ale acestei „disforii pubertare” se regăsesc în cadrul „ambianței depresive” bine scoase în evidență în studiile epidemiologice care utilizează instrumente de evaluare dimensionale. Pentru a răspunde la prima noastră întrebare, pare legitim
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
să se confrunte cu oscilații neîntrerupte ale dispoziției sale și putem defini această perioadă ca fiind aceea a unei veritabile disfuncții fiziologice a timiei, ceea ce noi vom numi: disforie pubertară”. În afara manifestărilor clinice amintite mai sus, semnele epidemiologice ale acestei „disforii pubertare” se regăsesc în cadrul „ambianței depresive” bine scoase în evidență în studiile epidemiologice care utilizează instrumente de evaluare dimensionale. Pentru a răspunde la prima noastră întrebare, pare legitim să considerăm adolescența ca fiind o perioadă cu risc de patologie depresivă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ambianței depresive” bine scoase în evidență în studiile epidemiologice care utilizează instrumente de evaluare dimensionale. Pentru a răspunde la prima noastră întrebare, pare legitim să considerăm adolescența ca fiind o perioadă cu risc de patologie depresivă datorită în special acestei „disforii pubertare”, consecință a travaliului psihic propriu adolescenței. Într-adevăr, „disforia pubertară” care, în mod obișnuit, păstrează un aspect labil și tranzitoriu se poate transforma într-o distimie pubertară atunci când se acumulează unele evenimente de viață negative (Choquet și colab., 1988
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
utilizează instrumente de evaluare dimensionale. Pentru a răspunde la prima noastră întrebare, pare legitim să considerăm adolescența ca fiind o perioadă cu risc de patologie depresivă datorită în special acestei „disforii pubertare”, consecință a travaliului psihic propriu adolescenței. Într-adevăr, „disforia pubertară” care, în mod obișnuit, păstrează un aspect labil și tranzitoriu se poate transforma într-o distimie pubertară atunci când se acumulează unele evenimente de viață negative (Choquet și colab., 1988; Brendt și Zinn, 1992; Gispert și Wheeler, 1992; Stein și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
parentale și familiale și incertitudinile persistente în ceea ce privește evoluția acestei semiologii în adolescență, apoi la vârsta adultă, provoacă menținerea unei distincții între depresie prepubertară și depresie în adolescență (vezi capitolul 5). Fie că este vorba despre semnele tensiunilor psihologice care provoacă disforia pubertară, sau de eventualii factori hormonali (vezi capitolul 3), vom explora în acest paragraf potențialele puncte de sprijin care vor consemna această realitate clinică și epidemiologică: în perioada adolescenței se manifestă depresia în forma ei clinică și cu frecvența cu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pacienți trecând, de altfel, de la o direcție la alta (Marcelli, 1994). Obiect satisfăcător, obiect insuficient, obiect excitant, propunem aceste trei situații pentru a ilustra mizele psihodinamice deosebite capabile să intre în rezonanță cu problematica adolescentă și amenințând astfel să transforme disforia pubertară într-o stare depresivă stabilă. Psihopatologia depresiei la adolescență se organizează mai mult în jurul amenințării conflictuale legate de tensiunea narcisiaco-obiectală decât în legătură cu o pierdere. DEPRESIILE ADOLESCENȚEI: PROPUNERI PSIHOPATOLOGICE Pornind de la ideile teoretice enunțate în paragraful precedent, propunem acum o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cele două ipoteze de la început: - în toată perioada adolescenței există o „amenințare depresivă” legată de travaliul psihic propriu acestei vârste, travaliu de separare-distanțare ce implică un „doliu al copilăriei” și ale cărui simptome le observăm în cadrul a ceea ce am denumit „disforie pubertară”. Variabilitatea și sensibilitatea la factorii de mediu caracterizează această disforie, care amenință în același timp să se fixeze în anumite circumstanțe, transformându-se în acest caz în depresie; - această depresie, manifestată în adolescență, își are originea cel mai adesea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
amenințare depresivă” legată de travaliul psihic propriu acestei vârste, travaliu de separare-distanțare ce implică un „doliu al copilăriei” și ale cărui simptome le observăm în cadrul a ceea ce am denumit „disforie pubertară”. Variabilitatea și sensibilitatea la factorii de mediu caracterizează această disforie, care amenință în același timp să se fixeze în anumite circumstanțe, transformându-se în acest caz în depresie; - această depresie, manifestată în adolescență, își are originea cel mai adesea în refuzul de a efectua acest travaliu psihic în adolescență: doliul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
exaltare sexuală. Dispoziția este de asemenea exaltată, euforică, fiind înlocuită uneori de o tematică depresivă. Debutul a fost brutal. Pe de altă parte, simptomatologia actuală a fost precedată, se pare, de o perioadă de aproximativ un an marcată de o disforie latentă, fără a se putea vorbi despre o stare depresivă clară. Episodul actual ar putea corespunde unei modificări a dispoziției în direcția unei manifestări maniacale și delirante. O tulburare bipolară este cu atât mai mult suspectată cu cât există antecedente
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ignorându-se orice abordare psihopatologică. Putem desigur să considerăm că un episod hipomaniac survenit după un episod depresiv reprezintă un semn sigur al unei afecțiuni genetice și biologice clare. Dar, putem considera, de asemenea, că travaliul psihic al adolescenței, prin disforia pubertară pe care o implică acesta, predispune numeroși subiecți să exprime, prin aceste oscilații ale dispoziției, problemele pe care le întâmpină în efectuarea travaliului de integrare și de interiorizare pe care îl necesită perioada pubertară (Gutton, 1991). În urma experienței noastre
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Ori, acest travaliu psihic îl confruntă în mod necesar și într-o manieră aproape inevitabilă pe adolescent cu afectele de tristețe, de proastă dispoziție, de „deprimare”, sau chiar de depresie, cu tot ceea ce noi am conceptualizat ca fiind trăsătura acestei „disforii pubertare” caracteristică unui travaliu elaborativ în cadrul căruia renunțarea, capacitatea de a face diferența, toleranța la frustrare, pierderile acceptate sunt elemente care fac parte din mizele psihodinamice: mulți adolescenți, dacă nu chiar toți, fac într-o zi sau alta cunoștință cu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
simptomatologiei pe parcursul programelor de renunŃare la fumat (346). Buspiron, un anxiolitic non-benzodiazepinic, acŃionează ca agonist parŃial asupra receptorilor serotoninergici, crescând rata de descărcare a neuronilor noradrenergici și dopaminergici. Mai multe studii clinice au demonstrat efectele buspiron în reducerea anxietăŃii și disforiei cauzate de întreruperea fumatului, fără însă a avea efect sedativ (346). Terapia de blocare nicotinică are rolul de a reduce sau elimina efectele farmacologice de recompensă ale terapiei de substituŃie nicotinică, subiectul trebuind să încerce stoparea folosirii acesteia. Astfel de
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
la un gard de spini, care-o despărțea de cîmp. În fund de tot, sub brăduleți, un preot de ipsos își citea cartea de rugăciuni. G. Flaubert, Doamna Bovary, p. 35 Cea de-a doua descriere a grădinii, dominată de disforie, se explică, cu siguranță, prin aluzia metonimică la sezonul hibernal, dar poate fi înțeleasă și ca o reprezentare metaforică a depresiei pe care o trăiește Emma. (71) Viitorul era un coridor întunecat de tot și cu ușa din fund bine
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
modulare a receptorilor Miu, dar s-a descris o afinitate și pentru beta-endorfină, egală cu cea manifestată de receptorii Miu. 4. Receptorii Sigma au afinitate enkefalin-specifică și mai redusă pentru alcaloizi morfinici și endorfine. Activați, sunt responsabili de următoarele efecte: disforie, hipertonie, tahicardie, tahipnee și convulsii epileptice. Naloxonul este citat ca antagonist. 5. Receptorii Epsilon sunt înalt specifici pentru legarea beta-endorfinei. Atât substanțele opioide exogene (naturale sau sintetice), cât și cele endogene (endorfinele) se cuplează stereospecific cu receptorii opioizi în sistemul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
stimulare provoacă analgezia supraspinală, depresie respiratorie, dependență fizică, și caracteristic, senzație de euforie. b) Receptorii K - prin excitare determină analgezia spinală, deprimare respiratorie slabă, mioză și, caracteristic, sedare. c) Receptorii σ - prin acționarea lor se produce stimulare respiratorie și circulatorie, disforie și halucinații. Astfel dacă morfina are acțiune agonistă pe receptorii µ și K, se pare că nu influențează receptorii σ, În timp ce pentazocina acționează ca antagonist pe receptorii µ și ca agonist pe receptorii K cât și pe receptorii σ. Este
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
28 itemi) a fost recomandat ca o scală de referință pentru măsurarea efectelor calității vieții la pacienții cu boli somatice sau cu tulburări psihice. Acest chestionar era compus din patru subscale (28 itemi) pentru evaluarea nivelului depresiei, anxietății și a disforiei (itemii fiind preluați din scalele lui Zung) la care s-au adaugat 5 itemi pentru evaluarea bunei dispoziții. La întâlnirea Grupului de Lucru OMS din 1995 de la Stockholm, Prof. Bech, expert din Danemarca, a preconizat și utilizarea unei forme alternative
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
prafuri, cantare, vase inhalatoare etc.; * poate face anumite gesturi, si anume de a-si freca brațul în care de obicei se injectează; * este înconjurat de persoane dubioase, instabile. Manifestările psihosociale obișnuite la consumatorii de droguri sunt: * Psihologice/comportamentale: agitație, iritabilitate, disforie, dificultăți de adaptare, modificări bruște de dispoziție, ostilitate, agresivitate, simptome psihosomatice, hiperventilație, anxietate generalizată, atacuri de panică, depresie, psihoza. * Familie: disfuncție familială cronică stabilă, probleme casnice, probleme de comportament și declin în performanță școlară a copiilor, anxietate și depresie a
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
comune printre rudele biologice de gradul unu ale indivizilor ce prezintă tulburarea delirantă. Problemele sociale și profesionale, ori cele decurgând din viața de familie pot conduce la formarea de convingeri delirante. Mulți indivizi cu paranoia dezvoltă o stare iritabilă sau disforie (dysphoric mood), care este de obicei înțeleasă ca o reacție la convingerile lor delirante. Mai ales delirurile de persecuție și gelozie pot fi însoțite de stări de furie sau de un comportament violent. Dificultăți de ordin legal apar în cazul
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
invers, situațiile bune sunt transfigurate în zeități protectoare. Cei doi poli ai vieții religioase corespund celor două stări opuse prin care trece viața socială. „Între sacrul fast și sacrul nefast există același contrast ca între stările de euforie și de disforie colective.” religia este așadar expresia esențializată, prescurtată a vieții sociale. Mai mult, religia a generat esențialul dintr-o societate. Deci ideea de societate constituie sufletul religiei. Religia este societatea transfigurată, ipostaziată în absolut. Care societate? cea reală, cu diferențele și
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
de exemplu, cheltuieli, sex, abuz de substanțe, condus imprudent, mâncat compulsive. Notă: Nu include comportamentul suicidar sau automutilant. 5Ă comportament, gesturi sau amenințări recurente de suicid ori comportament automutilant; 6Ă instabilitate afectivă datorată unei reactivități marcate a dispoziției (de exemplu, disforie episodică intensă, iritabilitate sau anxietate care durează, de regulă, câteva ore și numai rareori mai mult de câteva zileă; 7Ă sentimentul cronic de vid; 8Ă mânie intensă, inadecvată ori dificultate în a controla mânia (de exemplu, manifestări frecvente de furie
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pentru a identifica și trata faza prodromală (de pre-manifestare) a bolii, care a fost detectată cu până la 30 de luni înainte de apariția simptomelor. Persoanele cu schizofrenie pot prezenta simptome psihotice temporare sau auto-limitate și simptomele nespecifice de retragere socială, iritabilitate, disforie, și lipsă de tact în timpul fazei prodromale. La începutul secolului al XX-lea, psihiatrul Kurt Schneider a efectuat liste cu forme de simptome psihotice despre care credea că diferențiază schizofrenia de alte tulburări psihotice. Ele sunt numite "simptome de prim
Schizofrenie () [Corola-website/Science/299415_a_300744]
-
analgezia supraspinală, euforia, deprimarea marcată a respirației, inhibarea centrului tusei, mioza, dependența fizică, inhibarea motilității digestive - responsabilă de constipație) se datorează în special legării la receptorii µ (miu). Legarea la receptorii k (kappa) determină analgezia de la nivel spinal (mai slabă), disforie, halucinații și depresie respiratorie redusă. Acționarea receptorilor δ (delta)amplifică efectele stimulării µ și k. Este metabolizată destul de rapid în ficat, prin conjugare cu acidul glucuronic, rezultând 2-, 3-, și 6-glucuronid-morfină, dar și prin N-demetilare, însă într-o proporție
Morfină () [Corola-website/Science/301482_a_302811]
-
cu gen neutru și care caută să-și piardă caracteristicile sexuale secundare (sâni, păr facial și corporal, distribuția grăsimii etc.). Termenul se confundă uneori cu „agender” (lipsa de gen în totalitate). Cei mai mulți oameni par să creadă că persoanele neutrois au disforie de gen, în timp ce persoanele agender nu, însă această distincție este inexactă. Steagul neutrois se compune din trei benzi orizontale în alb, verde închis și negru. Albul reprezintă neutralitatea, verdele închis (inversul lavandei) - genul nonbinar, adică nici feminin, nici masculin, iar
Simboluri LGBT () [Corola-website/Science/335475_a_336804]